Tag: Facebook

  • Noi probleme pentru WhatsApp. Un expert german spune cât de periculos este şi chiar le interzice angajaţilor de la stat să îl folosească

    Şeful de securitate al datelor din Germania le-a transmis organelor federale să nu folosească WhatsApp, din cauza preocupărilor legate de transmiterea datelor către Facebook, potrivit Deutsche Welle. Ulrich Kelber a spus că pare că Guvernul a eşuat să stabilească suficiente servicii sigure.

    Astfel, el a interzis ministerelor şi instituţiilor publice să folosească WhatsApp, în contextul în care o parte dintre acestea au început să folosească reţeaua de comunicare în perioada pandemiei.

    Într-o scrisoare adresată ramurilor guvernului federal, Kelber a spus că acestea trebuie să respecte şi nu să neglijeze protecţia datelor „chiar şi în aceste vremuri dificile”.

    „Doar prin trimiterea de mesaje, metainformaţii sunt livrate către WhatsApp de fiecare dată”, a spus Kelber, adăugând că aceste bucăţi de informaţie sunt livrate direct către Facebook, compania mamă a WhatsApp.

    „Acestea contribuie, chiar şi reprezentând o bucată minusculă a mozaicului, la creşterea informaţiilor stocate legate de profilurile personale”, a scris el, referindu-se la adrese IP şi la locaţii.

    Pe de altă parte, reprezentanţii WhatsApp neagă aceste acuzaţii. „WhatsApp nu poate citi mesajele pentru că sunt încriptate, a spus purtătorul de cuvânt al companiei.
    Doar oamenii care trimit mesajele şi cei care le primesc pot să le citească – dar nu WhatsApp, Facebook sau oricine altcineva, au spus reprezentanţii serviciului comercial.

    În ultimele săptămâni, Kelber a lansat o dezbatere în Germania despre planurile de creare de aplicaţii pentru urmărirea răspândirii virusului şi aplicaţii care să monitorizeze vaccinarea, avertizând că mai ales informaţiile referitoare la sănătatea unei persoane trebuie protejate.

     

  • Ce se întâmplă în perioada izolării cu cel mai mare lanţ românesc de săli de sport. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plină ascensiune când a izbucnit pandemia

    O suprafaţă totală de 9.500 de metri pătraţi şi o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro are reţeaua de centre de fitness Stay Fit Gym, cel mai mare lanţ autohton de profil din România. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plin proces de expansiune la momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19. Cu toate că aceasta a pus momentan „pe hold” industria locală de health & fitness, antrenamentele nu s-au anulat, ci doar s-au mutat în online.

