Obiectul respectiv este nici mai mult, nici mai puţin decât un ştreang, atârnat pe veranda unei case din cartierul Columbia Heights din capitala SUA. Ştreangul a fost realizat de o artistă locală, Anne Bouie, care-l consideră o operă de artă prin care doreşte să sublinieze rezistenţa celor oprimaţi în faţa vicisitudinilor, scrie Washington Post. Artista foloseşte pentru lucrările sale vrejuri de plante, seminţe, sticle, bucăţi de mobilă veche sau de lemn din regiunea în care locuieşte, ştreangul fiind şi el confecţionat din vrejuri.
Tag: folosire
-
Mobila pe hârtie
Designerul londonez Ying Chang a lansat colecţia „Malleable State” alcătuită din piese de mobilier cum ar fi etajere, taburete, măsuţe, oglinzi sau vaze, aceasta afirmând că a optat pentru hârtie deoarece este un material foarte obişnuit pe care lumea tinde să-l arunce fără să-i mai acorde atenţie, scrie Dezeen.
-
Securitate în cloud
„Am dorit să creăm un produs care să ajute companiile în a-şi proteja datele în cloud, ne interesează foarte mult ca aceste companii să beneficieze de soluţii care să le ajute să rămână competitive în acest mediu dinamic de cloud computing, în primul rând să adopte partea de cloud. Dacă firmele nu-şi mută datele şi procesele interne în cloud vor rămâne mult în urmă, în spatele competiţiei”, a precizat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ovidiu Cical, fondator şi CEO Cyscale. Proiectul Cyscale a luat naştere anul trecut, activitatea începând în luna ianuarie. Compania în schimb a fost fondată anterior, la finele anului 2018.
„Alţi doi cofondatori, Manuela Ţicudean şi Andrei Milaş, erau disponibili şi au început să lucreze la companie. Eu nu m-am putut alătura chiar de atunci pentru că aveam nişte contracte de onorat cu nişte companii din Europa. Noi am pus bazele arhitecturii produsului, am discutat despre ce vrem să acoperim cu acest produs şi am început efectiv lucrul la produs”, a povestit el.
Start-up-ul local a dezvoltat o platformă care agregă mediile cloud şi realizează o analiză de risc pentru informaţiile stocate astfel. Cyscale se pregăteşte să lanseze platforma pe piaţă în această toamnă, startup-ul reuşind deja să obţină o primă finanţare.
„Noi am primit deja o finanţare, după un an în care am funcţionat cu finanţarea asigurată de noi. În urma programului de accelerare de la Techcelerator, care este în parteneriat cu fondul de investiţii Gapminder, am reuşit să accesăm o finanţare de 100.000 de euro. Am luat încă doi programatori cu contract. Acordul cu Gapminder se poate ridica potenţial până la 200.000 de euro.”
Start-up-ul are planuri şi mai mari, de a accesa fonduri europene de aproape 3 milioane de euro, a dezvăluit Ovidiu Cical.
„Tot în 2020 ne dorim să facem un alt pas foarte important şi anume am pregătit toată documentaţia pentru a aplica la un grant european. Urmează să cerem prin acest grant 2,8 milioane de euro, din care 70% reprezintă fonduri nerambursabile. Vom aplica în octombrie urmând ca până la finele anului să primim rezultatul”.
Totodată, start-up-ul are în plan să atragă o finanţare de 200.000 de euro prin intermediul platformei de crowdfunding Seedblink, fondurile urmând să fie utilizate pentru expansiune.
„Ne gândim foarte serios să ne listăm pe Seedblink, cu o campanie de crowdfunding unde oricine are un minim de 2.500 de euro poate investi în visul nostru, dacă ei cred şi noi îi convingem că poate fi un vis comun. Avem în plan să ridicăm o rundă de 200.000 de euro cu care să scalăm iar pentru asta suntem dispuşi să dăm 10% din companie”, a menţionat antreprenorul. „Avem în plan să lansăm campania în mai puţin de o lună“, a adăugat el.
Planul companiei este să se extindă la nivel global, primele două ţinte fiind două dintre cele mai mari economii de pe continentul european. „În industria de cloud computing, care este într-o creştere alertă, se întâmplă extrem de multe în acest spaţiu şi foarte, foarte multe companii şi tehnologii inovatoare sunt prezente pentru a ajuta adopţia şi securizarea cloud-ului. Noi am început doar recent să discutăm cu diverse companii despre partea de vânzare, despre cum să le plasăm produsul în mâini dar în principal am început aici în România, unde primim foarte mult feedback, avem foarte multă deschidere din partea companiilor pentru că vor să ne ajute să dezvoltăm un produs la nivel global, ceea ce pentru noi este foarte, foarte plăcut. Am început în România şi vrem uşor, uşor să ne extindem către vest.Vizăm ca principale pieţe Germania şi Anglia, acestea sunt ţinte pentru 2020 dar cu siguranţă, dacă vrem să ne gândim la nivel global, piaţa din SUA, care este cel mai mare consumator de cybersecurity din lume şi cel mai mare generator de tehnologii, este o piaţă unde trebuie să fim”.
