BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Ungaria nu duce lipsă de gaze, dar începe să se confrunte cu o penurie de benzină şi motorină

    În timp ce economii mari şi mici din Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a gazelor ruseşti, Ungaria, care şi-a păstrat prietenia cu Rusia şi primeşte din belşug gaze de la aceas­ta, începe să se confrunte cu o criză de carburanţi. Cauzele principale sunt un blocaj la cea mai mare rafi­nărie din ţară, deţinută de colosul MOL, şi plafoanele de preţ impuse de guvern care descurajează im­porturile.

    Aplicabilitatea acestor plafoane, introduse la începutul valului de in­flaţie pentru a proteja şoferii de costu­rile prea mari cu carburanţii, a fost restrânsă treptat. MOL cere de mult timp renunţarea la ele pentru că duc la penurii de benzină şi motorină şi există riscul mare ca, atunci când vor fi retrase total, să amplifice inflaţia.

    Guvernul ungar, considerat popu­list şi cu tendinţe autoritare, a crescut treptat controlul statului în sectoarele strategice pentru econo­mie şi societate cum sunt presa, băn­cile şi utilităţile. În sectorul rafinării şi carburanţilor, acest control se ma­nifestă doar prin plafonări de preţuri, iar acestea distorsionează piaţa pentru că retailerii se feresc acum să importe benzină şi motorină.

    Preţurile mici fac nerentabile importurile când preţurile sunt mari peste tot în jur. Întreruperea activită­ţii la cea mai mare rafinărie din ţară, apartinând de MOL, agravează şi mai mult situaţia.

    Lukoil, companie rusească, a limitat cantităţile de carburant care pot fi cum­părate la o alimentare la 20 de litri pentru pompele cu presiune joasă şi la 150 de litri pentru pompele cu presiu­ne ridicată, scrie Hungary Today. La benzinăriile MOL, ungurii nu mai pot alimenta decât o singură dată pe zi, dar indiferent de cantitate şi chiar dacă sunt eligibili pentru preţul plafonat la 480 de forinţi (1,21 euro).

    În general, la preţul redus pot cum­păra carburant doar şoferii cu vehicule private, înregistrate în Ungaria, cei de taxi şi cei care conduc vehicule agricole. Aceasta este aplica­bilitatea redusă hotărâtă de guvern la sfârşitul lunii iulie, când au apărut semne de penurie de combustibil.

    MOL a pornit luna aceasta cele mai ample lucrări de mentenanţă din istoria sa la principala rafinărie a grupului, cea de la Százhalombatta, acum închisă. Efortul va dura două luni. Compania şi statul încearcă să acopere gaura lăsată pe piaţă de această întrerupere prin carburanţii din rezerva strategică. Însă carburanţii nu ajung la toate bănzinăriile, în special cele mici confruntându-se cu această problemă. Multe dintre ele vor funcţiona în pierdere. Eszter Bujdos, managing director la holtankoljak.hu, un site care monitorizează activitatea şi preţurile la benzinării, spune că săptămâna aceasta este critică. La benzinăriile din zona turistică a Lacului Balaton va fi aproape imposibil de alimentat, a avertizat ea. Însă o anchetă a televiziunii RTL, care a avut în trecut probleme cu guvernul premierului Viktor Orban, a găsit că în tot mai multe locuri din ţară, inclusiv în Budapesta şi alte oraşe mari, şi nu doar pe lânga Balaton, şoferii nu mai au acces la câtă benzină ar avea nevoie sau atunci când au nevoie. Din 2.000 de benzinării verificate, 1.400 s-au confruntat cel puţin o dată cu stocuri insuficiente în ultimele şase luni. Eszter Bujdos, de la Holtankoljak.hu, a spus recent la televiziunea ATV că 100 de benzinării – 5% din totalul din Ungaria – au rămas deja complet fără carburanţi. Patronul unei astfel de benzinării a povestit că atunci când a încărcat ultima dată pompele, vineri, carburanţii au fost vânduţi în „câteva secunde“. De cele mai multe ori operatorii nu ştiu când vor mai primi benzină şi motorină sau în ce cantităţi. Situaţia este complicată de faptul că lanţurile mari şi benzinăriile aparţinând firmelor mici introduc restricţii după cum cred de cuviinţă şi nu uniform pentru că nu există o reglementare în acest sens. O veste bună vine de la Holtankoljak.hu, care estimează că în următoareze zile preţurile combustibililor se vor reduce mulţumită scăderii cotaţiilor petrolului pe pieţele internaţionale.

