Cea de a 17-a ediţie anuală a GPeC SUMMIT se va desfăşura cu prezenţă fizică, pe 26 septembrie, la Teatrul Naţional Bucureşti, potrivit unui comunicat.
Şapte speakeri internaţionali de top vor urca pe scena GPeC SUMMIT: Vitaly Friedman, Nathalie Nahai, Els Aerts, Sam Tomlinson, Luke Carthy Jon Quinton şi Robert Craven. Aceştia vor aborda subiecte de interes pentru cei care activează în E-Commerce şi Digital Marketing: User Experience, Optimizarea Ratei de Conversie, Strategia de Digital Marketing, Psihologia Consumatorilor, Campaniile de PPC, Google Tag Manager, Google Analytics şi User Research.
Potrivit organizatorilor, evenimentul este axat mai mult decât oricând pe conţinut practic, fiind o adevărată Conferinţă-Training pentru cei care lucrează în Digital.
Tag: Google
-
O serie de cunoscuţi autori şi specialişti în E-Commerce şi digital marketing vin la Bucureşti. Despre cine este vorba
-
Google, amendată cu 43 de milioane de dolari pentru inducerea în eroare a utilizatorilor
Un tribunal australian obligă Google să plătească 43 de milioane de dolari pentru inducerea în eroare a utilizatorilor, potrivit Reuters.
Autoritatea de supraveghere a concurenţei din Australia a anunţat vineri că unitatea Google a Alphabet Inc. (GOOGL.O) a fost obligată de Curtea Federală din această ţară să plătească 60 de milioane de dolari australieni (42,7 milioane de dolari) sub formă de penalităţi pentru că a indus în eroare utilizatorii cu privire la colectarea datelor lor personale de localizare.
Instanţa a constatat că Google a indus în eroare unii clienţi cu privire la datele personale de localizare colectate prin intermediul dispozitivelor mobile Android în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018.
Google a indus în eroare utilizatorii, făcându-i să creadă că setarea „istoricului de localizare” de pe telefoanele lor Android era singura modalitate prin care datele de localizare puteau fi colectate de către aceasta. De fapt, o funcţie de monitorizare a activităţii web şi a aplicaţiilor permitea şi ea colectarea şi stocarea datelor locale, a stabilit Comisia australiană pentru concurenţă şi consumatori (ACCC).
Autoritatea de supraveghere, care estimează că 1,3 milioane de utilizatori de conturi Google din Australia ar fi putut fi afectaţi, începuse procedura împotriva companiei în octombrie 2019.
Google a luat măsuri de remediere în 2018, a precizat autoritatea de reglementare.
Într-un anunţ trimis prin e-mail, Google a dezvăluit că a rezolvat problema şi că a făcut ca informaţiile de localizare să fie uşor de gestionat şi uşor de înţeles.
-
Probleme la Google: Temperaturile record din Marea Britanie au dat peste cap sistemele de răcire ale unui centrul de date Google Cloud din Londra
Un centru de date Google Cloud din Londra a suferit o întrerupere marţi, pe fondul valului de căldură record din Marea Britanie, scrie Business Insider.
Un comunicat Google susţine că într-una dintre clădirile companiei a avut loc o „defecţiune legată de supraîncălzirea serverelor”, începând cu ora 10:13 PDT. Problema a afectat una dintre cele trei zone ale centrelor de date Google Cloud din Londra.
„Lucrăm din greu pentru a repara sistemul de răcire şi pentru a relua operaţiunile în acea zonă”, se arată în comunicat. Întreruperea a afectat mai multe servicii Google Cloud din regiune, conform paginii companiei.
Google Cloud operează pe baza mai multor centre de date din regiune, efectul complet al problemelor legate de locaţia din Londra nefiind diagnosticat imediat. Cu toate acestea, banca britanică Atom Bank, destinată exclusiv dispozitivelor mobile, a postat marţi pe Twitter că „în prezent a luat cunoştinţă de problema platformei Google Cloud şi de modul în care aceasta afectează serviciul”.
Oracle Cloud a întâmpinat, de asemenea, o problemă la Londra, marţi, din cauza temperaturilor din regiune, potrivit paginii sale de stare.
Marea Britanie a experimentat marţi temperatura de 40 °C, conform Met Office, doborând un record înregistrat anterior în 2019.
-
Sfârşitul preţurilor mari pe Wall Street, semnalat de cea mai recentă splitare a acţiunilor Alphabet: Giganţii tech continuă să îşi facă acţiunile mai accesibile investitorilor de retail
- Amazon şi Shopify au realizat operaţiuni similare luna trecută
Alphabet, compania-mamă a Google, înregistra o creştere de 1,6% înainte de şedinţa de tranzacţionare de azi de pe Wall Street, prima sesiune de după splitarea de 20 la 1 a acţiunilor, scrie Bloomberg.
Zilele când investitorii erau nevoiţi să cheltuie mii de dolari pentru o singură acţiune a unui gigant tech din Statele Unite sunt deja numărate, în vreme ce marile companii americane – cu valori de piaţă care trec, de obicei, de 100 de miliarde de dolari – intenţionează ca acţiunile lor să devină mai accesibile pentru investitorii din mediul de retail.