Proiect: Vestinda
Ce face? Platformă care monitorizează, automatizează şi eficientizează plasamentele financiare
Necesar de finanţare: 200.000 de euro
Invitat: Alin Breabăn, fondator Vestinda
Proiect: Cleany
Ce face? Platformă care face legătura între furnizori de servicii de curăţenie şi clienţi persoane fizice sau juridice
Necesar de finanţare: 300.000 de euro
Invitat: Alex Pană, cofondator Cleany
Proiect: AgriTech Center
Ce face? Platformă B2B de tip marketplace pentru domeniul agriculturii
Necesar de finanţare: 500.000 euro
Invitat: Adrian Badea, cofondator AgriTech Center
Proiect: FieldVibe
Ce face? Aplicaţie mobilă de tip jurnal-organizator al lucrărilor pentru instalatori, electricieni şi alţi furnizori de servicii pe teren
Invitat: Adrian Cucerzan, product manager FieldVibe, are în plan să adauge noi funcţii pentru clienţi
Proiect: Flipsnack
Ce face? Soluţie software ce permite crearea cu uşurinţă a unei publicaţii online – de la cărţi, reviste, cataloage la rapoarte sau albume foto
Ţintă de venituri 2020: 6 milioane de euro
Invitat: Janina Moza, marketing manager Flipsnack
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19:00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation -
Cine este românul care a inventat un nou cuvânt, folosit acum în toată lumea. A anticipat un adevărat trend
Potrivit informaţiilor disponibile online, Horace Dediu este un analist româno-american axat pe telefonie mobilă şi, îndeosebi, pe compania Apple, precum şi pe micromobilitate.
Este cunoscut pentru analizele lui referitoare la strategia de business a Apple şi pentru predicţiile referitoare la evoluţia companiei. Ţine şi câteva podcasturi pe temele studiate de el.
Dediu s-a născut în Dumbrăveni, România şi a studiat în Massachusetts după ce părinţii săi au emigrat în Statele Unite.
A absolvit ingineria computerelor la Tufts University, iar ulterior, un program MBA în administrarea afacerilor de la Universitatea Harvard. În prezent locuieşte în Helsinki (Finlanda).Horace Dediu este cel care a inventat termenul de „micromobilitate”, care se referă la categoria de transport cu vehicule mici, uşoare, folosite de obicei cu viteze mai mici de 25 km/oră şi conduse de utilizatori – printre acestea se numără bicicletele – electrice sau nu, scuterele electrice, trotinetele etc.
Termenul a fost folosit pentru prima dată de el într-un discurs din 2017, la un festival tehnologic din Copenhaga – ideea acestuia poate fi asemănată cu microcomputing-ul, în care miniaturizarea modalităţilor de transport pentru călătorii pe distanţe scurte este similară cu miniaturizarea microcomputerelor în scopul folosirii personale.
Potrivit Business Insider, Horace Dediu a lucrat vreme de mai bine de opt ani la Nokia şi este fondatorul platformelor asymco.com şi micromobility.com.„Acum sunt un analist care lucrează singur încercând să explice multe lucruri, cele mai multe dintre acestea fără succes”, se autodescrie el pe profilul personal de LinkedIn.
-
Cine este românul care a inventat un nou cuvânt, folosit acum în toată lumea. A anticipat un adevărat trend
Potrivit informaţiilor disponibile online, Horace Dediu este un analist româno-american axat pe telefonie mobilă şi, îndeosebi, pe compania Apple, precum şi pe micromobilitate.
Este cunoscut pentru analizele lui referitoare la strategia de business a Apple şi pentru predicţiile referitoare la evoluţia companiei. Ţine şi câteva podcasturi pe temele studiate de el.
Dediu s-a născut în Dumbrăveni, România şi a studiat în Massachusetts după ce părinţii săi au emigrat în Statele Unite.
