Recunoaste ca ideea de a investi in niste companii mici i-a venit odata cu participarea la Arena Leilor, emisiune TV care aduna la un loc oameni de afaceri dispusi sa investeasca in idei promitatoare de business si doritori de finantare care isi prezinta planurile. “Altfel, fiecare manager din Romania are o agenda foarte complicata si e destul de dificil sa ne mobilizam resursele, mai ales pentru afaceri mici”, comenteaza Radu Tudorache, incercand sa explice de ce postura de business angel, adica a omului de afaceri care investeste bani si know-how pentru a sustine tineri intreprinzatori sa-si cladeasca propriul business nu-i prea frecventa la noi in tara. Lipsa de timp nu este singurul motiv pentru care aceasta forma neinstitut ionalizata de investitii nu a capatat prea mare amploare pana acum, spune Ghenea, seful FIT Distribution, cunoscut business angel si totodata coleg de platou cu Tudorache.
“Un business angel trebuie sa aiba si bani in contul personal, dar si o experienta ampla si diversa de business; ceea ce este destul de rar in Romania, unde antreprenoriatul a inceput in 1990, iar multi dintre antreprenorii valorosi inca isi conduc propria afacere, asa ca nu prea au posibilitatea sa se implice in investitii de acest gen”, crede Ghenea, care s-a implicat in diverse afaceri ca business angel incepand cu 2002. Anul trecut, Tudorache a demarat patru mici afaceri din postura de business angel. Primul start-up spre care s-a orientat, Wijs Logistics, a venit de fapt pe urma unui proiect mai vechi in administrarea de flote auto, iar celelalte sunt firme ce presteaza servicii de call-center (Callbox), gradinarit si amenajari (Concept Garden), respectiv curatenie (Clean Team).
Nu e vorba de cifre spectaculoase in ceea ce priveste investitiile initiale – pentru fiecare, Newarch a investit intre 10.000 de euro si 100.000 de euro – sau cifrele de afaceri estimate. In schimb, sansa pe care omul de afaceri considera ca o au astfel de firme se leaga de potentialul sectorului de servicii. “Ponderea agriculturii va scadea in PIB, iar constructiile nu vor mai creste in ritmul de pana acum”, spune Tudorache. Intr-un mod si mai specific, continua el, criza economica ar putea reprezenta o sursa de castig pentru firmele care fac outsourcing, cum este si cazul Wijs Logistics. “Ramane sa vedem in ce masura putem sa convingem clientii sa renunte la administrarea proprie de flote auto, ca sa asiguram externalizarea”, spune Tudorache, sustinand ca intr-o perioada de criza, outsourcingul este o solutie pentru reducerea costurilor.
Acelasi rationament il urmeaza si call-centerul, care ofera servicii pentru companii din comert si telecomunicatii. In teorie, afacerile de externalizare ar putea creste in perioadele de criza, dar, atrage atentia Ghenea, in practica inca nu este evidenta o orientare spre astfel de servicii. “Oamenii de afaceri se tem de externalizare sau poate ca nu gasesc inca serviciile de care au nevoie la un cost eficient si la un nivel calitativ corespunzator”, subliniaza seful FIT Distribution. Cat despre cea de-a treia companie, de servicii de gradinarit, Tudorache considera ca poate fi punctul de plecare pentru dezvoltarea unui parc de distractii.
“Va fi o afacere de ordinul sutelor de mii de euro, deci va trebui intai sa castigam acesti bani cu firma de gradinarit, ca apoi sa facem si parcul de distractii”, afirma el. Locul a fost ales deja, pe un teren detinut de Newarch aproape de Buftea, dar toate celelalte date ale proiectului sunt inca necunoscute. Acelasi lucru se poate spune si despre mersul crizei economice, care a inceput deja sa-si faca simtita prezenta in afacerile Newarch. Lasand la o parte retailul si distributia de farmaceutice, care au fost afectate de deprecierea leului si de neactualizarea preturilor la medicamente, efectele contextului economic nefavorabil sunt vizibile mai ales in domeniul imobiliar, acolo unde proiectele rezident iale ale Newarch au fost inghetate. Cat despre noi achizitii de amploare nici nu mai poate fi vorba, poate cu exceptia unor oportunitati din IT care pot fi finantate din resurse proprii.
“Cand vine vorba insa de achizitii in distributia farma, va trebui sa asteptam sa se limpezeasca piata creditelor pentru companii, intrucat astazi sunt foarte greu disponibile”, spune coproprietarul Newarch, care detine distribuitorul de medicamente Montero, unul dintre cei mai mari jucatori de pe aceasta piata, alaturi de Mediplus, Relad sau Farmexim. In distributie, care este si cel mai mare business la nivel de grup, asigurand doua treimi din cifra de afaceri, s-au facut deja reorganizari ale activitatii – s-a renuntat la doua dintre cele zece depozite, ceea ce a implicat si disponibilizari de personal, “dar numarul de angajati a ramas constant (circa 1.600 – n.red.), pentru ca l-am marit in alte activitati”, afirma Tudorache. Tot in stand-by se afla si planurile companiei de listare anul acesta la Bursa de Valori Bucuresti. Daca anul trecut se lua in calcul posibilitatea listarii unor actiuni sau obligatiuni ale Newarch, o varianta prudenta pastrata de Tudorache ar fi acum doar listarea de actiuni ale uneia din companiile grupului (in momentul de fata sunt grupate sub umbrela Newarch 15 firme) – insa nu e nimic batut in cuie, “in toata aceasta degringolada a bursei”.