BusinessMagazin

Tag: finantare

  • CEC Bank a acordat până acum peste 1 miliard de lei agricultorilor, prin programul Rural Invest, şi continuă finanţările şi în 2024 prin Rural Plus. Creditul de investiţii poate ajunge la 10 mil.lei

    CEC Bank a acordat până acum peste 1 miliard de lei agricultorilor, prin programul Rural Invest, banca urmând să continue finanţarea fermierilor şi în anul 2024 prin RURAL PLUS, componentă a programului guvernamental IMM PLUS.

    “La fel ca în anii anteriori, programele guvernamentale destinate finanţării sectorului agricol continuă să se bucure de un interes deosebit din partea beneficiarilor, astfel că am ales să fim alături de agricultori şi în anul 2024, oferindu-le acestora posibilitatea finanţării în condiţiile avantajoase ale Programului IMM PLUS – componenta Rural Plus”, a declarat Ramona Ivan, Director Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale în cadrul CEC Bank.

    Durata maximă de finanţare este de până la 72 luni în cazul creditelor de investiţii, respectiv 36 luni pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru, iar valoarea maximă nu poate depăşi 5 milioane lei, în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru, respectiv 10 milioane lei pentru creditele de investiţii.

    Valoarea cumulată a finanţărilor care pot fi acordate nu poate  depăşi 10 milioane lei. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului şi acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanţărilor care pot fi acordate nu poate depăşi 5 milioane lei.

    Ajutorul de stat sub formă de grant, de care beneficiază antreprenorii în cadrul componentei RURAL Plus, acoperă dobânda pe o perioadă de 12 luni de la acordarea creditului precum şi comisioanele de garantare pe toată perioada de valabilitate a garanţiei.

    Valoarea ajutorului de stat, constând în cumulul dintre valoarea garanţiei de stat şi valoarea grantului, nu poate depăşi 2,25 milioane de euro pe companie din sectorul industriei alimentare, 335.000 de euro pentru cele din sectorul pescuitului şi al acvaculturii şi 280.000 de euro pentru fiecare firmă din domeniul producţiei primare de produse agricole.

    Pentru creditul de investiţii, dobânda este ROBOR 3M + 1,50% iar pentru finanţarea activităţii curente ROBOR 3M + 1,90%. Comisioanele de analiză dosar, de acordare, de gestiune şi de rambursare anticipată sunt toate zero.

    Prin acest Program guvernamental, beneficiarii pot accesa finanţări garantate până la 90% cu garanţii de stat, emise de Fondul de Garantare a Creditului Rural, atât pentru proiectele de investiţii cât şi pentru acoperirea necesarului de capital de lucru pentru consolidarea şi extinderea afacerilor acestora, adaptarea la cerinţele actuale de climă şi digitalizare, menţinerea şi crearea de locuri de muncă.

     

  • BCR adaugă o nouă funcţionalitate în platforma digitală George, prin care antreprenorii pot obţine informaţii complete despre programele de finanţare din fonduri europene sau naţionale

    Banca Comercială Română anunţă o nouă extindere a ecosistemului digital George prin introducerea George SmartEU, funcţionalitate care facilitează accesul antreprenorilor la informaţii complete despre programele de finanţare din fonduri europene sau naţionale.

    „George SmartEU este un instrument util în stimularea antreprenoriatului local, în sensul dezvoltării unor proiecte transformaţionale pentru propriile companii şi pentru comunitate, de la modernizare tehnologică la crearea de competenţe pentru prezent şi viitor. Facilitează cu adevărat informaţiile pentru toţi cei interesaţi de programele de finanţare şi asigură antreprenorilor acces în timp real la date relevante prin care pot crea business şi impact la scară mare”, explică Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

    În prezent, George SmartEU are 32 de programe de finanţare incluse, care sunt încadrate în două mari categorii: instrumente financiare (scheme de garantare) şi granturi (naţionale sau europene). Disponibilitatea programelor de finanţare se actualizează în timp real în aplicaţie, pentru a oferi acces antreprenorilor la cele mai noi şi relevante informaţii despre accesarea fondurilor, pe baza criteriilor de eligibilitate.

    „George SmartEU reuneşte tehnologia, accesul la resurse, adecvarea între planurile de business şi finanţările disponibile cu oportunităţile noi de dezvoltare”, adaugă Oana Bâra, Coordonator Programe de Finanţare BCR.