     

  • Preţurile gazelor din Europa scad în anticiparea redeschiderii rapide a unui terminal de export din Texas

    Preţurile gazelor naturale din Europa au scăzut pentru a doua zi consecutiv ieri, semne privind noi viitoare livrări din SUA compensând temerile legate de livrările din Rusia, notează Bloomberg.

    Un terminal major de export din Texas, închis în urma unei explozii, a încheiat un acord cu autorităţile pentru relansare la începutul lunii octombrie aproape la capacitate maximă.

     

  • Faţă în faţă cu cea mai grea iarnă din istorie Europa se pregăteşte să stingă lumina: Capitalele europene private din ce în ce mai grav de gazul rusesc iau măsuri drastice

    Reducerea drastică a livrărilor de gaze de gaze ruseşti forţează marile capitale europene să adopte tot mai multe măsuri pentru economisirea consumului de energie şi să se pregătească pentru cea mai dificilă iarnă din istoria Europei, scrie Bloomberg.

    Spania a lansat noi reguli în acest scop, printre care se numără oprirea iluminării monumentelor, interzicerea iluminării magazinelor după ora 22 şi menţinerea unui prag de temperatură la care clădirile să fie încălzite.

    Astfel de resticţii nu sunt un lucru nou pentru Spania, însă extinderea măsurilor de economisire a energiei reflectă frica de o problemă iminentă: o criză energetică de proporţii creată pe fondul politicilor energetice ale Rusiei, lansate ca răspuns la sancţiunile europene.

    Pe fondul crizei energetice, UE a venit cu un plan de reducere cu 15% a consumului de gaz.

    Berlinul s-a angajat deja să îşi reducă consumul de energie cu 10%, ceea ce a aruncat în întuneric obiective turistice celebre precum Poarta Brandenburg.

    Italia şi Grecia au introdus măsuri privind încălzirea din interiorul clădirilor similare cu cele puse pe masă de Spania.

    Parisul a ameninţat cu amenzi modeste pe orice consumator de energie care-şi lasă ferestrele deschise când aparatele de aer condiţionat funcţionează.

    Problemele energetice ale regiunii sunt agravate şi mai rău de valurile de căldură care lovesc Europa şi de lipsa apei, esenţială pentru transportul combustibilului către centrale electrice germane şi pentru răcirea reactoarelor nucleare franceze.

    Pentru francezi, iarna lui 2022 se anunţă una dintre cele mai grele ierni, în contextul în care Parisul s-ar putea confrunta cu pene de curent masive.

    Spania se află în una dintre cele mai fericite situaţii, fiind mai puţin dependentă de gazele ruseşti. Operatorii energetici au dat asigurări că în cazul unei închideri totale a robinetului de gaz rusesc ţara poate trece prin iarnă.

     

  • Criza gazelor: un furnizor german de energie va dubla preţurile

    Compania germană de utilităţi Rheinenergie, furnizorul de energie al oraşului Köln, a anunţat că va dubla preţurile pentru unii clienţi de la 1 octombrie, din cauza problemelor legate de aprovizionarea cu gaze din Rusia, potrivit Sky News. 

    Majorarea preţului are loc în contextul în care costurile de achiziţie a gazelor naturale au crescut foarte mult.

    Scăderea fluxurilor de gaz rusesc a forţat furnizorii de energie din întreaga Europă să cumpere combustibil la preţuri de piaţă semnificativ mai mari.

    Ca urmare, Rheinenergie a anunţat că va majora preţurile la gazele naturale la 18,30 cenţi de euro pe kilowatt-ul oră (Kwh), de la 7,87 cenţi în prezent.

