BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Sfârşitul unei ere: încă un simbol al ţării noastre, înfiinţat acum 50 de ani, a intrat în FALIMENT, după ce a fost 8 ani în insolvenţă

    Combinatul de Oţeluri Speciale Târ­govişte (simbol bursier COS) a intrat în faliment după ce Tribunalul Dâmboviţa a respins planul de reorgnizare propus de societatea creditoare Alphard Financial.

    Tribunalul a respins şi exceptia inadmisibilităţii cererii de intrare în faliment, cerere formulata de Distributie Energie Electrica Romania şi a dispus începerea procedurii falimentului, potrivit unui anunţ al companiei publicat la BVB. Următorul termen pentru continuarea procedurii este 19 octombrie.

    COS Târgovişte a anunţat că va face apel împotriva sentinţei, inclusiv pentru suspendarea executării hotărârii judecatorului sindic până la soluţionarea apelului.

    În luna iunie, Adunarea creditorilor a votat completarea planului de reorganizare în sensul demarării de urgenţă a procedurii de vânzare la licitaţie a activelor funcţionale ale COS. Propunerea a fost făcută de Alphard Financial, care deţine 51% din creanţele COS. Potrivit raportului combinatului, valoarea totală a datoriilor este de 524 milioane lei.

    Compania cu circa 1000 de angajaţi a înregistrat anul trecut venituri din vânzări de 44 milioane lei, faţă de 590 milioane lei în 2019, şi a încheiat cu pierderi de 62 milioane lei, de la un profit net de 140 milioane lei cu un an înainte.

    Spre comparaţie, în anul 2011 COS Târgovişte a avut afaceri de 1,1 mld. lei şi pierderi de 155 mil. lei cu circa 2.450 de angajaţi. În 2005 compania raporta afaceri de 608 mil. lei şi pierderi de 57 mil. lei cu 4.800 de angajaţi.

    Potrivit datelor agregate de ZF din platforma Confidas,  COS Târgovişte a fost pe profit doar în cinci ani din ultimii 15, respectiv 2019, 2015, 2008, 2007 şi 2006.

    Combinatul este în procedură de insolvenţă din februarie 2013 şi este unul dintre principalii producători de ţaglă şi de produse din oţel din România.

    “Chiar şi în acest moment statul poate interveni şi poate salva acest combinat….dacă politicienii înţeleg că este în interesul României să nu piardă prin dezmembrare acest combinat metalurgic!”, spune Nicolae Dragodănescu, lider cartel ALFA –Dâmboviţa într-o postare pe contul de Facebook al Confederaţiei Naţionala Sindicală “Cartel ALFA”

    COS a fost deţinut de grupul rus Mechel, dar pachetul majoritar a fost preluat în 2013 de offshore-ul Mazur Investments Ltd din Cipru, care are 86% din capital. Statul român deţine 4%.

    Compania este listată la BVB din 1998, iar joi, 1 iulie, a fost suspendată de la tranzacţionare la preţul de 0,78 lei pe unitate, echivalentul unei capitalizari de 53,7 mil. lei.

    Fostul ministrul al Economiei,  Virgil Popescu, anunţase în toamna trecută că statul va prelua activele industriale funcţionale ale unor companii, în contul datoriilor pe care le au acestea la ANAF, inclusiv COS Târgovişte. Măsura era prevăzută într-o ordonanţă de urgenţă

    ””Nu mai permitem distrugerea unor companii vitale, precum COS Târgovişte. Acolo, practic, şi-a bătut joc investitorul de activele companiei. Modificările aduse ne vor permite să luăm activele funcţionale industriale în contul datoriilor pe care acea companie le are către ANAF şi să le reintroducem în circuitul economic. Practic, prin aprobarea acestei ordonanţe, nu mai putem vorbi că economia românească va fi tăiată la fier vechi, ci va fi repusă în circuitul economic prin metoda dării în plată”, a declarat fostul ministrul în noiembrie 2020.

    COnducerea Ministerului Economiei a fost preluată în decembrie 2020 de Claudiu Năsui.


     

  • Rezultatele micilor investitori americani: AMC, companie aflată aproape de faliment anul trecut, valorează în prezent mai mult decât jumătate din societăţile incluse în indicele S&P 500. Pierderile short sellerilor ajung la 4,5 mld. dolari

    Creşterile pe care le-au înregistrat acţiunile lanţului de cinematografe AMC Entertainment Holdings au poziţionat compania în rândurile unora dintre cele mai valoroase firme la nivel mondial, scrie Bloomberg.