    George SmartEU poate fi accesat de antreprenorii care au cont George pentru afacerea ta, direct în aplicaţia George.  Soluţia a fost creată alături de Oceanobe, o companie de dezvoltare software din Iaşi, iar procesul de dezvoltare şi implementare a durat trei luni.

    „România are un număr tot mai mare de start-up-uri inovatoare şi antreprenori talentaţi care îşi propun să revoluţioneze diverse sectoare, inclusiv sectorul financiar. Oceanobe şi BCR au în acest domeniu aceeaşi viziune, aceea de a facilita accesul la digitalizare, inclusiv domeniilor care pot parea mai tradiţionale la prima vedere, precum aplicarea la fonduri europene”, spune Robert Tamaş, Fondator Oceanobe.

    Oceanobe este o companie 100% românească, un hub creativ pentru produse software inovatoare, care acoperă domenii precum construcţiile durabile, managementul activelor, banking, procesarea plăţilor, sănătatea mentală, energie şi media digitală.

    BCR a lansat în 2018 platforma digitală George, care a ajuns astăzi la 2,3 milioane de utilizatori. Din 2021, ecosistemul s-a deschis şi pentru afaceri, propunând antreprenorilor un portofoliu de produse şi funcţionalităţi digitale. În prezent, peste 140.000 de companii sunt înrolate în George pentru afaceri.

     

  • Fondul ROCA X Venture Capital a ieşit din actionariatul CODA Intelligence, startup românesc specializat în soluţii de cybersecurity, preluat de compania americană PDQ

    Fondul ROCA X Venture Capital a realizat în primul trimestru din 2024 un exit din actionariatul CODA Intelligence, un startup românesc specializat în soluţii de cybersecurity, preluat de compania americană PDQ.

    CODA Intelligence este una dintre primele companii intrate în portofoliul ROCA X, în 2019. Pentru a susţine planul fondatorilor de a dezvolta un produs destinat în principal pieţei din USA, a fost necesară o finanţare sindicalizată, iniţiată de ROCA X, care a cooptat alături şi alţi co-investitori.Top of FormTop of Form

     „La mai puţin de cinci ani de la înfiinţarea fondului, acest exit semnificativ dintr-un startup susţinut încă dintr-un stadiu incipient demonstrează capacitatea ROCA X de a identifica nestemate neşlefuite şi de a cultiva un portofoliu de startup-uri cu potenţial de creştere exponenţială. De asemenea, acest exit confirmă potenţialul pieţei din România şi, mai important, dedicarea noastră de a ne ţine promisiunea faţă de investitorii noştrii, IRR-ul rezultat din această tranzacţie fiind de 50%”, a declarat Alexandru Bogdan, CEO ROCA X.  

    Tot în acest an, fondul a participat la runda de finanţare a fintech-ul FilmChain, companie aflată deja în portofoliul ROCA X, având ca investitor principal fondul Holt IntersXion, VC din Canada, specializat în industria de entertaiment şi fintech. La runda de finanţare în valoare de 3 mil.dolari au participat şi alţi reprezentanţi ai industriei, precum TechAngels Romania, DeBa Ventures, Hearst etc., iar runda este încă deschisă pentru un tichet de 500.000 dolari. Filmchain este o companie de tehnologie financiară (fintech), cu sediul în Londra, fondată de două românce, specializată în gestionarea veniturilor în timp real din industria internaţională de film, televiziune şi gaming.

    De asemenea, ROCA X a iniţiat runde de finanţare follow-on şi către startupurile iFactor şi Munevo, pentru a susţine planurile acestora de creştere.

    „La ROCA X, credem că tehnologia disruptivă poate a aduce schimbări pozitive la nivelul societăţii şi poate crea valoare adaugată. De aceea, în ultimele 12 luni, am continuat să susţinem companiile care au arătat rezilienţă prin investiţii totale în valoare 1,5 milioane euro, ceea ce reprezintă un procent considerabil din dimensiunea fondului nostru în companii, precum Bunnyshell, Kinderpedia, Milluu, Medicai, Rayscape şi Munevo, alături de investitori existenţi şi noi, contribuind, totodată, cu know-how şi mentorat”, a adaugat Alexandru Bogdan.

    ROCA X, este un venture capital de 12 milioane de euro, finanţat integral privat, care investeşte în start-upuri disruptive din tehnologie aflate la început de drum în faza de Pre-Seed şi Seed.  