    „Într-un apartament din Köln cu un consum anual de 10.000 Kwh, costul anual creşte la aproximativ 2.002 euro, anterior era aproximativ 960 de euro”, a anunţat Rheinenergie într-un comunicat.

    Majorările de preţ se vor aplica clienţilor care nu au contracte cu preţ fix, a precizat compania.

    După ce Rheinenergie a anunţat creşterile de preţuri, pe site-ul companiei a apărut un mesaj de avertizare a clienţilor cu privire la timpii lungi de aşteptare la linia sa telefonică, din cauza unui volum mare de apeluri.

  • Rusia: veniturile din gaze scad cu 40% lunar în iunie

    Veniturile din exporturile de gaze au atins 633 miliarde de ruble (10,7 mld dolari), comparativ cu 1.000 miliarde de ruble în mai.

    Vânzările de petrol au scăzut şi ele, cu 10%, în iunie.

  • Preţul gazelor a început să crească din nou după ce Rusia a redus livrările către Germania. La Bruxelles ţările membre au bătut palma pentru o reducere a consumului, ca măsură de apărare în cazul în care la iarnă toată Europa rămâne fără gaz

    Preţul gazelor pentru Europa au ajuns pe burse la maximul ultimelor cinci luni după ce Rusia a decis reducerea livrărilor care aprovizionau Europa. În acelaşi timp, la Bruxelles, ţările europene au căzut de acord să treacă la reducerea consumului cu 15%, în cazul în care Rusia închide robinetul definitiv, scrie Bloomberg.

    Contractele futures pentru gaz au crescut cu 6%, până la 188 de euro pentru megawattul pe oră, ajungând să se scumpească la cel mai înalt nivel de la începtul lui Martie şi ajungând să coste de cinci ori mai mult decât în 2021.

    Gigantul rusesc de stat Gazprom a anunţat recent că livrările vor scădea până la 33 de milioane de metri cubi, invocând o problem de funcţionare.

    „Toată lumea din piaţă se aşteaptă ca volumele de gaz să scadă. Dar nimeni nu se aştepta ca fluxurile să scadă chiar atât de repede”, a declarant James Huckstepp, manager de analiză energetică.

    Ţările europene şi-au dat acordul privind reducerea consumului de gaz cu 15%, în condiţiile în care o întrerupere totală a livrărilor este din ce în ce mai posibilă. Planul de reducere al consumului este declanşat în cazuri extreme, cum ar fi o întrerupere bruscă şi totală a livrărilor din partea Rusiei.

    Preţurile din ce în ce mai mari evidenţiază presiunea care se adună pe umerii Europei şi urgentează căutarea unor surse alternative de energie, pentru a putea încălzi casele europenilor şi a putea ţine industria în viaţă.

    NordStream 1 reluase în urmă cu o săptămână livrările de gaz către Europa, după o perioadă de mentenţă de 10 zile.

    Politicienii europeni au condamnat deciziile Kremlinului şi l-au acuzat pe Vladimir Putin că a transformat gazul într-o armă pe care o foloseşte împotriva Europei.

    Preţul gazelor europene a sărit în aer şi a ajuns la 200 de euro pe megawatt în primele zile ale invaziei ruseşti în Ucraina, urmând ca ulterior să se stabilizeze. Gazul a crescut din nou puternic în iunie, după ce Putin s-a arătat din ce în ce mai dispus să lase continetul fără el.

    Potrivit analiştilor, preţurile ar putea creşte şi mai puternic în momentul când China va accesa piaţa pentru aprovizionarea necesară trecerii peste iarnă.

    „Această situaţie are toate elementele unei crize totale. Nu există suficientă capacitate de aprovizionare, iar depozitele nu se află la un nivel sufficient. Europa este lovită de un dezastru”, a spus Toby Copson, managing partner la Trident Markets, companie care se ocupă cu comercializarea gazelor natural.