    Compania, aflată anul trecut mai aproape de faliment decât de următoarea etapă a dezvoltării, a raportat rezultate tot mai bune în ultimele luni. Acţiunile au crescut miercuri cu peste 95%, rezultând într-o capitalizare de piaţă care a depăşit la un moment dat 31 de miliarde de dolari. Noua valoare depăşeşte jumătate din societăţile include în indicele bursier S&P 500.

    AMC valorează acum mai mult decât operatorul aerian Delta Air Lines şi grupul alimentar Tyson Foods, în ciuda estimărilor conform cărora compania va obţine o fracţiune din veniturile celor două firme.

    În contextul în care criza provocată de Covid-19 a închis cinematografele în majoritatea ţărilor la nivel global, valoarea de piaţă a AMC s-a situat anul trecut în dreptul sumei de 500 de milioane de dolari.

    Însă la începutul lui 2021, compania a câştigat popularitate datorită investitorilor din retail prezenţi pe grupul de Reddit WallStreetBets, care au plasat pariuri pe acţiunile vândute în lipsă (short selling) de marile fonduri de hedging din Statele Unite. Ulterior, AMC a încheiat o rundă de investiţii de 230 de milioane de dolari prin intermediul creditorului Mudrick Capital Management.

    În prezent, capacitatea short sellerilor de a îndura este pusă din nou la încercare pe măsură ce micii investitori continuă să alimenteze aşa-numitele „meme stocks”. Cel puţin pe hârtie, pierderile suportate de short selleri ajung la 4,5 miliarde de dolari.

    „Majoritatea short sellerilor s-au bucurat să se confrunte cu noile serii de scăderi în speranţa că investitorii din retail vor clipi primii, iar pierderile nu se vor materializa. Se pare că strategia nu pare să funcţioneze”, spune Peter Hillerberg, cofondator al furnizorului de servicii de analiză Ortex.

     

  • Polonia, în faţa unui val „inevitabil“ de falimente

    Polonia se află în faţa unui val „inevitabil“ de falimente corporate în condiţiile în care firmele rămân treptat fără susţinerea acordată de stat în cadrul pachetelor de măsuri de urgenţă, în timp ce procese simplificate de restructurare intră în faza decisivă, potrivit lui Bartosz Sierakowski, din cadrul firmei de avocatură Zimmerman Sierakowski i Partenerzy, notează Warsaw Voice.

     

  • Noua lege a prevenţiei insolvenţei poate ajuta companiile în dificultate să găsească soluţii la cea mai mare problemă: finanţarea

    Cea mai mare problemă în privinţa redresării com­pa­niilor aflate în dificultate o reprezintă banii proaspeţi în firmă. Noua lege a prevenţiei insolven­ţei, afla­tă în dezbatere publică, poa­te aju­ta companiile în dificultate să gă­sească finanţare, a spus Vasile Godîncă – Herlea, mana­ging partner CITR şi head of business development, Impetum Group.

    „Cea mai mare problemă a redresării sunt banii proaspeţi în companie. Am creat mecanisme în noua legislaţie de supra­ga­ranţii pentru cei care vin cu bani noi, pentru a fi pe primul loc înaintea tuturor în cazul în care compania intră în default. Sperăm să atragem mai multe finanţări“, a spus el în cadrul videoconferinţei ZF/CITR Restructurarea, noua şansă aşteptată de antreprenori.

  • După ce a scăpat din iadul falimentului, fostul gigant croat Agrokor se gândeşte la expansiune prin preluări în străinătate

    Grupul croat Fortenova, succesorul gigantului local prăbuşit Agrokor, a lansat o ofertă de achiziţie a participaţiei de 3,85% pe care acesta nu o deţine în cadrul producătorului sârb de ulei Dijamant, relatează Seenews.

    Fortenova intenţionează să achiziţioneze 10.498 de acţiuni comune ale companiei sârbe la un preţ de 31.975 de dinari (271,9 euro) pe acţiune. Oferta este valabilă în perioada 18 februarie – 10 martie. Fortenova deţine în prezent 261.987 acţiuni Dijamant, sau 96,15% din capitalul companiei.

    Dijamant este un producător de ulei şi margarină, iar în ofertă se specifică faptul că principala activitate a companiei nu se va schimba, businessul va fi îmbunătăţit şi vor fi realizate investiţii în dezvoltarea strategică a companiei, potrivit Serbian Monitor.