    ROCA X este un brand lansat de Impetum Group.

     

  • Maria Rousseva, CEO-ul BRD Groupe Societe Generale: BRD Societe Generale şi IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale au încheiat un parteneriat prin care IFC va furniza o garanţie de risc pentru portofoliul BRD de până la 700 mil. euro. Capitalul deblocat se va îndrepta către finanţari sustenabile

    BRD Societe Generale şi IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale au încheiat un parteneriat prin care IFC va furniza o garanţie de risc pentru portofoliul BRD de până la 700 mil. euro, a spus Maria Rousseva, CEO al BRD Groupe Societe Generale, în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi Makhtar Diop, Managing Director, IFC.

    “A fost un nou acord de cooperare pentru a întări activitatea Societe Generale în finanţarea sustenabilă. Pentru noi acest acord s-a potrivit foarte bine cu strategia noastră şi am profitat de oportunitatea de a securiza portofoliul nostru de IMM-uri şi corporaţii cu suma totală de 700 mil. euro. Este un transfer de risc, ceea ce înseamnă că o parte din riscul portofoliului este acoperit de IFC. Acest lucru ne permite să eliberăm capital. Deci aceşti 700 mil. euro din portofoliu va fi tratat cu un risc mult mai mic, ceea ce înseamnă că vom avea mai mult capital pentru a putea susţine finanţarea economiei României”, a explicat Maria Rousseva.

    Ea a mai adăugat că această colaborare cu IFC va permite de asemenea să introduceă produse noi pentru finanţări inovative, printre care cel privind discrepenţa de gen în rândul antreprenorilor.

    “Având în vedere că finanţăm economia României de mult timp, aceasta făcând parte din strategia noastră, vom aloca o parte importantă din acest capital pentru a putea finanţa partea de sustenabilitate a ţării. Acest lucru include tranziţia spre energia verde, include şi alte tipuri de finanţari inovative. De exemplu, finanţarea dicrepanţei de gen, care ne va permite să introducem produse astfel încât dicrepanţa de gen pe zona antreprenoriale dintre bărbaţi şi femei să devenă mai mică. Acest lucru înseamnă că vom sprijini femeile antreprenor pentru a avea acces la finanţări mai mari şi importante. IFC ne va sprijini în acest demers”, a mai spus CEO-ul BRD Groupe Societe Generale

    Este prima tranzacţie de tip SRT în România atât pentru IFC, cât şi pentru BRD.

    „A fost un nou acord de cooperare pentru a întări activitatea Societe Generale în finanţarea sustenabilă. Pentru noi acest acord s-a potrivit foarte bine cu strategia noastră şi am profitat de oportunitatea de a securiza portofoliul nostru de IMM-uri şi corporaţii cu suma totală de 700 mil. euro. Este un transfer de risc, ceea ce înseamnă că o parte din riscul portofoliului este acoperit de IFC. Acest lucru ne permite să eliberăm capital. Deci aceşti 700 mil. euro din portofoliu va fi tratat cu un risc mult mai mic, ceea ce înseamnă că vom avea mai mult capital pentru a putea susţine finanţarea economiei României. Având în vedere că finanţăm economia României de mult  timp, aceasta făcând parte din strategia noastr, vom aloca o parte importantă din acest capital pentru a putea finanţa partea de sustenabilitate a ţării. Acest lucru include tranziţia spre energia verde, include şi alte tipuri de finanţari inovative. De exemplu, finanţarea dicrepanţei de gen, care ne va permite să introducem produse astfel încât dicrepanţa de gen pe zona antreprenoriale dintre bărbaţi şi femei va deveni mai mic. Acest lucru înseamnă că vom sprijini femeile antreprenor pentru a avea acces la finanţări mai mari şi importante. IFC ne va sprijini în acest demers”.

    BRD este dedicate construirii unei economii sustenabile în România. Menţionez că în strategia noatră Horizon 25, misiunea noastră  este de a acorda 1 mld. euro de credite verzi. Avem deja 100 mil. lei deja acordate.

    Datorită tranzacţiei cu IFC vom putea să alocăm încă 300 mil. euro în finanţări către zona energiei verde.