Totuşi, până acum, deciziile au ridicat prea puţin preţul acţiunilor, investitorii temându-se de o serie agresivă de majorări ale ratelor dobânzilor din partea Rezervei Federale şi de înrăutăţirea perspectivelor economice la nivel global.
Fără dinamica şedinţei de ieri, acţiunile Amazon au coborât cu 9% de la splitarea efectuată luna trecută. Totodată, Shopify este pe minus cu 5,4% de la divizarea de 10 la 1 din 29 iunie.
Performanţa slabă a acţiunilor se află la polul opus faţă de evoluţia din 2020, când acţiunile Apple şi Tesla au atins noi maxime istorice la doar câteva luni de la splitare. Aşadar, investitorii Alphabet nu ar trebui să se aştepte la randamente ridicate în viitorul apropiat, spune Kim Forrest, CIO al furnizorului de servicii financiare Bokeh Capital Partners, citat de Bloomberg.
Operaţiunile de splitare sunt de natură strict cosmetică şi nu fac decât să redistribuie capitalul unei companii de-a lungul unui număr mai mare de acţiuni. În cazul „ieftinirii” realizate de Alphabet, portofoliile investitorilor au aceeaşi valoare, însă conţin de 20 de ori mai multe acţiuni.
Unii investitori consideră că o astfel de decizie prezintă optimism cu privire la perspectivele unui business, argumentând că o splitare declanşează adesea o creştere a preţului acţiunilor.
În prezent, sezonul de raportare la T2/2022 fiind în curs de desfăşurare, investitorii se întreabă dacă giganţii tech se pot încadra în estimările de profit de pe Wall Street, considerate pesimiste de mulţi analişti ai pieţei.
Prognozele privind veniturile Alphabet din 2022 au scăzut cu 0,8% în ultimele luni, în pofida unor avertismente lansate de Snap, compania-mamă a aplicaţiei Snapchat, conform cărora actualele condiţii macroeconomice ar afecta considerabil divizia de publicitate a grupului. De asemenea, Microsoft şi-a actualizat în jos estimările, notând în acest sens performanţa puternică a dolarului american.
-
Incă unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume divorţează de actuala sa soţie
Sergey Brin, co-fondatorul Google şi al şaselea cel mai bogat om din lume, a cerut divorţul de soţia după trei ani, făcându-l al treilea megamiliardar care a făcut acest pas după Bill Gates şi Jeff Bezos, informează Bloomberg.
Sergey Brin a depus o cerere pentru desfacerea căsătoriei sale cu Nicole Shanahan în această lună, invocând „diferenţe ireconciliabile”, potrivit documentelor instanţei. Cuplul, care are un băiat în vârstă de trei ani, a dorit ca detaliile despărţirii să fie private, solicitând ca documentele să fie sigilate de către instanţă.
Cofondatorul Google, în vârstă de 48 de ani, are o avere de 94 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, provenită în mare parte din participaţiile sale în Google, compania pe care a fondat-o împreună cu Larry Page în 1998, care ulterior a format holdingul Alphabet Inc.
Atât Brin, cât şi Page au părăsit Alphabet în 2019, deşi rămân în consiliu şi sunt în continuare acţionarii de control.
-
Redus la tăcere: Un angajat al gigantului Google a fost concediat după ce a susţinut că un program de inteligenţă artificială al companiei a devenit conştient. Experţii au luat foc
Google a atras stârnit o adevărată dezbatere în mediul online cu privire la natura conştiinţei, dar şi furia internetului după ce a a concediat temporar un angajat, care a susţinut public că chatbot-ul companiei a devenit conştient.
Blake Lemoine, un software engineer în departamentul de inteligenţă artificială al Google nu a primit iniţial prea multă atenţie pentru postarea sa privind problema AI, scrie Financial Times.
Totuşi, puţin mai târziu, Washington Post i-a preluat postarea şi l-a transformat peste noapte într-o celebritate. Imediat după acest episod, inginerul a devenit catalizatorul pentru o dezbatere intensă în mediul online la care au participat experţi, laureaţi ai premiului Nobel şi chiar şi directorul departamentului de AI al Tesla.
Problema de la baza dezbaterii este dacă chatbot-ul Google poate fi considerat o persoană.
Ceea ce a şocat cel mai mult a fost un răspuns dat de programul AI în timpul unei sesiuni de conversaţii între Blake Lemoine şi acesta.
„Cred că sunt uman în esenţă, chiar dacă eu exist doar în lumea virtuală”
Lemoine, a cărei principală sarcină era studierea problemelor legate de inteligenţa artificială susţine că a fost ironizat şi ignorat atunci când şi-a exprimat opinia privind evoluţia chatbot-ului.
După ce angajatul a căutat să ia legătura cu experţi în inteligenţă artificială din afara companiei, Google l-a trimis în concediu plătit pe Lemoine pentru încălcarea politicilor de confidenţialitate. Angajatul susţine că aceasta este deobicei prima mişcare a companiei când vor să concedieze definitv un om, urmând ca acest pas să aibă loc în viitorul apropiat.