    Implementarea planurilor strategice nu va afecta politica de angajări şi situaţia muncitorilor, a anunţat Fortenova.

    Operaţiunile de business ale Agrokor au fost transferate către nou formatul grup Fortenova în aprilie 2019 în cadrul unui acord încheiat cu creditorii Agrokor susţinut de o instanţă din Zagreb în iunie 2018.

    Problemele Agrokor au fost scoase la iveală în 2017. Cu venituri de 6,5 miliarde de euro în 2015, echivalând aproape cu 16% din PIB-ul Croaţiei, Agrokor era cea mai mare companie privată din Croaţia, cu un rol uriaş în economia acesteia.

    Aflat în pragul colapsului din cauza unei crize a datoriilor, grupul Agrokor a fost preluat de către stat. Ulterior, mana­ge­mentul de stat al grupului a dezvăluit nereguli contabile masive în cadrul acestuia, după care Ante Ramljak, primul adminis­trator extraordinar al grupului desemnat de stat, a formulat acuzaţii penale împotriva fondatorului acestuia, Ivica Todoric.

    În iulie 2018, creditorii Agrokor au ajuns la un acord, cel mai mare acţionar al noului Agrokor fiind banca rusă Sberbank.

    Din insolvenţă, grupul a înregistrat un profit peste aşteptări pe primele opt luni ale anului respectiv.

     

  • În pragul falimentului: Eurostar, care operează trenuri pe sub Canalul Mânecii, cere ajutor de urgenţă de la guvernul Marii Britanii

    Eurostar, compania care operază trenuri pe sub Canalul Mânecii între Europa şi Marea Britanie, a cerut ajutor guvernamental de urgenţă de la Marea Britanie, după ce traficul de călători s-a prăbuşit, potrivit FT.

    Compania este controlată de operatorul feroviar francez SNCF şi este în pragul falimentului după ce traficul de călători a scăzut cu 95% din martie 2020. În ultimele luni, compania a operat doar două curse pe zi şi a avertizat că va rămâne fără bani în această vară.

    Guvernul francez are o majoritate de 55% în Eurostar, iar guvernul belgian controlează 5%, după ce Marea Britanie şi-a vândut participaţia în 2015.

    Unii acţionari au pompat deja 200 de milioane de euro în Eurostar pentru a ţine compania în viaţă în timpul crizei, însă aceşti bani se vor termina la jumătatea anului. Printre acţionarii care au pompat deja bani se numără Hermes Infrastructure şi managerul instituţional de fonduri din Canada Caisse de depot et placement du Quebec.

    „Fără finanţare suplimentară din partea guvernului, există riscuri reale care planează asupra supravieţuirii Eurostar, întrucât situaţia actuală este una gravă. (…) Suntem încurajaţi de împrumuturile susţinute de stat care au fost acordate operatorilor aerieni şi cerem din nou ca acest tip ce sprijin să fie extins şi către sectorul nostru”, a transmis Eurostar.

    Noile restricţii de călătorie au intrat în vigoare săptămâna trecută şi au adus presiuni suplimentare pentru operatorii de infrastructură, în contextul în care liniile aeriene şi aeroporturile cer sprijin suplimentar. Noile reguli de călătorie îi obligă pe toţi cei care călătoresc către Marea Britanie să aibă un test Covid cu rezultat negativ realizat recent şi să stea în carantină 10 zile în cazul în care nu produc un test negativ la cinci zile după sosirea în ţară.

  • ASF: Pandemia ţine în şah revenirea economică la nivel global. Printre vulnerabilităţi se află întârzieri în procesul de vaccinare sau apariţia unui val de falimente

    Relansarea economică globală ar putea fi şi mai fragilă dacă se materializează o serie de riscuri, care ar putea exacerba pierderile de venituri şi creşterea sărăciei, se arată în cel mai recent Raport de tendinţe şi riscuri pe pieţele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Printre vulnerabilităţi, menţionate într-un raport al Băncii Mondiale, se regăsesc: eşecul de a ţine pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare; apariţia unui val de falimente; imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar şi permanentizarea şomajului tehnic.

    Factorii decidenţi ar putea influenţa obţinerea unor rezultate mai bune printr-un control eficient al pandemiei şi reforme structurale, care să stimuleze productivitatea şi sustenabilitatea mediului înconjurător. Măsurile sugerate le includ pe cele care protejează sănătatea şi educaţia, prioritizează investiţiile în tehnologii, îmbunătăţesc guvernanţa şi cresc transparenţa datoriilor.