     

  • Maghiarii scapă bugetul de sub control şi se duc în China după Panda bonds

    În acest an, statul maghiar trebuie să finanţeze un deficit de aproape 4.000 de miliarde de forinţi, cu aproape 1.500 de miliarde mai mult decât este inclus în buget, potrivit Portfolio. Ministrul maghiar al finanţelor Mihaly Varga a anunţat că se aşteaptă la emiterea unor obligaţiuni Panda în a doua jumătate a acestui an. Anunţul a venit după o vizită a oficialului maghiar în China.

  • Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale implementează soluţii UiPath pentru a creşte accesul fermierilor la fondurile europene

    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) implementează platforma de automatizare de procese de business a UiPath (NYSE: PATH), companie lider în tehnologie software de automatizare a întreprinderilor şi inteligenţă artificială, prin intermediul căreia instituţia îşi propune să simplifice modalitatea de obţinere a documentelor şi autorizaţiilor necesare pentru dosarul cererii de finanţare de către fermieri.

    „Tehnologia a stat dintotdeauna la baza transformării şi a progresului şi în acest caz automatizarea bazată pe Inteligenţa Artificială (AI) joacă un rol extrem de important în  accelerarea şi eficientizarea unor procese cheie pentru fermieri,” spune George Chiriţă,  directorul general al AFIR.

    Potrivit acestuia, noul demers al agenţiei are un impact direct asupra modului în care fermierii accesează finanţări pentru investiţii prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), oferindu-le un timp considerabil redus în procesarea dosarelor de finanţare şi, implicit, costuri mai mici pentru obţinerea şi depunerea autorizaţiilor şi avizelor necesare.

    Automatizarea permite solicitarea în mod direct a unor documente instituţiilor publice. De asemenea, sprijină extragerea unor informaţii ale solicitanţilor şi ale beneficiarilor FEADR de la instituţii cu care Agenţia a încheiat protocoale de colaborare.

    În paralel, la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au fost implementate soluţiile de software UiPath pentru automatizarea unor proceduri repetitive, precum obţinerea datelor furnizate de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

    „Automatizarea bazată pe Inteligenţa Artificială este un motor al progresului şi are potenţialul de a revoluţiona şi accelera tranziţia către o agricultura digitalizată. Prin facilitarea accesului mai rapid şi cu costuri mai mici ale fermierilor români la fonduri europene, AFIR oferă un ajutor necesar acestei categorii care conduce la creşterea performantei în agricultură, creând premisele pentru un parcurs mai bun pentru sectorul agricol din România” adaugă Daniel Dines, cofondator şi Chief Innovation Officer al UiPath.

    AFIR gestionează de 23 de ani fondurile europene nerambursabile acordate României pentru finanţarea investiţiilor în agricultură şi a dezvoltării spaţiului rural, precum şi pentru efectuarea plăţilor către fermieri. Fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală gestionate la nivelul AFIR reprezintă o prioritate şi au contribuit la creşterea agriculturii şi a nivelului de trai în mediul rural prin absorbţia celor 21 de miliarde de euro, plăţi efectuate către fermieri, procesatori, antreprenori şi autorităţi publice locale, pe parcursul a 3 exerciţii financiare: SAPARD (2000 – 2006), Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 şi PNDR 2014 – 2020. De anul acesta, AFIR implementează Planul Strategic 2023 – 2027 (PS 2027), prin intermediul căruia fermierii pot beneficia de fondurile alocate în valoare de 5,87 miliarde de euro pentru proiecte de investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală.

    „Dezvoltarea unor soluţii de ultimă generaţie pentru a creşte şi mai mult performanţa agenţiei reprezintă un demers constant care are ca obiectiv performanţa administrativă, eliminarea proceselor repetitive şi creşterea gradului de transparenţă şi obiectivitate a utilizării fondurilor europene”, adaugă George Chiriţă.

    AFIR a digitalizat în întregime procesul de implementare a proiectelor finanţate cu fonduri europene, acordate prin FEADR.