A absolvit ingineria computerelor la Tufts University, iar ulterior, un program MBA în administrarea afacerilor de la Universitatea Harvard. În prezent locuieşte în Helsinki (Finlanda).Horace Dediu este cel care a inventat termenul de „micromobilitate”, care se referă la categoria de transport cu vehicule mici, uşoare, folosite de obicei cu viteze mai mici de 25 km/oră şi conduse de utilizatori – printre acestea se numără bicicletele – electrice sau nu, scuterele electrice, trotinetele etc.
Termenul a fost folosit pentru prima dată de el într-un discurs din 2017, la un festival tehnologic din Copenhaga – ideea acestuia poate fi asemănată cu microcomputing-ul, în care miniaturizarea modalităţilor de transport pentru călătorii pe distanţe scurte este similară cu miniaturizarea microcomputerelor în scopul folosirii personale.
Potrivit Business Insider, Horace Dediu a lucrat vreme de mai bine de opt ani la Nokia şi este fondatorul platformelor asymco.com şi micromobility.com.„Acum sunt un analist care lucrează singur încercând să explice multe lucruri, cele mai multe dintre acestea fără succes”, se autodescrie el pe profilul personal de LinkedIn.
-
Ghivece pentru sănătatea planetei
Propunerea francezului Nicolas Abdelkader este de a transforma vehiculele nefolosite, de la avioane la maşini ori vapoare în uriaşe ghivece pentru plante, acesta realizând o serie de fotografii digitale editate pe computer intitulată ”The Urgency to Slow Down” în care-şi expune viziunea.
-
Ţara unde trecerile de pietoni sunt pavate cu cristale Swarovski, iar politicienii merg cu autobuzul
În ciuda faptului că se află în inima Europei, Elveţia a avut dintotdeauna un aer misterios. Atât localnicii, cât şi turiştii, au împărtăşit aspecte pe care nu le crezi până nu le vezi cu ochii tăi, cum ar fi apa impresionant de limpede şi curată, încrederea şi siguranţa în transportul public sau regulile stricte în ceea ce priveşte procesul de reciclare.
Dat fiind faptul că unul dintre cele mai populare produse de export ale olandezilor sunt ceasurile, nu e surprinzător faptul că punctualitatea reprezintă o caracteristică de bază a acestei naţiuni, la un mod care îi uimeşte plăcut pe turişti. „Poţi să-ţi plănuieşti un întreg itinerariu bazat pe transportul public şi poţi fi sigur că se va respecta întru totul”, spune Thierry Blancpain, un turist în cadrul unui forum cu impresii despre Elveţia. „Am avut un plan ce includea o schimbare de tren, intervalul fiind de două minute, şi totul a decurs conform orarului.
Am călătorit în multe ţări de-a lungul Europei sau SUA, dar nu am întâlnit nicăieri o asemenea acurateţe”, a adăugat acesta. De fapt, transportul public este atât de sigur şi curat, încât este folosit uneori şi de vedete. „Politicienii cu funcţii înalte folosesc de multe ori transportul public” spune Thierry Blancpain. „Cu câţiva ani în urmă am stat în tren lângă unul dintre cei şapte membri ai consiliului federal al Elveţia, o funcţie apropiată de cea a unui ministru”, adaugă el.
Pe de altă parte, aici, chiar şi mersul pe jos are un statut special. De exemplu, în oraşul Berna trecerile de pietoni sunt împodobite cu un element deosebit – pietre Swarovski. Conform unui membru al aceluiaşi forum, „trecerile de pietoni din Berna care au fost create până în 2012 sunt împrejmuite cu cristale Swarovski pentru a îmbunătăţi vizibilitatea din timpul nopţii”. „Oficialii de la Berna au decis amestecarea vopselei galbene a trecerii de pietoni cu mici granule de cristal Swarovski, care sunt de zece ori mai scumpe granulele folosite în mod obişnuit”, explică el.
De asemenea, elveţienii sunt obsedaţi de reguli şi foarte atenţi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, de unde rezultă unul dintre cele mai elaborate sisteme de reciclare din lume. „Pentru a arunca hârtie sau carton trebuie să le laşi pe bordură în dimineaţa zilei destinate hârtiei, dar trebuie neapărat strânse într-o formă dreptunghiulară şi legate cu o sfoară specială”, explică Gabriel Gambetta. „Dacă greşeşti ceva din toate procedurile, nu îţi va lua gunoiul, ci îţi va lăsa o notă explicativă cu ceea ce nu ai făcut bine. Dacă arunci sticlă în gunoiul obişnuit sau comiţi o ofensă similară, poliţia va controla obiectele aruncate de tine, te va identifica şi te va chema la secţia de poliţie unde vei fi amendat”, mai adaugă Gambetta.