    „Pentru mine, antreprenoriatul a fost întotdeauna scopul, încă de adolescent mă vedeam construindu-mi propria afacere, deşi recunosc că nu ştiam, pe atunci, ce presupune şi de câtă implicare este nevoie. La vârsta de 25 de ani l-am întâlnit pe Marius Preodişteanu, care tocmai deschisese primul său centru de fitness sub brandul Stay Fit Gym. Îmi plăcea încă din liceu ideea unui centru de fitness, iar apariţia lui Marius, care demarase deja un astfel de proiect, m-a făcut să cred că e momentul oportun pentru a-mi pune ideile în acţiune. Am avut o chimie profesională foarte bună, aşa că nu ne-a luat mult să descoperim că avem viziuni asemănătoare şi că dorim să demarăm un proiect comun. Astfel, am pus bazele reţelei de centre de fitness Stay Fit Gym”, povesteşte Alexandru Lascăr, coproprietar al Stay Fit Gym.
    Prima unitate a lanţului de săli de sport, Stay Fit Titulescu, a fost deschisă în 2012, cu o investiţie totală de 110.000 de euro, fiind modernizată complet în urmă cu 2 ani. „Parteneriatul cu Marius Preodişteanu a început în 2013, când am deschis al doilea centru Stay Fit Gym, perioadă care a marcat şi momentul în care am decis să mă dedic total antreprenoriatului şi am renunţat la job. Prima investiţie făcută a fost de aproximativ 40.000 de euro, pe care i-am folosit pentru amenajarea propriu-zisă, aparatele fiind luate în leasing de la furnizor. Contribuţia mea de atunci, în valoare de 20.000 de euro, a fost reprezentată de surse proprii – banii pe care reuşisem să îi strâng în doi ani de muncă, precum şi un ajutor financiar, primit de la fratele meu. De altfel, el s-a întors din Belgia în anul 2017 şi s-a alăturat afacerii, în calitate de acţionar”, spune Lascăr. Pe vremea aceea, erau amândoi la început, atât în zona de wellness, cât şi în antreprenoriat, motiv pentru care a trebuit să muncească mult, pentru a compensa lipsa de cunoştinţe. „Pe de o parte, faptul că am început de la acelaşi nivel ne-a apropiat şi ne-a ajutat să creştem împreună, pe baza, bineînţeles, a unor inevitabile greşeli, pe care le-am făcut fiecare dintre noi. Consider însă că am dezvoltat un model de afaceri puternic, pe care continuăm să îl îmbogăţim încontinuu.”
    A urmat deschiderea unităţilor din Teiul Doamnei şi Pantelimon, modernizate complet în 2018, respectiv 2019 (investiţia totală în deschidere şi modernizare ajungând la 120.000, respectiv 140.000 de euro), Stay Fit City Offices (270.000 de euro, vândută grupului World Class în 2018), Vitan (280.000 de euro), Cocor (310.000 de euro), Liberty (prin achiziţionarea şi modernizarea completă a fostului club Happy Gym, cu o investiţie de 100.000 de euro) şi Stay Fit Iride (330.000 de euro). „Stay Fit Iride va fi cel mai nou centru al nostru, fiind amplasat în complexul Iride Business Center din zona Pipera – Dimitrie Pompeiu. În planul iniţial pe 2020, mai era inclusă cel puţin o deschidere. Momentan am suspendat noi inaugurări, în afară de Stay Fit Iride pentru 2020, până la clarificarea situaţiei.” În prezent, suprafaţa totală a celor şapte săli din reţeaua Stay Fit Gym, incluzând şi centrul Stay Fit Iride, care urmează să fie deschis, însumează aproximativ 9.500 de metri pătraţi. În plus, anul trecut antreprenorii au lansat şi o aplicaţie proprie, care a ajuns în momentul de faţă la peste 3.000 de utilizatori. Dacă în urmă cu şase ani, deschiderea primului centru Stay Fit Gym s-a făcut cu cinci angajaţi, doi dintre ei fiind şi acum în echipa companiei, în momentul acesta reţeaua numără aproximativ 50 de angajaţi proprii şi peste 60 de colaboratori. Odată cu măsurile luate de autorităţi pe fondul pandemiei de COVID-19, compania a decis să păstreze integral echipa, toţi angajaţii fiind trimişi în şomaj tehnic. „Una dintre priorităţile noastre este să îi păstrăm şi după deschidere. Ştim că doar cu o echipă dedicată ne vom putea reveni.”
    În 2019, Stay Fit Gym a înregistrat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 1,6 milioane de euro, profitul fiind reinvestit constant în achiziţia şi dezvoltarea noilor centre, deoarece busniessul este „într-o perioadă de dezvoltare”. Creşterea pe care reprezentanţii companiei o estimaseră pentru 2020 era de aproximativ 15% în dreptul fiecărui centru, dublată de o cifră consolidată totală de aproximativ 30%, prin deschiderea noului centru Stay Fit Iride. „Situaţia actuală, generată de COVID-19, ne face foarte grea estimarea pentru 2020, nefiind clar când vom putea începe activitatea şi care va fi comportamentul de consum. Astfel, obiectivul nostru este ca, până la sfârşitul anului 2020, începutul anului 2021, să revenim la parametri mai buni şi la un nivel de încasări în linie cu perioada anterioară. Succesul va depinde şi de înţelegerea proprietarilor clădirilor în care ne desfăşurăm activitatea.”
    Fiind printre primele afaceri închise de către guvern, activitatea unităţilor Stay Fit Gym a fost sistată încă din perioada incipientă a crizei. „Măsurile pe care le-am luat înainte de închidere au fost predominant legate de procedurile de igienă şi dezinfectare. Ţinând cont, însă, că vorbim despre centre de fitness, în care aceste norme sunt extrem de importante independent de contextul pandemic, noile măsuri nu au avut un impact major în activitatea noastră”, notează Lascăr.
    Ulterior, după închidere, compania a continuat să le ofere clienţilor şi publicului larg opţiunea de a face mişcare. Astfel, pe pagina de Facebook a sălilor sunt transmise zilnic clase online, disponibile gratuit, iar clienţii fideli pasionaţi de spinning şi-au putut lua acasă una dintre bicicletele staţionare Stay Fit Gym, fără niciun cost, în baza unui proces verbal de predare-primire şi a regulei „primul venit, primul servit”.