     

     

  • Final de poveste pentru Roşia Montană: acţiunile Gabriel Resources s-au prăbuşit luni la bursa de valori din Canada, cu victime şi în România. Compania anunţă că mai are doar 2 mil. dolari fonduri disponibile care se vor epuiza până în luna mai. „Vom avea nevoie de finanţare“

     

    ♦ „Când există un dosar de asemenea complexitate, oricare dintre părţi când îşi evaluează şansele în mod onest le evaluează ca fiind mici. De ce? Pentru că această complexitate este atât de mare, în momentul în care discuţi de decenii de acte, de documente, de întâmplări, de situaţii pe care trebuie să le explici este o varietate foarte mare de probleme de drept, aspecte care ţin de autorităţi centrale şi aşa mai departe“. ♦ Acţiunile au fost suspendate luni dimineaţă la tranzacţionare pentru două ore şi au revenit la preţul de 0,055 dolari, minus 94%. Volumul a fost de circa 1 milion de acţiuni în câteva minute (55.000 de dolari).

    Acţiunile Gabriel Resources (GBU), companie cana­diană care intenţiona să dezvolte în vestul României la Roşia Montană cea mai mare mină de aur din Europa, s-au prăbuşit luni la bursa de valori din Toronto în contextul în care investitorii au penalizat compania pentru înfrângerea în disputa cu România.

    Astfel, acţiunile GBU s-au depreciat masiv la 0,05 dolari canadieni pe unitate înainte de deschiderea şedinţei de tran­zacţionare, faţă de 0,87 dolari la închiderea precedentă, ceea ce înseamnă că circa

    850 milioane de dolari s-au evaporat din capitalizarea companiei în doar câteva zile. La aceste preţuri capitalizarea bursieră a Gabriel Resources este de circa 41 mil. dolari. Săptămâna trecută, guvernul a câştigat procesul de arbitraj intentat de Gabriel Resources, care dorea despăgubiri după ce planul său de a exploata resursele de la Roşia Montană a eşuat. Compania solicita despăgubiri de 6,7 mld. dolari.

    „Când există un dosar de asemenea complexitate, oricare dintre părţi când îşi evaluează şansele în mod onest le evaluează ca fiind mici. De ce? Pentru că această complexitate este atât de mare, în momentul în care discuţi de decenii de acte, de documente, de întâmplări, de situaţii pe care trebuie să le explici este o varietate foarte mare de probleme de drept, aspecte care ţin de autorităţi centrale şi aşa mai departe“, spune Crenguţa Leaua de la casa de avocatură locală LDDP – Leaua Damcali Deaconu Păunescu –, care a reprezentat România la Curtea de arbitraj de la Washington în acest proces.

    „Există posibilitatea, statistic vorbind, cu cât este mai mare complexitatea, cu atât să existe eroare, neîn­ţelegere, lipsă de comu­nicare corectă sau lipsă de înţelegere corectă din partea tribunalului pe un aspect şi evi­dent, dacă acest lucru se petrece, există ris­cul ca întreaga poziţie să se să se prăbu­şească.“

    Pe piaţa reglementată de la Toronto tran­zacţiile cu acţiuni GBU au fost suspen­date pentru primele două ore ieri după-amia­ză, acestea revenind la tran­zacţionare la ora locală 11:30, adică 17:30 ora României. La 10:45, Gabriel Resources a publicat pe site-ul Bursei de valori de la Toronto un comunicat în care anunţa că dispune de fonduri disponibile de aproxi­mativ 2,7 mili­oane de dolari canadieni (2,0 milioane de dolari americani) şi că se aşteaptă ca acest sold să fie epuizat în cursul normal al activităţii până în mai 2024.

    „Gabriel intenţionează să efectueze o revizuire imediată a obligaţiilor sale financiare actuale şi viitoare şi a capacităţii de a obţine fonduri pentru a achita sumele de plătit. Compania îşi va anunţa concluziile în timp util.  În pofida acestei revizuiri, Gabriel va avea nevoie de finanţare suplimentară în al doilea trimestru al anului 2024 pentru a continua activităţile pe termen mai lung (care pot include, după caz, costurile oricărei proceduri potenţiale de anulare) şi pentru scopuri generale de capital de lucru. Există un risc semnificativ ca o finanţare suplimentară suficientă să nu fie disponibilă pentru societate în condiţii acceptabile sau deloc. Imposibilitatea de a strânge fonduri în funcţie de necesităţi ar avea un impact negativ asupra situaţiei financiare a societăţii şi asupra capacităţii acesteia de a-şi continua activitatea”.

    Vineri, când era aşteptat verdictul în cazul Roşia Montană iar acţiunile Gabriel suspendate de la tranzacţionare, societate de brokeraj BRK Financial Group a anunţat la Bursa de Valori Bucureşti că „deţine în portofoliul său 1,26 milioane de acţiuni emise de Gabriel Resources“.