    Investiţiile în proiecte de infrastructură verde şi adoptarea pe scară largă a tehnologiilor sustenabile pot susţine niveluri mai ridicate de creştere economică, contribuind în acelaşi timp la reducerea schimbărilor climatice. Guvernanţa îmbunătăţită şi reducerea corupţiei pot sta la baza unei creştereri economice pe termen lung. Transparenţa ridicată a datoriei este primordială pentru a diminua riscurile datoriei suverane şi ale crizelor financiare, care pun presiune asupra perspectivelor de creştere economică.

    Creşteri economice sub estimări

    Conform Raportului privind perspectivele economice globale realizat de Banca Mondială, activitatea economică mondială va creşte cu 4% în 2021, sub estimările anterioare, ca urmare a revenirii în forţă a noilor cazuri de infectări cu COVID-19. În acelaşi timp, pentru România este estimată o creştere economică de 3,5%, o prognoză mai mică cu 1,9% faţă de previziunile din iunie 2020.

     

  • Încă o companie românească intră în FALIMENT. În anii 2000 era cel mai mare re­tailer de bri­colaj din ţara noastră, cu afaceri de 850 mil. lei şi 2.500 de angajaţi

    Ambient, cândva unul dintre cei mai mari re­taileri de pe piaţa de bri­colaj din România, îşi aşteaptă falimentul, după ce administratorul judiciar Sibinsolv a solicitat intrarea în această procedură, potrivit datelor disponibile în Buletinul Procedurilor de Insol­venţă.

    ♦ „Compania a intrat în incapacitate de plată faţă de furnizori, iar situaţia s-a agravat din cauza pandemiei“.

    Ambient, cândva unul dintre cei mai mari re­taileri de pe piaţa de bri­colaj din România, îşi aşteaptă falimentul, după ce administratorul judiciar Sibinsolv a solicitat intrarea în această procedură, potrivit datelor disponibile în Buletinul Procedurilor de Insol­venţă.

    „Solicităm judecătorului sindic deschiderea procedurii falimentului, în concordanţă cu hotărârea Adunării Creditorilor“, arată sursa citată.

    Cu afaceri de peste 850 de mi­lioane de lei şi peste 2.500 de angajaţi în 2008, Ambient ajunge astfel la final de drum, după mai mulţi ani în care a încercat reorganizarea.

    „Avem solicitare din partea ANAF pentru a cere falimentul Am­bient SA, deoarece compania a intrat în incapacitate de plată faţă de fur­nizori, iar situaţia s-a agravat din cauza pandemiei. Avem termen în martie, când sunt 99% şanse ca instanţa să decidă intrarea în fa­liment“, spune Florin Sora, res­pon­sabil de reor­ganizarea companiei, ca reprezentant al administratorului judiciar Sibinsolv.

    Toate magazinele sub brandul Ambient au fost francizate în ultimii ani, astfel că acum firma Ambient SA – cea care a dat francizele – mai deţine doar câteva imobile şi stocuri de pro­duse şi are doar cinci angajaţi. Francizele îşi continuă activitatea şi nu vor fi afectate.

    „Din punct de vedere juridic, intrarea în faliment reprezintă sfârşitul acestei companii, care a operat în trecut magazinele şi care pierde acum acti­vitatea imobiliară şi pe cea operaţională. Nu vor fi făcute con­cedieri“, mai spune Florin Sora.

    În total, există astăzi opt magazine Ambient, dintre care patru sunt deţi­nute de Lehel András (cele din Bis­triţa, Mediaş, Sighişoara şi Sibiu), iar patru (Râmnicu, Vâlcea, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Blaj) – de firma Profelis C&V din Sibiu, deţinută de Maria Anghel (75% din acţiuni) şi Vasile Bucurenciu (25%). Până anul trecut, trei magazine erau deţinute în franciză de antreprenorul Dan Pitic, care însă le-a cedat către Profelis. Magazinul din Sibiu este ultimul care a fost francizat, el fiind deţinut anterior de Ambient SA, compania-mamă, fon­dată de Ioan Ciolan şi care a intrat în in­solvenţă în 2015.

    Ambient SA este con­trolată, potrivit datelor de pe platforma Con­fi­das, de Ioan Ciolan cu 70% din ac­ţiuni. Ală­turi de el, acţionari sunt şi Gheorghe Călburean (11%), Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperative (9%), Ghiocel Lucian Bezeriţă (5%) şi alţii. Ambient SA a avut în 2019 o cifră de afaceri de 43,4 mil. lei, în scădere de la 84,9 mil. lei cu un an în urmă.