    „Continuăm aşadar să ne aratăm angajamentul pentru comunitatea noastră şi să încurajăm oamenii să facă sport. Mişcarea este extrem de importantă acum, pentru sănătatea fizică, dar şi pentru cea emoţională.” În acest moment, antreprenorii studiază toate măsurile propuse de ţările care au repornit timid activitatea şi planurile de redeschidere din ţările membre ale UE. De asemenea, spun ei, împreună cu comunitatea proprietarilor din industrie lucrează activ la un program de măsuri inspirate din  Germania, Belgia, SUA şi încearcă să uniformizeze un set de reguli, pe care să le prezinte guvernului. „Sperăm să venim în sprijinul guvernului în mod proactiv pentru a putea trece mai bine de această perioadă. Primele luni de la restartarea activităţii vor fi foarte mult marcate de pandemie, oamenii fiind obligaţi să poarte măşti, să acorde o atenţie mai mare detaliilor de igienă, atât personală, cât şi a sălilor. Vom reconfigura parţial planul centrelor astfel încât să menţinem o distanţare socială cât mai corectă. Probabil pentru început se va limita şi numărul clienţilor aflaţi în acelaşi timp în centre, pentru a reduce riscurile. În timp, ne vom obişnui cu toţii cu anumite măsuri de igienă sporită şi chiar cu o anumită distanţare socială, făcând parte din normalitatea curentă”, enumeră Lascăr câteva dintre măsurile care vor fi impuse după repornirea businessului. În plus, la sfârşitul lunii martie, reprezentanţii businessului au anunţat că, pe durata stării de urgenţă, cât timp cât sălile rămân închise, în cazul atingerii unui nivel foarte mare al populaţiei infectate pot pune la dispoziţia autorităţilor spaţiile companiei pentru a fi utilizate le diferite necesităţi, de pildă pentru triaj sau carantină, acestea fiind dotate cu utilităţi precum duşuri, vestiare şi mobilier, pentru a contribui în acest fel la limitarea aglomerării altor instituţii.
    În general, media lunară de abonaţi proprii ai companiei este între 4.500 şi 6.500, în funcţie de perioada anului, acestei valori adaugându-i-se persoanele care vin prin parteneri precum 7card, Fitpass, Fitio, şi care reprezintă, lunar, undeva la 1.500-2.000 de clienţi. „Avem o bază de abonaţi destul de variată, care include tipuri diferite de clienţi, uniţi de pasiunea pentru sport. Obiectivul nostru, încă de la început, a fost să transformăm mişcarea fizică, în toate formele ei – indiferent că vorbim de clase cu diferite niveluri de intensitate sau de antrenamentele individuale, cu sau fără greutăţi –, în ceva accesibil şi plăcut, aşa că am creat locuri primitoare, pline de energie, cu o politică de preţ medie.”
    Deoarece, la început, mulţi dintre noi se confruntă cu o formă de anxietate când vine vorba de mersul la sală, „pentru că ni se pare că locul nostru nu e acolo, că nu lucrăm corect, că nu depunem destul de efort”, Lascăr spune că misiunea companiei este ca, prin intermediul echipei sale de antrenori, să îi ajute pe clienţi să depăşească aceste limite autoimpuse şi nesiguranţe şi să devină tot mai buni şi pasionaţi. „Prin urmare, în sălile noastre, veţi vedea atât persoane tinere, la început de drum, care abia descoperă sportul, cât şi persoane mature, care practică o formă de mişcare pentru a se menţine sănătoase, dar şi abonaţi cu experienţă, disciplinaţi, pentru care fitnessul este o parte importantă din activitatea lor zilnică. În acest context, şi profilul socio-profesional al celor ce ne trec pragul diferă – putem vorbi atât despre persoane cu venituri medii, cât şi despre middle şi top management din zona corporate.”
    Pe zona de fitness, cele mai active luni vin odată cu începutul anului, ianuarie-aprilie acoperind aproape 50 – 60% din cifra de afaceri anuală a companiei. În ceea ce priveşte zilele cu cele mai multe check-in-uri, „în centrele noastre de fitness sunt corelate cu ambiţia oamenilor de a începe săptămâna în forţă, aşa că lunea este ziua preferată a clienţilor”. 
    Serviciile oferite de Stay Fit Gym se încadrează în piaţa „value”, preţurile fiind la nivel mediu, spune Lascăr. Un abonament lunar full club costă 190 de lei, iar un abonament full fitness, fără acces la antrenamentele de grup, costă 180 de lei. Clienţii fideli beneficiază de anumite discounturi şi facilităţi. Pachetele Full Fitness reprezintă 65-70% dintre vânzările reţelei. Acestea oferă acces la toate facilităţile cluburilor (vestiare, saună, zonă cardio, zonă fitness, zonă functional training), cu excepţia antrenamentelor de grup. Totuşi, apetitul clienţilor pentru clasele de grup este în creştere în ultimii doi ani, remarcă Alexandru Lascăr, procentul celor care optează pentru ele ajungând de la 15 la 30%. 
    „Provocarea cea mai mare cu care ne confruntăm este aceea de a pune sportul pe agenda consumatorului român”, spune antreprenorul. România s-a confruntat cu cele mai mici procente de populaţie activă din UE, iar în urmă cu şase ani diferenţele dintre ţara noastră şi ţările din vest păreau insurmontabile, adaugă el. „Pe atunci, procentul populaţiei plătitoare de abonamente de fitness în România era sub 1%, faţă de ţări precum Germania, Spania, Suedia sau Danemarca, unde statisticile arătau 8-20%. În timp, lucrurile au evoluat, Bucureştiul a fost oraşul care a crescut disproporţionat faţă de restul ţării. În ultimii ani, oraşe precum Cluj, Timişoara, Oradea, Iaşi, Craiova au simţit de asemenea creşteri.”
    Principalul competitor al companiei este liderul pieţei de fitness, lanţul de centre World Class România, spune Lascăr. „În afară de acesta, mai există centre de fitness cu unul sau două puncte de lucru, care reprezintă concurenţa în anumite zone ale oraşului.”
    În comparaţie cu alte state europene, România încă se situează pe ultimele locuri în UE la numărul persoanelor active şi pe primele locuri atât la obezitate, cât şi la decesele datorate bolilor cardiovasculare, aminteşte Lascăr. „În acest moment, conform cifrelor pieţei, procentul plătitorilor de abonament în România nu depăşeşte 3 – 4% din populaţie, în Bucureşti el fiind, însă, mai mare, spre 6 – 8%, în funcţie de sezon. Suntem încă foarte departe de ţările din vest, precum Belgia, Olanda, Germania, unde media ţării depăşeşte 10%, sau de cele scandinave, unde 20% din populaţie are un abonament la sală.” Încheind totuşi într-o notă optimistă, el spune că facem, însă, progrese constante şi probabil că în următorii cinci ani ne vom apropia de nivelul pieţelor din vest.