    În raportul publicat la Bursa de Valori, BRK – a cărei deţinere la Gabriel era echivalentul a 0,1% din capitalul social al companiei canadiene, menţiona că a achizi­ţionat aceste acţiuni la preţul de 0,39 dolari la finalul lui 2023.

    Acţiunile BRK s-au apreciat în şedinţa de vineri cu 15% dat fiind faptul că randamentul investiţiei la GBU atunci era de circa 120%. Ieri după-amiază însă acţiunile BRK scădeau cu 14% pe tranzacţii de circa 702.000 de lei.

    În toamna anului 2023 ZF scria că în clasamentul celor mai mari 10 investiţii în funcţie de valoare din portofoliul clienţilor societăţii de brokeraj TradeVille, cea mai mare pe retail, se găseşte Gabriel Resources.

    Printre acţionarii Gabriel Resources se numără grupul de investiţii Kopernik Global Investors, cu sediul în Statele Unite, cu un pachet de 17,11%, Tenor Capital Management, înfiinţată în urmă cu 20 de ani în New York, SUA (16,3%), Electrum Global Holdings din New York cu 13,25%, fondul de hedging Paulson & Co (12,5%).

    Gabriel Resources a încercat timp de un deceniu să să construiască mina de la Roşia Montană, pe un complex minier aurifer roman antic, care este acum inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Compania a fost aproape de a obţine undă verde pentru proiect în 2013, după ce guvernul României a aprobat un proiect de lege prin care mina era declarată de “interes naţional excepţional”. Cu toate acestea, pe măsură ce se apropia votul de susţinere parlamentară, protestatarii au ieşit în stradă în Bucureşti, determinându-l pe premierul de atunci, Victor Ponta, să îi îndemne pe legislatori să respingă planul, notează Bloomberg.

    O mare parte din opoziţia faţă de mină s-a datorat utilizării cianurii, care este folosită pentru a dizolva şi a separa aurul din minereu.

  • Retailerul online evoMAG estimează pentru 2024 o creştere de 20% a vânzărilor către companii şi instituţii publice. „Estimăm o reluare a investiţiilor în acest an, atât din partea instituţiilor publice, multe dintre proiectele depuse aşteptând finanţare, cât şi din partea companiilor”

    Retailerul online evoMAG estimează pentru 2024 o creştere de 20% a vânzărilor către companii şi instituţii publice, urmând ca, la finalul anului, acest segment (corporate şi SICAP) să genereze un sfert din vânzările totale, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat.

    „Estimăm o reluare a investiţiilor în acest an, atât din partea instituţiilor publice, multe dintre proiectele depuse aşteptând finanţare, cât şi din partea companiilor. Vedem 2024 ca pe un an de începere a unui nou ciclu de înnoire a echipamentelor electronice ale companiilor, în contextul în care 2020 şi 2021 au fost, din cauza pandemiei, ani în care acestea au investit puternic în astfel de dispozitive pentru a susţine munca de la distanţă a angajaţilor”, a spus Mihai Pătraşcu, CEO al evoMAG.

    Potrivit sursei citate, pentru a susţine strategia de dezvoltare de anul acesta, evoMAG a decis creşterea investiţiilor în sprijinul majorării vânzărilor în această direcţie. Astfel, compania va consolida departamentul dedicat vânzărilor corporate, urmând să crească echipa de profesionişti cu experienţă, în măsură să acorde consiliere şi suport clienţilor, cu 50% anul acesta şi să adreseze clienţi mai mari, cu nevoi mai complexe în zona electro-IT.

    „Şi partea de user experience a beneficiat de îmbunătăţiri pentru a susţine vânzările către instituţiile publice, evoMAG elaborând o interfaţă special gândită pentru acest lucru. Astfel, toate instituţiile publice au acum posibilitatea să solicite postarea produsului în SICAP direct din site, cu un singur click, evoMAG instalând un buton dedicat pentru această operaţiune.”

    Anul trecut, valoarea medie a unei comenzi plasate de companii a urcat la peste 4.900 de lei, aproape dublu faţă de 2022. De asemenea, evoMAG estimează păstrarea unei valori similare şi în 2024.