  • Ţările UE ajung la un acord privind reducerea consumului de gaze în această iarnă

    Ţările Uniunii Europene au convenit marţi asupra unui regulament de urgenţă pentru a reduce consumul de gaze naturale în această iarnă, în timp ce Europa se pregăteşte pentru o iarnă cu aprovizionarea incertă din partea Rusiei, anunţă Reuters,

    “Aceasta nu a fost o misiune imposibilă! Miniştrii au ajuns la un acord politic privind reducerea cererii de gaze în perspectiva iernii care urmează”, a scris într-un tweet Republica Cehă, care deţine preşedinţia rotativă a UE.

    Ţările UE ajung la un acord privind reducerile de urgenţă ale gazelor pentru această iarnă

    Europa se confruntă cu o presiune sporită a gazelor începând de miercuri, când compania rusă Gazprom a anunţat că va reduce fluxurile prin conducta Nord Stream 1 către Germania la o cincime din capacitate.

    În condiţiile în care o duzină de ţări din UE se confruntă deja cu o reducere a livrărilor ruseşti, Bruxelles-ul îndeamnă statele membre să se pregătească economisind gazul şi stocându-l pentru iarnă, de teamă că Rusia va întrerupe complet fluxurile ca represalii la sancţiunile occidentale din cauza războiului cu Ucraina.

    Miniştrii Energiei au aprobat o propunere prin care toate ţările UE să reducă în mod voluntar consumul de gaz cu 15% în perioada august-martie. Reducerile ar putea deveni obligatorii în cazul unei urgenţe în materie de aprovizionare, dar ţările au convenit să scutească numeroase ţări şi industrii, după ce unele guverne s-au opus propunerii iniţiale a UE de a impune o reducere obligatorie de 15% pentru fiecare ţară. citiţi mai departe.

    Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că acordul îi va arăta preşedintelui rus Vladimir Putin că Europa rămâne unită în faţa ultimelor reduceri de gaze impuse de Moscova.

  • Deranjată de refuzul Spaniei şi Portugaliei, Ursula von der Leyen cere solidaritate în criza gazelor

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat, luni, pentru solidaritate la nivelul Uniunii Europene în sensul acumulării de stocuri de gaz natural, pe fondul obiecţiilor formulate de Spania şi Portugalia privind planul de reducere a consumului.

    “Şi statele membre UE care primesc doar puţin gaz din Rusia pot să fie afectate de posibila oprire a gazelor pe piaţa noastră comună”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit postului german NTV, înaintea unei reuniuni speciale a miniştrilor europeni ai Energiei, programată marţi.

    “De aceea, este important ca toate statele membre ale Uniunii Europene să reducă cererea, să economisească mai mult şi să le distribuie altor state care sunt afectate mai mult”, a insistat preşedintele Comisiei Europene, amintind că solidaritatea energetică este un principiu fundamental al tratatelor comunitare.

    Guvernul Spaniei a respins, săptămâna trecută, o propunere a Comisiei Europene care ar trebui aprobată de Consiliul UE privind un plan de reducere a consumului de gaz natural. Madridul a denunţat pasivitatea Uniunii Europene în criza energiei. “Considerăm că această propunere a fost formulată fără indicaţii prealabile, fără o dezbatere de orientare generală în Consiliul European, mai ales în contextul în care consecinţele economice şi impactul la nivel de redistribuire a resurselor sunt foarte importante. Nu se poate cere un sacrificiu pentru care nu a fost solicitată opinie prealabilă”, a afirmat miercuri vicepremierul spaniol Teresa Ribera, care este şi ministru al Tranziţiei Ecologice, potrivit cotidianului El Mundo.

    “Spania şi-a făcut temele în domeniul energetic, acţionând în mod constant şi plătind mult mai mult decât partenerii noştri europeni. Putem fi mândri de ceea ce am realizat şi pentru vocaţia de a contribui la reacţia europeană. Este necesară o dezbatere serioasă şi onestă. În schimb, acest plan impune soluţii care nu sunt adecvate şi eficiente. La nivelul Uniunii Europene, am observat o lipsă profundă de acţiuni. Spre deosebire de alte ţări, Spania nu a trăit din mijloace externe la nivel energetic şi, indiferent ce se va întâmpla, spaniolii nu vor suferi restricţii privind alimentarea cu gaze”, a subliniat Teresa Ribera.