  • Facebook anunţă că funcţia Community Help este acum disponibilă şi în România

    Începând de astăzi, utilizatorii români pot să ceară ajutor sau să le ofere sprijin celor afectaţi de COVID-19, prin intermediul funcţiei Community Help lansată de Facebook. Noua funcţie a platformei, adaptată pentru situaţia actuală, vine în continuarea eforturilor depuse de Facebook pentru a facilita procesul prin care oamenii pot găsi sprijin, le pot oferi ajutor celor din jurul lor care sunt afectaţi de COVID-19 şi pot contribui cu donaţii la strângerile de fonduri.

    Community Help vine în sprijinul lor pentru orice activitate care îşi propune să îi ajute pe cei din jur, de la livrarea cumpărăturilor pentru persoanele vârstnice şi până acţiuni de voluntariat pentru distribuirea de mâncare prin băncile de alimente locale.

    Este prima dată când Facebook utilizează Community Help într-o criză de sănătate globală, iar pentru a face acest lucru a pornit de la resursele deja disponibile în cadrul funcţiei Situaţii de criză, pe care le-a adaptat pentru a-i ajuta pe utilizatori să poată acţiona şi să primească ajutor cât mai uşor în situaţii de urgenţă. Community Help a fost lansată în 2016, ca parte a iniţiativei Situaţii de criză, pentru a-i ajuta pe oameni să beneficieze de sprijinul de care au nevoie în urma dezastrelor naturale.

    Pe lângă Community Help, Facebook continuă să depună eforturi pentru a le facilita utilizatorilor accesul la informaţii actuale, la conţinut care le vină în ajutor şi la diferite modalităţi de a acţiona. În urmă cu 2 săptămâni, compania a lansat Centrul de informaţii despre coronavirus COVID-19, unde utilizatorii pot accesa cele mai noi ştiri de la autorităţile de sănătate locale şi globale, alături de bune practici şi informaţii despre prevenţie. Centrul de informaţii este în prezent disponibil în peste 30 de ţări şi urmează să fie extins către noi locaţii în zilele următoare.

    Până în prezent, peste 1 miliard de oameni au acces la resurse oferite de autorităţile de sănătate, prin intermediul Centrului de informaţii şi pop-up-urilor educaţionale de pe Facebook şi Instagram, şi mai mult de 100 de milioane dintre aceştia au ales să afle mai mult, accesând conţinutul disponibil.
     

  • Postare optimistă pe pagina de Facebook a Ambasadei Suediei: a publicat reţeta de chifteluţe suedeze, iar apoi şi pe cea a sosului de merişoare

    „Te aşteaptă încă o săptămână grea de muncă de pe canapea? Suntem alături de tine (cu gândul) şi dorim să te ajutăm cu… o reţetă de chifteluţe suedeze”, au scris reprezentanţii Ambasadei Suediei la Bucureşti într-o postare pe Facebook.