    „Cele mai cumpărate produse de către companii sunt laptopurile, telefoanele mobile şi tabletele şi, cu precădere, tot ce poate asigura o infrastructură care are ca principală trăsătură mobilitatea şi susţinerea unui sistem de lucru hibrid sau de la distanţă.”

    În ceea ce priveşte comportamentul de consum, nevoile companiilor vizează produse premium şi întotdeauna de ultimă generaţie, plasează comenzi cu recurenţă, care conţin, în medie, cinci produse.

    Comportamentul de consum al companiilor este diferit de cel al persoanelor individuale şi în ceea ce priveşte dorinţa de păstrare a produselor în bună stare, pentru o folosire mai îndelungată. Astfel, este uzual pentru companii să achiziţioneze, pe lângă produsele propriu-zise, şi garanţii extinse sau asigurări pentru acestea, concomitent cu accesarea serviciilor de consultanţă pre şi post vânzare.

    În 2023, evoMAG a raportat afaceri de 42 de milioane de euro, în creştere cu aproape 20% an/an, cele mai mari vânzări fiind înregistrate la telefoane mobile, laptopuri, componente, dar şi pe segmentul de electrocasnice. Potrivit reprezentanţilor companiei, evoMAG.ro este vizitat zilnic de peste 60.000 de persoane.

     

  • Teodora Preoteasa, MIPE: Cum vom asigura nevoia de panouri fotovoltaice pentru toate măsurile de finanţare pe care le lansăm? Dacă avem întârzieri de peste 1 an la livrare noi vom pierde bani din PNRR

    Valul naţional, european şi global de adopţie al soluţiilor fotovoltaice pune presiune pe lanţul de aprovizionare, iar dacă întârzierile în livrări ajung mai mari de un an, România ar putea pierde bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a explicat Teodora Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prezentă în ZF Power Summit 2024.

    „Dacă MIPE şi Ministerul Mediului lansează în aceeaşi periaoadă apeluri prin care sprijinim instalarea de panouri fotovoltaice, toţi vom avea nevoie de panouri. Cum vom asigura această nevoie? Iar acest lucru se întâmplă şi la nivelul Uniunii Europene, nu doar la nivelul României. Toată lumea merge în această direcţie. Vom avea întârzieri de peste 1 an la livrare. Dacă se întâmplă acest lucru, noi vom pierde banii din PNRR”.

    Discuţia vine în contextul în care cea mai mare parte din echipamentele necesare proiectelor fotovoltaice vine din China, ceea ce înseamnă că implementarea unor programe lansate pe plan local ajunge să depindă aproape în întregime de furnizori din afara Uniunii Europene.

    „Este un lucru pe care trebuie să îl avem în vedere. Aceste capacităţi de producţie trebuie sprijinite în interiorul UE şi evident că România trebuie să facă parte din acest proces”.

    Ce a mai declarat în cadrul ZF Power Summit 2024:

    • Fondul de Modernizare înseamnă în jur de 15-16 miliarde de euro până în 2030. Fondul de Modernizare este de fapt principala sursă de finanţare pentru industrii şi aici vorbim de industriile sau de întreprinderile care intră sub incidenţa ETS.
    • Sunt oportunităţi de finanţare multiple şi ca să vă fac aşa un calcul estimativ, din politica de coeziune şi din PNRR sunt allocate fonduri în jur de 7 miliarde de euro.
    • Din politica de coeziune avem deja 174 de proiecte depuse cu o valoare de 600 de milioane de euro, asta doar ce s-a lansat până acum.
    • În primul trimestru vom mai avea în jur de 20 de apeluri cu cel puţin 1 miliard de euro. Aici vorbim de programele regionale, de programul de dezvoltare durabilă şi de programul de tranziţie justă.
    • Pe programul de Tranziţie Justă sunt peste 2 miliarde de euro care vor sprijini 6 judeţe din România în acest process de tranziţie. Scopul finanţării din acest program îl reprezintă menţinerea locurilor de muncă pentru întreprinderile care vor fi sprijinite sau către crearea de locuri de muncă noi. Nu trebuie să uităm că acest lucru trebuie să primeze.
    • Am început un parteneriat cu AJOFM-urile, pentru că trebuie să existe o mapare în cele şase judeţe incidente programului de Tranziţie Justă, Gorj, Hunedoara, Mureş, Prahova, Galaţi şi Dolj. Bazându-ne pe această coalborare cu AJOFM-urile vor urma şi training-uri de reprofesionalizare, reskilling, upskilling.
    • Prin PNRR există în componenta Valul Renovării o zonă de training pentru cei care lucrează în zona de eficienţă energetică şi prin programul REPowerEU avem peste 10 milioane de euro pentru traininguri pentru cei din zona de energie verde.
    • Ce avem prin programul de Tranziţie Justă sunt două proiecte pre-identificate pentru întreprinderi mari, Liberty Galaţi şi Azomureş, sunt două întreprinderi ETS care îşi rediversifică activitatea şi într-adevăr scopul principal este acela de a include hidrogenul în procesele celor două companii.
    • Trebuie să ne concentrăm eforturile către această tranziţie accelerată şi justă a sectorului industrial spre energie verde. Şi spun justă pentru că trebuie să avem în vedere oamenii, deci fără să afectăm această componentă socială, oamenii care lucrează în toate aceste sectoare industrial. Acesta este primul element pe care trebuie să îl avem în vedere.