    Insolvenţa Ambient a venit după ce businessul fondat de Ioan Ciolan la începutul anilor ‘90 trecuse printr-un amplu proces de restructurare în ultimii ani, care a implicat diverse măsuri pentru reducerea gradului de îndatorare. În 2014, Ciolan îşi dimi­nuase participaţia deţinută în cadrul Ambient la 70% după ce a cedat un pachet de acţiuni unui fond de investiţii controlat de BCR, în schimbul stingerii unei creanţe de circa 4,5 mil. euro.

    Chiar şi în criză şi în plin proces de reorganizare, Ambient a fost unul dintre cei mai mari trei retaileri de bricolaj din România, alături de Dedeman Bacău, liderul pieţei, deţinut de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, şi Arabesque, afacerea pornită la Galaţi de familia Rapotan. În 2016 însă, Ambient Sibiu a ieşit din top zece companii din distribuţia şi retailul de materiale de construcţii şi bricolaj.

    Francizarea magazinelor Ambient a început după ce firma deţinută de omul de afaceri Ioan Ciolan a intrat în insolvenţă la propria cerere.

  • China îşi avertizează firmele ineficiente să se pună pe picioare pentru că în caz contrar riscă falimentul

    China pune presiune crescândă pe companiile sale în con­di­ţiile în care autorităţile ţării încearcă să profite de pe urma pan­demiei pentru a-şi întări puterea industrială, scrie Bloomberg.

    După ce a permis supravieţuirea firmelor ineficiente ani la rând, Beijingul permite de-acum intrarea acestora în faliment. De­faulturile pe obligaţiuni au urcat la un nivel record de 30 mi-liarde de dolari în 2020, printre companii numărându-se şi unele care au contat anterior pe garanţii implicite din partea statului.

    Supervizarea şi penalizarea agenţiilor de rating de credit se intensifică, în timp ce bursele locale au delistat cel puţin 16 ac­ţiuni anul trecut, cel mai ridicat număr din 1999.

    Tendinţa se va accelera în noul an în condiţiile în care banca centrală chineză va înăspri condiţiile financiare, făcând mai dificilă supravieţuirea firmelor de stat sau private cu un cash flow inadecvat.

    Redresarea economică şi moneda locală puternică conferă strategilor un spaţiu sporit pentru a se concentra pe reducerea datoriilor din sistemul financiar, datorii situate la un nivel record de 277% din PIB.

    Beijingul a lansat în ultimele luni mai multe măsuri me­nite să crească eficienţa pieţelor de capital ale ţării, cât şi ca­litatea companiilor sale. Pe măsură ce China îşi înăspreşte atitudinea faţă de industrie, relaxarea controlului său asupra pie­ţelor financiare le va permite investitorilor, mai degrabă de­cât statului, să penalizeze companiile cu un management de­ficitar şi să răsplătească creşterea.

    Temerile privitoare la dependenţa companiilor chineze de pie­ţele americane pentru finanţare au determinat probabil în parte astfel de acţiuni, dar şi strategia economică a Partidului Co­munist ce pune accent pe întărirea cererii in­terne joacă un rol.

    Deşi banca centrală chineză nu va majora probabil dobânzile în lunile următoare, aceasta a semnalat în mod repetat că-şi va modera oferta de credit ieftin. Însă consecinţele pentru cele mai vulnerabile companii pot fi brutale, iar o înăsprire excesivă a politicii monetare ar putea afecta recuperarea economiei mondiale, a avertizat Fondul Monetar Internaţional.

    Finanţarea viitoarelor motoare de creştere ale Chinei fără o destabilizare a sistemului său financiar cu un nivel ridicat de îndatorare necesită o reechilibrare atentă a celei de-a doua mari economii a lumii.

    Pentru China şi companiile sale, o mişcare de o astfel de amploare poate avea success dacă firmele ineficiente sunt lăsate să se prăbuşească, potrivit lui Carlos Casanova, economist pentru Union Bancaire Privee.

     

  • Ce ai fi făcut dacă ai fi dat faliment de tot? Eram pregătit să mă fac şofer de taxi la Viena

    Din păcate, prea puţini dintre capitaliştii români – patroni în anii ‘90, oameni de afaceri în anii 2000 şi antreprenori acum – şi-au scris istoria lor de business. Au poveşti absolut fabuloase din care s-ar putea face cursuri reale la facultăţile economice, începând cu lecţii despre cum să faci un business, cum pui pe picioare o afacere, cum să creezi un brand mai mult din instinct decât din cărţi, cum să faci rost de bani, cum vinzi sau cumperi alte afaceri, cum să reacţionezi când vine criza, cum să rezişti când eşti continuu în insolvenţă, cu băncile în spate şi până la drama pe care o trăieşti continuu că a doua zi vei da faliment cu totul.