    Apoi, aceştia au publicat reţeta de chifteluţe suedeze, iar mai târziu, la „cererea publicului” şi pe cea a sosului de merişoare, subliniind „nu ne întrebaţi de unde puteţi cumpăra merişoarele”.

    De asemenea, au specificat celor care nu muncesc de acasă „să ignore mesajul”.

    Iată una dintre postările suedezilor:

    „Te aşteaptă încă o săptămână grea de muncă de pe canapea? Suntem alături de tine (cu gândul) şi dorim să te ajutăm cu… o reţetă de chifteluţe suedeze. Aceasta îţi poate oferi răspunsul la două întrebări existenţiale:
    1. cum să faci să le mai mănânci, acum că s-a închis Ikea
    2. cum să-ţi diversifici portofoliul de activităţi, acum că s-a închis mall-ul (şi Ikea).

    Deci:
    500 g de carne tocată (amestec vită/porc), 250 ml lapte, 75 g pesmet, 1 ou, 1 ceapă, sare, piper, condimente după gust.

    Toacă ceapa mărunt şi căleşte-o în puţin unt, fără a o rumeni. Înmoaie pesmetul în lapte. Amestecă carnea tocată cu ceapa, oul, laptele / pesmetul şi condimentele. Adăugă puţină apă, dacă este nevoie. Modelează chifteluţele şi apoi rumeneşte-le într-o tigaie, într-o cantitate suficientă de unt topit. Întoarce-le şi lasă-le să se rumenească pe toate părţile. Serveşte cu piure de cartofi sau cartofi fierţi şi sos de merişoare (dacă ai apucat să-ţi cumperi).

    PS Cei care nu muncesc de acasă sunt rugaţi să ignore acest mesaj.”

     

     


     

  • Efectul nebănuit al coronavirusului asupra Facebook. Ce se întâmplă cu reţeaua de socializare folosită de miliarde de oameni

    În prezent, miliarde de oameni din toată lumea practică distanţarea socială într-un efort de evitare a răspândirii bolii COVID-19.

    În aceste condiţii, chiar dacă traficul a crescut, businessul este în scădere, după ce mulţi dintre cumpărătorii de publicitate s-au retras de pe reţeaua socială, potrivit inc.com.

    În Italia, activitatea pe Facebook a crescut cu 70%. Totuşi, asta nu aduce veşti bune companiei, în condiţiile în care, dacă oamenii stau acasă, nu îşi mai cheltuie banii pe lucruri pe care le-ar cumpăra în mod obişnuit.

    Companiile nu mai înregistrează venituri atât de mari, astfel că sunt nevoite să anuleze multe dintre proiectele de promovare digitală.

    Mulţi dintre cei care fac publicitate pe Facebook sunt afaceri mici, care şi-au închis temporar uşile. În consecinţă, reprezentanţii Facebook spun că businessul este „afectat la fel ca multe altele din toată lumea”.

    „În condiţiile acestei urgenţe, facem tot ce putem ca să ne păstrăm aplicaţiile rapide, stabile şi de încredere”, scrie compania pe blogul acesteia. „Pentru a ajuta la îndepărtarea riscului unei posibile congestii, reducem puţin calitatea videoclipurilor pe Facebook şi Instagram în anumite regiuni. Derulăm teste şi ne pregătim pentru a vedea cât de rapid putem răspunde oricăror probleme ar putea să se ivească la folosirea serviciilor noastre.”

     

  • Companiile de tehnologie ies la atac împotriva COVID-19: Cisco pune la bătaie 225 de milioane de dolari

    Gigantul Cisco, lider global pe piaţa de echipamente de reţelistică, pune pe masă 225 de milioane de dolari pentru a sprijini eforturile prin care se încearcă combaterea noului coronavirus, potrivit CNBC.

    Cisco, o companie cu prezenţă puternică şi în România, se angajează să facă această investiţie masivă, a scris Chuck Robbins, CEO-ul companiei, pe blog, duminică noapte.

    Cei 225 milioane dolari sunt „în cash şi destinaţi eforturilor locale şi globale de a combate COVID-19”, a notat Robbins.

    „Ca parte a angajamentului nostru, alocăm 8 milioane de dolari în cash şi 210 milioane dolari în produse pentru a sprijini răspunsul global la noul coronavirus. Punem aceste resurse la lucru pentru a ajuta sectorul medical, educarea, răspunsul guvernului şi tehnologia critică. O parte din aceste fonduri se vor duce către Fondul de Solidaritate pentru COVID-19 al Fundaţiei Naţiunilor Unite, care susţine eforturile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a preveni, detecta şi gestiona răspândirea COVID-19.

    Măsurile anunţate de Cisco vin în contextul în care mai mulţi giganţi de tehnologie şi din Silicon Valley au început să investească în mai multe grupuri care combat răspândirea coronavirusului – care a infectat deja în SUA peste 33.500 de persoane.