    La rândul său, Guvernul Portugaliei a transmis că nu va accepta planul Comisiei Europene deoarece este “nesustenabil”. “Noi consumăm gaz din absolută necesitate”, a argumentat João Galamba, secretar de stat pentru Mediu şi Energie în Guvernul de la Lisabona, citat de ziarul Público.

    Comisia Europeană a propus miercuri un nou instrument legislativ şi un Plan de reducere a cererii de gaz la nivel european, în sensul diminuării consumului cu 15% în întreaga Uniune Europeană până în primăvara următoare. Iniţiativa a fost elaborată pe fondul temerilor că Rusia va opri alimentarea cu gaze a Europei, ca ripostă la sancţiunile impuse de UE din cauza invaziei în Ucraina. “Toţi consumatorii – administratori publici, clienţi particulari, proprietarii imobilelor publice, furnizorii de energie şi sectoarele industriale – pot şi trebuie să ia măsuri pentru reducerea gazului”, argumentează Comisia Europeană, care susţine că va accelera propriul efort de diversificare a surselor de aprovizionare.

    Planul propus de Comisia Europeană va întâmpina dificultăţi majore în Consiliul Uniunii Europene, astfel că este posibil să fie necesară reconfigurarea. Propunerea urmează să fie dezbătută de Consiliul UE, iar statele trebuie să prezinte până la sfârşitul lunii septembrie planuri în sensul diminuării consumului.

  • Vladimir Putin jubilează de pe tronul Kremlinului: Reducerea consumului de gaz cu 15% a fost prea mult pentru Uniunea Europeană. Solidaritatea comunităţii pare că s-a sfărâmat

    Propunerea Ursuley von der Leyen privind reducerea consumul de gaz cu 15% în Europa a provocat certuri între capitalele europene şi a ridicat un mare semn de întrebare privind aprobarea totală la nivel european a acestei măsuri, scrie Financial Times.

    Planul Comisiei Europene privind reducerea consumului s-a lovit de refuzul total al Portugaliei şi Spaniei şi a stârnit îngrijorări serioase în rândul altor ţări ale Europei. Pentru ca planul să meargă spre executare este nevoie de un vot unanim din partea tuturor membrilor UE.

    „Nu ne putem asuma un sacrificiu enorm, asupra căreia nici măcar nu ni s-a cerut o opinie”, a declarat João Galamba, secretarul portughez pe energie.

    Ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, a comentat de asemenea împotriva acestei măsuri, dând contra-exemplu cazul Germaniei.

    „Spre deosebire de alte ţări, noi, spaniolii, nu ne-am depăşit posibilităţile şi nevoile noastre din punct de vedere energetic”, a spus ministrul.

    Robert Habeck, ministrul german al energiei, a venit cu o replică joi pentru cei doi omologi ai săi.

    „Acest principiu de solidaritate se aplică peste tot în Europa. Trebuie să economisim gaze, chiar şi acele ţări care nu sunt afectate direct de reducerea livrărilor de gaze din Rusia. Altfel nu putem vorbi de solidaritate”, a declarat oficialul german.

    De la începutul războiului, Bruxelles-ul s-a aflat sub o presiune continuă pentru a găsi modalitaţi prin care să contracareze şocurile care lovesc blocul european. Pe măsură ce iarna se apropie, Uniunea se află faţă în faţă cu un test de solidaritate unde îi este pusă sub semnul întrebării însăşi hotărârea de care dispune în raport cu Moscova cât şi în problema Ucrainei.

    În contextul crizei energetice, Ungaria a declarat stare de urgenţă şi a interzis exporturile de energie către alte state UE.

    Institutul Századvég, un think-tank cu legături cu partidul de guvernământ Fidesz din Budapesta, a declarat joi că cea mai recentă propunere de la Bruxelles încalcă drepturile fundamentale ale statelor europene.