  • Mihai Drăghici, partner, EY România: Pentru susţinerea investiţiilor private trebuie să fim atenţi la modul în care atragem aceste finanţări europene. Avem nevoie de o predictibilitate mai mare şi trebuie să alocăm bugetele către priorităţile strategice: eficienţa energetică şi industria

    Mihai Drăghici, partner, EY România, spune că pentru susţinerea investiţiilor private România trebuie să fie atentă la modul în care sunt atrase finanţările europene. Această zonă, crede el, are nevoie de mai multă predictibilitate, iar bugetele trebuie alocate către priorităţile strategice, cum ar fi eficienţa energetică şi industria. 

    „Trebuie să ne uităm la partea de competitivitate pentru industrie din perspectiva energetică. Avem doi vectori principali: costul energiei şi eficienţa energetică. Pentru susţinerea investiţiilor private trebuie să fim atenţi la modul în care atragem aceste finanţări europene. Acolo avem nevoie de o predictibilitate mai mare. Trebuie să alocăm bugetele către priorităţile strategice, cum ar fi eficienţa energetică şi industrie, pentru a creşte productivitatea ei”, a spus Mihai Drăghici în timpul ZF Power Summit 2024.

     

    Ce a mai declarat în timpul evenimentului:

    ► Pentru a reduce costul energiei ar trebui să avem noi capacităţi de producţie. Aceste noi capacităţi de producţie pot fi implementate de către stat cu banii contribuabililor, doar că istoria ne arată că durează foarte mult şi nu prea s-a întâmplat acest lucru în ultima perioadă. Pot fi instalate aceste noi capacităţi de producţie cu banii investitorilor privaţi, fonduri proprii sau atrase de la instituţiile bancare.

    ► În România s-a discutat foarte mult despre aceste proiecte de regenerabile, dar în realitate, cel puţin în 2023, nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor sau sunt încă pe hârtie.

    ► În cinci ani de zile, Germania şi alte ţări vor genera energie verde la un preţ semnificativ mai mic decât preţul energiei de azi. Noi suntem în UE. Avem de ales – putem merge în acest trend sau putem rămâne unde suntem acum. 

    ► Peste cinci ani, dacă nu facem nimic acum, nu doar că vom avea un cost al energiei mai puţin competitiv decât alte ţări, dar vom plăti şi un cost al emisiilor impus de preţul de piaţă de la vremea respectivă. 

    ► Sper să nu ajungem în situaţia de a importa energie din Germania pentru că acolo este produsă mai ieftin. Trebuie să fim atenţi la fundamentul economic şi la costul la care producem energia.

    ► Eficienţa energetică este o prioritate în politica industrială. Avem chiar azi pe masă un apel prin PNRR pentru finanţarea eficienţei energetice în industrie. Se finanţează proiecte de până la 2 mil. euro, iar bugetul total este de 60 mil. euro. Este un start, un început bun, dar cu siguranţă cred că pot fi alocate mai multe finanţări pentru a susţine aceste priorităţi strategice.

    ► Este important să susţinem investitorii privaţi să investească în economie. 

    ► Nu sunt de acord cu faptul că problema este prosumatorul sau dezvoltatorul pentru că afectează reţeaua de distribuţie. Trebuie să punem problema invers – reţeaua de distribuţie trebuia modernizată acum cinci ani de zile. Acolo este problema şi trebuie să o rezolvăm pentru a putea prelua toate aceste capacităţi.