    Şeful Cisco a organizat recent o videoconferinţă cu lideri din companiile de tehnologie pentru a discuta modurile în care ei îşi pot utiliza banii şi vastele resurse pentru a opri COVID-19.

    Directori şi executivi din Facebook, Apple, Twitter, Netflix şi Alphabet au fost invitaţi, de asemenea.

    De atunci, Facebook a anunţat că va oferi 100 milioane dolari sub formă de subvenţii şi bani de promovare pentru 30.000 de businessuri mici eligibile. Gigantul social media a mai anunţat că dă câte 1.000 dolari fiecărui angajat al companiei care lucrează de la distanţă.

    „Am auzit direct de la ei că au mare nevoie, sunt foarte agitaţi, şi nu îşi pot plăti mulţi dintre angajaţi, fiind astfel îngrijoraţi că pun lacătul pe uşă. Încercăm să ajutăm aceste businessuri mici să îşi plătească angajaţii, dar şi să facă trecerea spre online”, a spus Sheryl Sandberg, directorul operaţional al Facebook.

  • Google, Facebook, Microsoft şi alţi giganţi tech îşi unesc forţele în combaterea pandemiei de coronavirus

    Într-o declaraţie comună, Facebook, Google, LinkedIn, Microsoft, Reddit şi YouTube au declarat că se vor asigura că oamenii vor rămâne conectaţi în timpul izolării şi vor combate orice fel de dezinformare referitoare la pandemia de coronavirus, potrivit The Independent.

    „Lucrăm împreună pentru a combate COVID-19. Ajutăm milioane de oameni să rămână conectaţi şi vom combate frauda şi dezinformările asociate cu virusul, elevând conţinut sigur în interiorul platformelor, şi distribuind actualizări critice coordonate împreună cu agenţiile guvernamentale din toată lumea”, reiese din declaraţie.

    Reţelele sociale şi motoarele de căutare au început de câteva săptămâni distribuie sfaturi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Centrului de Prevenirea şi Controlul Bolilor.

    Alte platforme au garantat că vor lucra intensiv în ceea ce priveşte eliminarea conţinutului derizoriu asociat cu efectele generate de coronavirus.

    Luni, Facebook declara că sute de grupuri locale de sprijin au fost create în Marea Britanie ca răspuns la COVID-19.

    Totuşi, compania a avertizat că poate întâmpina perioade mai lungi de răspuns sau chiar greşeli în monitorizarea conţinutului din timpul pandemiei.

    Reţeaua de socializare a spus că, din cauza numărului redus de personal autoizolat şi sarcinii tot mai grele de ocupare a locurilor lăsate libere, pot exista anumite „limitări” în activitatea serviciului.

  • Povestea românilor care şi-au vândut afacerea celor de la Facebook pentru jumătate de miliard de dolari şi cum au negociat ei vânzarea. Unele momente au fost exact ca în desenele animate

    Cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail – care era în 2014 cel mai valoros produs al industriei de IT din România – au confirmat pentru prima oară – în cadrul unei discuţii filmate şi publicate chiar de ei – faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch. Ce alte detalii a inclus una dintre cele mai mari tranzacţii din IT-ul românesc?

    După şase ani de la tranzacţia prin care Facebook a cumpărat LiveRail – o platformă de publicitate online care îşi are originile în Cluj – cei doi români care au fost cofondatori în cadrul start-up-ului au dezvăluit în premieră detalii spectaculoase despre tranzacţia care a făcut valuri în 2014, inclusiv că au cerut gigantului condus de Mark Zuckerberg 1,1 miliarde de dolari pe ideea lor, însă iniţial oferta americanilor a fost de doar 78 de milioane de dolari. Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail au confirmat pentru prima oară şi faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch.

    Andrei Dunca, un personaj puţin cunoscut în România, care a început să lucreze în anul 2007 în Cluj la dezvoltarea LiveRail şi mai apoi a plecat în Londra şi San Francisco pentru a continua dezvoltarea produsului, a povestit în cadrul unei ediţii a emisiunii „Neascultătorii” realizate online de Sergiu Biriş, fostul său partener în construcţia start-up-ului, detalii în premieră despre dezvoltarea produsului, negocierile cu Facebook, vânzarea companiei şi apoi despre închiderea proiectului şi experienţa în cadrul celei mai mari reţele sociale din lume chiar în campusul din Menlo Park. Până în prezent cei doi români implicaţi în construcţia şi dezvoltarea LiveRail au fost extrem de secretoşi în legătură cu acest subiect şi au oferit puţine detalii despre business şi tranzacţia cu Facebook.