Obsesia legată de curăţenie şi mediul înconjurăror are şi părţile sale bune. De exemplu, este acceptat şi normal să bei apă din aproape toate fântânile exterioare din ţară – lucru pe care nu îl auzi în niciun caz în alte ţări. „Dacă nu este potabilă apa din fântână, va fi foarte clar semnalizat, însă nu am văzut mai multe de cinci astfel de locuri în toată viaţa mea”, spune Thierry Blancpain.
Deşi majoritatea ridică în slăvi punctele tari ale Elveţiei, există, totuşi, şi câteva minusuri. Unul şi probabil cel mai mare este costul de trai ridicat. „Da, se ştia faptul că e o ţară scumpă, dar nivelul despre care vorbim este cu multe peste cât te-ai aştepta”, spune Craig Arthur, un britanic care s-a mutat în Elveţia. „Plăteşti 20 de lire pentru o călătorie de 15 minute cu trenul. Într-adevar, salariile sunt la nivelul cheltuielilor. Odată cu primul fluturaş de salariu te adaptezi rapid la noile realităţi. Dar probabil pentru turişti e groaznic”, spune britanicul.
-
Studiu ING: Dacă ziua ar avea 26 de ore,1 din 3 români ar folosi timpul în plus pentru odihnă
Deşi pandemia a afectat puternic opţiunile românilor în materie de hobby-uri şi petrecere a timpului liber, limitând interacţiunea socială, cei mai mulţi au ales să stea în siguranţa şi confortul propriului cămin pentru a urmări mai multe filme şi seriale, pentru a-şi petrece mai mult timp cu familia sau pentru a citi cărţi, arată datele unui studiu realizat de ING Bank România cu ocazia lansării noii direcţii de brand – do your thing – la nivel local, şi care a urmărit în ce mod românii s-au adaptat noilor realităţi aduse de pandemie, dacă simt că au mai mult timp pentru ei, şi cum şi-au reevaluat priorităţile.
Astfel, peste 45% dintre români au indicat că au ales să stea în siguranţa şi confortul propriului cămin pentru a urmări mai multe filme şi seriale în timp ce 37% şi-au petrecut timpul pe reţelele de socializare sau cu familia, iar 34% s-au odihnit mai mult, au ascultat muzică sau au citit cărţi. Lista de preferinţe în timpul pandemiei mai cuprinde şi activităţile domestice precum gătitul, renovarea casei sau grădinăritul.
Studiul mai arată că doar trei din 10 români consideră că au mai mult timp decât înainte, însă dacă ziua ar avea cu două ore în plus, patru din 10 români ar dori să doarmă mai mult, şi trei din 10 ar opta pentru activităţi recreaţionale ca mersul în natură sau cititul.
„În ciuda faptului că pandemia a impus mai multe restricţii care ne-au limitat posibilităţile de socializare pentru propria noastră siguranţă, ne-am repliat şi am reuşit să găsim alternative, unele mai creative ca altele. Şi tocmai acest spirit este sărbătorit prin noua noastră direcţie de brand, lansată de curând în România”, spune Silvia Mihăilescu, Director Marketing, Comunicare şi CSR ING Bank România.
Rezultatele studiului mai arată faptul că românii pot fi caracterizaţi drept persoane extrovertite, care pun mare preţ pe socializarea cu familia şi prietenii. Aceştia au nevoie activităţi care să le ofere deschidere, conexiune şi libertate de exprimare. Pentru jumătate dintre respondenţi, hobby-urile sunt un prilej de a socializa şi a se simţi incluşi în comunitate. 19% dintre respondenţi declară că hobby-urile pe care le aleg au scopuri de dezvoltare personală, iar 17% spun că activităţile pe care le practică îi ajută să schimbe în bine lumea din jurul lor şi să se simtă utili. Mai mult, 15% susţin că practică hobby-uri pentru a se simţi mai veseli şi pentru menţinerea echilibrului emoţional.
Ca sursă de inspiraţie pentru hobby-uri sau opţiuni noi de petrecere a timpului liber, românii s-au inspirat cel mai mult citind articolele de pe internet (34%), de la familie (34%) şi din videoclipurile de pe YouTube (27%). Însă doar 34% dintre români declară că au descoperit o nouă ocupaţie favorită în timpul pandemiei.
-
Un alt model de tunel
Potrivit publicaţiei de design Dezeen, aceste elemente fac parte dintr-un proiect care reprezintă joncţiunea centrală a drumului inelar Bressanone-Varna din nordul Italiei. Betonul folosit la realizarea acestor curbe ale tunelului este făcut dintr-un material excavat dintr-un alt proiect de infrastructură, tunelul Brenner Base, care se construieşte în prezent între Austria şi Italia.