    În aceeaşi zi, ministrul de externe al ţării, Peter Szijjártó, s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova pentru a cere mai mult gaz din Rusia.

    „Comisia Europeană, care acuză Ungaria de nerespectarea statului de drept, a elaborat un plan care ignoră total legislaţia UE şi care înalcă nu numai drepturile fundamentale precum şi suveranitatea individuală şi naţională”, potrivit unui comunicat.

    Franţa, unde o parte din aprovizionare este asigurată numai din gazul rusesc, nu şi-a declarat public opoziţia faţă de planul european.

    Şefa Comisiei Europene a insistat asupra solidarităţii în contextul crizei energetice.

    „Prezentul ne testează, trebuie să fim bine organizaţi şi coordonaţi la nivel european”, a declarat Ursula von der Leyen.

    Potrivit prognozelor şi scenariilor anticipate, în cazul unei ierni dure şi a unor perturbări în ceea ce priveşte aprovizionare cu energie, PIB-ul UE ar putea scădea cu până la 1,5%.

    Propunerea de reducere a consumului este momentan doar o măsură pe care ţările o pot implementa voluntar, însă dacă riscul unei acutizări şi mai grave a crizei energetice apare, recomandarea ar putea deveni obligaţie.

  • Vladimir Putin aruncă Europa într-o cursă contra cronometru împotriva uneia dintre cele mai dure ierni din istoria continentului

    Uniunea Europeană a început constituirea unor planuri de urgenţă pentru scenariul în care robinetul de gaz rusesc este oprit definitiv. Temerile oficialilor europeni au explodat după ce Vladimir Putin anunţat că nivelurile de gaz rusesc care trec prin Nord Stream 1 vor continua să se reducă în viitor, scrie Reuters.

    Livrările prin Nord Stream 1, care reprezintă peste o treime din exporturile de gaze ruseşti către Europa, ar urma să se reia joi, după o perioadă de pauză de 10 zile, luată pentru realizarea unor lucrări de mentenaţă anuală.

    Livrările prin această conductă au fost reduse chiar înainte de intrarea în perioada de mentenaţă şi au constituit cauza unui conflict în cele două părţi.

    Reducerea fluxurilor de gaz au împiedicat Europa de la atingerea obiectvilui de alimentare a rezervoarelor de gaz. Această problemă ar putea determina raţionalizarea combustibilului la iarnă şi ar putea impacta negativ fragila creştere economică a continentului.

    Reducerea fluxului de gaze este răspunsul Moscovei la sancţiunile Occidentului lansate pe fondul războiului din Ucraina.

    Oficialii UE au reacţionat deja în acest sens şi au cerut statelor membre reducerea consumului de gaz cu 15%, în cazul în care Putin alege să oprească definitiv livrările.

    „Credem că o întrerupere totală este posibilă, iar dacă nu acţionăm acum vom fi foarte vulnerabili în faţa acestei probleme. Dacă aşteptăm ca fluxurile să îşi revină, vom ajunge să plătim din ce în ce mai scump şi doar vom face jocurile Rusiei”, a declarat un oficial.

    Politicienii europeni au acuzat Rusia că foloseşte aprovizionarea cu gaz pe post de armă politică, invocând probleme tehnice doar ca pretext pentru reducerea livrărilor. În replică, Kremlinul susţine că Rusia rămâne un furnizor de energie de încredere şi a dat vina pe sancţiuni pentru fluxul redus de gaze.

    Gazprom, companie de stat controlată de Kremlin, a redus exporturile care trec prin Nord Stream 1 cu 60%, invocând probleme la o turbină a cărei întreţinere avea loc în Canada.

    De la izbucnirea războiului din Ucraina, preţul gazelor a explodat. Preţurile au ajuns la 160 de euro p megawatt pe oră, marcând o creştere de 360% faţă de perioada pre-război. Vârful exploziei de preţuri a fost înregistrat în martie, atunci când megawatt-ul a ajuns să coste 335 de euro.