    „Să ştii că eram pregătit pentru acest lucru şi mă gândeam să mă fac şofer de taxi la Viena.”

    Această propoziţie a fost spusă de Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români al cărui grup ajunsese la peste 250 de milioane de euro în vârful boomului economic din 2008.

    El şi-a asumat acest risc, de a scrie o carte – până la urmă toată viaţa lui de business a fost un risc -, în trei volume, care însumează 980 de pagini.

    Ironic, fiecare pagină ar putea simboliza câte un milion de lei, având în vedere că cifra de afaceri totală a grupului Octra în 2008 a depăşit 980 de milioane de lei (peste 250 de milioane de euro la cursul valutar de atunci).  

    Octavian Radu deţine librăriile Diverta, iar în perioada de boom a avut atât de multe branduri de retail încât, spune el, puteam să-mi deschid propriul mall – Debenhams, Esprit, Aldo, Springfield, Woman’s Secret.

    Eu am început să citesc „My way” (titlul cărţii) pornind de la volumul 3, unde Octavian Radu a descris cu foarte multe amănunte drama pe care a trăit-o când a venit criza din 2008, şi care i-a adus prăbuşirea afacerilor peste noapte.

    Criza l-a prins cu datorii la bănci de 60 de milioane de euro, care nu mai puteau fi plătite pentru că nu mai avea vânzări.

    Căderea consumului din 2009 – 2012 – intervenită ca urmare a tăierii salariilor, creşterii cursului valutar leu/euro, pierderii joburilor în economie -, majorarea ratelor la bancă ca urmare a creşterii cursului leu/euro, l-au aruncat în cuşca băncilor care i-au cerut banii înapoi (nu toate), i-au tăiat liniile de finanţare, i-au majorat dobânzile etc.

    Înainte de criză băncile aruncau cu milioane de euro după mine să-mi dea credite, iar când a venit criza au devenit total necooperante.

    „La circa o lună după Lehman Brothers m-am trezit cu o scrisorică de la Credit Europe Bank, prin care îmi cereau restituirea creditului în maximum 30 de zile. Cererea lor se baza pe un articol din contract, scris cu litere mărute, care le permitea rezilierea contractului de creditare relativ discreţionar.”

    El spune că 10 ani s-a luptat cu băncile în toate formele, în încercarea de a plăti creditele, de a obţine reducerea lor şi a-şi menţine afacerile pe linia de plutire.

    „Este evident că dacă în anii 2005-2007 aş fi investit mai puţin în business, mi-ar fi fost mult mai uşor să trec prin criză. Active valoroase, dintre care o parte finanţate cu 45 de milioane de euro împrumutaţi de la bănci, au fost distruse în timpul crizei.”

    Bineînţeles că această carte nu se învârte numai în jurul crizei şi a relaţiei cu cele 12 bănci, acesta fiind doar un capitol.

    Cartea începe cu fuga lui în Germania înainte de 1989, prima afacere făcută, revenirea în România, cearta cu părinţii, care erau administratorii firmei şi care în anii ‘90 l-au aruncat în stradă, istoria fiecărei afaceri pe care a început-o, amănunte dezvăluite pentru prima dată din negocierile de vânzare sau cumpărare de afaceri etc.

    La finalul celor 980 de pagini, Octavian Radu spune: „A contat să scriu această carte pentru a transmite experienţa mea şi sunt fericit că am ajuns în acest punct.”

    La ZF Live, l-am întrebat ce şi dacă i-ar recomanda unui antreprenor mai ales ce să nu facă pentru a nu traversa crizele aşa cum le-a traversat el: „Şi dacă aş lua-o de la capăt, tot la fel aş face şi la fel i-aş recomanda unui tânăr antreprenor, să viseze, pentru că dacă nu visezi, nici nu poţi să faci.”

    În România toată lumea invocă educaţia financiară şi de business. Dar pentru ca noile generaţii să înveţe, trebuie ca şi capitaliştii români să dea înapoi ceva societăţii, României, ţara unde au făcut multe afaceri: în primul rând o carte, în care să-şi povestească viaţa prin business.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)