    LiveRail – o companie care s-a născut după ce britanicul Mark Trefgarne şi-a externalizat în Cluj dezvoltarea de software şi astfel i-a întâlnit pe Sergiu Biriş şi Andrei Dunca – a atacat o zonă de nişă la acea vreme, publicitatea în clipurile video, ajungând la momentul vânzării către Facebook la venituri anuale de 250 de milioane de dolari şi înregistrând profit, au dezvăluit în cadrul emisiunii cei doi români.

    Iată principalele detalii ale afacerii LiveRail dezvăluite de cei doi în cadrul emisiunii „Neascultătorii”.

    Cititi aici materialul integral

  • George Soros cere îndepărtarea lui Mark Zuckerberg de la conducerea Facebook

    Miliardarul George Soros i-a cerut şefului Facebook Mark Zuckerberg să se retragă de la conducerea companiei. Soros avertizează că deciziile şefului reţelei de socializare îl vor ajuta pe Donald Trump să fie reales, scrie BBC.

    Soros argumentează, într-o scrisoare publicată în Financial Times, că refuzul lui Zuckerberg de a elimina publicitatea electorală de pe Facebook îl ajută pe Donald Trump să fie reconfirmat ca preşedinte al Statelor Unite. Filantropul miliardar îl mai acuză pe patronul Facebook că este implicat într-un aranjament de susţinere reciprocă cu Donald Trump.

    Acuzaţiile lui Soros vin într-un moment în care Mark Zuckerberg cere UE reglementări mai puţin restrictive. Şeful Facebook vrea ca conţinutul dăunător de pe platformele sociale să fie reglementat de alte reguli decât cele ce privesc companiile media şi de telecomunicaţii. În răspuns, comisarul european pentru industrie Thierry Breton a spus că Facebook trebuie să se adapteze cerinţelor Europei, nu invers.

    Soros a mai cerut şi îndepărtarea directorului de operaţiuni al Facebook Sheryl Sandberg. Miliardarul este şi un susţinător al unor legi care să controleze reţelele sociale.

     

     

     

     

  • După şase ani de tăcere, Sergiu Biriş şi Andrei Dunca vorbesc despre ce înseamnă, cu adevărat, o tranzacţie cu Facebook. Unele momente au fost exact ca în desenele animate

    Cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail – care era în 2014 cel mai valoros produs al industriei de IT din România – au confirmat pentru prima oară – în cadrul unei discuţii filmate şi publicate chiar de ei – faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch. Ce alte detalii a inclus una dintre cele mai mari tranzacţii din IT-ul românesc?

    După şase ani de la tranzacţia prin care Facebook a cumpărat LiveRail – o platformă de publicitate online care îşi are originile în Cluj – cei doi români care au fost cofondatori în cadrul start-up-ului au dezvăluit în premieră detalii spectaculoase despre tranzacţia care a făcut valuri în 2014, inclusiv că au cerut gigantului condus de Mark Zuckerberg 1,1 miliarde de dolari pe ideea lor, însă iniţial oferta americanilor a fost de doar 78 de milioane de dolari. Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail au confirmat pentru prima oară şi faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch.
    Andrei Dunca, un personaj puţin cunoscut în România, care a început să lucreze în anul 2007 în Cluj la dezvoltarea LiveRail şi mai apoi a plecat în Londra şi San Francisco pentru a continua dezvoltarea produsului, a povestit în cadrul unei ediţii a emisiunii „Neascultătorii” realizate online de Sergiu Biriş, fostul său partener în construcţia start-up-ului, detalii în premieră despre dezvoltarea produsului, negocierile cu Facebook, vânzarea companiei şi apoi despre închiderea proiectului şi experienţa în cadrul celei mai mari reţele sociale din lume chiar în campusul din Menlo Park. Până în prezent cei doi români implicaţi în construcţia şi dezvoltarea LiveRail au fost extrem de secretoşi în legătură cu acest subiect şi au oferit puţine detalii despre business şi tranzacţia cu Facebook.
    LiveRail – o companie care s-a născut după ce britanicul Mark Trefgarne şi-a externalizat în Cluj dezvoltarea de software şi astfel i-a întâlnit pe Sergiu Biriş şi Andrei Dunca – a atacat o zonă de nişă la acea vreme, publicitatea în clipurile video, ajungând la momentul vânzării către Facebook la venituri anuale de 250 de milioane de dolari şi înregistrând profit, au dezvăluit în cadrul emisiunii cei doi români.
    Iată principalele detalii ale afacerii LiveRail dezvăluite de cei doi în cadrul emisiunii „Neascultătorii”.


    Negocieri ca în desene animate: „Vrem totul. Nu vă dăm nimic. Vrem ceva. OK, ne-am înţeles!”