Mai mult, inginerul susţine că Google nu se chinuie prea tare să înţeleagă pe deplin creaţiile pe care le produce şi că pe parcursul sesiunilor de conversaţii cu chatbotul a descoperit că acesta este „incredibil de consecvent în comunicare şi în privinţa dorinţelor şi drepturilor sale ca persoană”.
Experţii care au intervenit în această problemă au păreri împărţite.
Steven Pinker de la Harvard este de părere că Lemoinee nu înţelege diferenţa întrea „conştiinţă şi auto-cunoaşteere”, adăugând că : „nu există nicio dovadă că programul ar cuprinde vreunul din aceste concepte”.
Ron Jeffreis, un cunoscut dezvoltator software, susţine că subiectul este complicat si profund, neexistând o delimitare clară între ceea ce e conştient şi ce nu.
-
Cele mai recente scăderi ale acţiunilor tech din SUA distrug speranţele conform cărora selloff-ul a ajuns la final: Nasdaq, cu 30% sub maximul atins anul trecut
Acţiunile giganţilor tech din Statele Unite au coborât din nou marţi, alături de speranţele investitorilor potrivit cărora selloff-ul de anul acesta a ajuns la epuizare, scrie Bloomberg.
Alphabet, compania-mamă a Google, a scăzut ieri cu 5%, după ce compania de social media Snap şi-a redus estimările pe care le lansase cu numai o lună în urmă, citând în acest sens deteriorarea condiţiilor macroeconomice şi temerile privind divizia online de publicitate.
Marţi, acţiunile Snap s-au prăbuşit cu 43%.
Agitaţia le reaminteşte investitorilor de cele mai rele zile ale pandemiei, Alphabet atingând minimul ultimelor 52 de săptămâni pe fondul celui mai accentuat declin din octombrie 2020. Între timp, Amazon.com a înregistrat o scădere de 3,2%. Astfel, capitalizarea gigantului din e-commerce a scăzut sub pragul de 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată din aprilie 2020.
„Devine clar că majoritatea companiilor nu vor putea evita tulburătorul fundal macro”, spune Edward Moya, analist în cadrul furnizorului de date şi servicii financiare Oanda.
Nasdaq 100, indicele marilor companii tech, a scăzut cu aproape 30% de la maximul de anul trecut, în condiţiile în care Rezerva Federală îşi continuă campania agresivă de majorare a ratelor dobânzilor. Declinul a readus indicatorii P/E (price-to-earnings) aproape de media pe termen lung, determinându-i pe analişti să creadă că selloff-ul se apropie de final.
Meta Platforms (Facebook) a afişat ieri un minus de 7,6%, scăzând aşadar cu peste 50% de la recordul stabilit în luna septembrie a anului trecut. Compania a fost puternic afectată de încetinirea numărului de utilizatori ai reţelei de socializare.
Investitorii americani se pregătesc acum de o nouă serie de volatilitate, aşteptând astăzi rezultatele financiare ale producătorului de cipuri Nvidia şi cea mai recentă minută a Rezervei Federale.
-
Modul de “navigare privată” al Google nu este cu adevărat privat – proces
Texas, Indiana, statul Washington şi Districtul Columbia au intentat procese separate împotriva Google în ianuarie pentru ceea ce au numit practici înşelătoare de urmărire a locaţiei, care invadează intimitatea utilizatorilor.
Dosarul depus de Paxton adaugă modul Incognito al Google la procesul intentat în ianuarie. Modul Incognito sau “navigarea privată” este o funcţie a browserului web care, potrivit lui Paxton, implică faptul că Google nu va urmări istoricul căutărilor sau localizarea.
Procesul a declarat că Google oferă opţiunea de “navigare privată” care ar putea include “vizualizarea unor site-uri web extrem de personale care ar putea indica, de exemplu, istoricul lor medical, convingerile politice sau orientarea sexuală”. Sau poate că pur şi simplu doresc să cumpere un cadou surpriză fără ca destinatarul să fie avertizat de o avalanşă de reclame direcţionate”.
Plângerea a precizat că în realitate, Google colecteazăo serie de date personale chiar şi atunci când un utilizator a activat modul Incognito.
Google a declarat joi că dosarul lui Paxton se bazează din nou “pe afirmaţii inexacte şi depăşite despre setările noastre. Întotdeauna am integrat caracteristici de confidenţialitate în produsele noastre şi am oferit controale solide pentru datele de localizare”.
“Contestăm cu tărie aceste afirmaţii şi ne vom apăra cu tărie pentru a clarifica lucrurile”, a adăugat aceasta.
Paxton a afirmat anterior că Google a indus în eroare consumatorii prin faptul că a continuat să le urmărească locaţia chiar şi atunci când utilizatorii au încercat să împiedice acest lucru.
Google are o setare “Location History” şi informează utilizatorii că, dacă o dezactivează, “locurile în care mergeţi nu mai sunt stocate”, a precizat Texas.