    Andrei Dunca povesteşte pentru prima oară în cadrul discuţiei câţi bani au cerut Facebook şi ce replică au primit. A fost ca în serialul de desene animate Family Guy, s-a amuzat acum Dunca.

    Andrei Dunca: Este o scenă în Family Guy în care Peter negociază cu cineva, este o scenă superscurtă. Şi Peter zice „We want everthing (Vrem totul)”, primeşte ca răspuns  „We give you nothing (Nu vă dăm nimic)”, iar atunci el zice „I want something (Vreau ceva)” (şi tranzacţia se încheie – n. red.). Cam aşa a fost şi la noi, noi am mers cu formulele noastre şi cu calculele noastre şi cu prezentarea noastră că vrem un miliard şi o sută de milioane de dolari. Nu, ei au venit cu formulele lor, cu calculele lor, cu justificările lor, cu (o ofertă de 78 de milioane – n. red.) .”
    Sergiu Biriş: Oh, my God.


    Emoţii în Hawaii – Facebook nu vrea să dea prea mult cash, va trebui să îi refuzăm

    Andrei Dunca povesteşte şi cum negocierile cu Facebook au trecut prin mai multe momente critice, când totul părea că se va prăbuşi.

    Andrei Dunca: Au fost multe momente în care vorbeam cu Mark Trefgarne şi spuneam că o să cadă tranzacţia, că nu o să se mai întâmple. Cel mai nasol a fost când eram în Hawaii, într-un un weekend prelungit de vineri până duminică, era ziua mea, împlineam 30 de ani şi am zis, chiar dacă eram în mijlocul negocierilor, că trebuie să plec trei zile, că nu mai pot aşa. Şi ştiu că conduceam şi mă sună Mark că am avut încă o discuţie şi (cei de la Facebook – n. red.) nu vor să facă niciun compromis şi că vesting schedule e prea lung şi că nu vor să facă compromisuri, că nu vor să dea cash prea mult şi că va trebui să spunem nu. Am spus OK, asta e.


    Project Vertigo. La ce s-a uitat Facebook: a contat tehnologia, nu oamenii de vânzări, nu PR-ul. Prima dată totul a murit

    Prima etapă a negocierilor cu Facebook s-a concentrat pe evaluarea tehnologiei LiveRail, după care a urmat discuţia despre bani. Firma pornită în Cluj a fost aleasă dintr-un număr total de peste 40 de firme aflate pe radarul Facebook.

    Andrei Dunca: Cam în perioada respectivă – în toamna lui 2013, deci cam cu 9 luni înainte de achiziţia finală – am început să avem discuţii cu Facebook. Discuţiile au fost mai degrabă de curiozitate – poate (pentru) un eventual parteneriat fiindcă, na, Facebook era o platformă mare, cu o grămadă de utilizatori şi timp petrecut în reţea şi nu aveau nicio soluţie de video. Avea sens să discutăm să vedem dacă putem lucra împreună şi aşa mai departe. Am discutat puţin, nu s-a ajuns la nicio concluzie. Relaţia a murit după discuţia respectivă. Facebook s-a întors la noi prin ianuarie 2014: „Hai să povestim încă o dată că ne gândim la o achiziţie şi o să ne înâlnim cu 40 de companii şi voi sunteţi una dintre ele“.
    În tot acest proces focusul s-a pus foarte mult pe tehnologie, voiau să vadă cine are tehnologia, cine are produsul, nu cine are echipa de vânzări sau de PR mai bună. Concluzia lor a fost că din toate cele 40 şi ceva de companii noi avem tehnologia cea mai bună. Am trecut printr-un due diligence foarte, foarte adânc şi foarte detaliat, ştiu că apogeul procesului a fost la un moment dat când tot managementul LiveRail – toţi cei de la C level şi VP level – timp de o săptămână am fost în birourile Facebook. Nu am apărut la noi la birou şi atunci toată lumea s-a întrebat ce se întâmplă. A trebuit să găsim scuze, că nu puteam să le zicem angajaţilor că asta se întâmplă, că era confidenţial. Am intrat şi în campusul Facebook prin altă clădire, sub un alt nume de companie, ca să nu se ştie cu cine discută. Eram Vertigo, project Vertigo – acesta era numele nostru de cod.

    Sergiu Biriş: Negocierile au început după due diligence, nu a fost pus un preţ pe masă dinainte.


    Primele oferte de achiziţie au venit în 2012-2013. Ne-am dat seama că trebuie să vindem unui gigant

    Compania a purtat negocieri de vânzare aproximativ doi ani până la achiziţia de către Facebook, a dezvăluit Andrei Dunca. El a precizat pentru prima dată şi câţi bani făcea compania la momentul vânzării.

    Andrei Dunca: Am avut mai multe oferte de achiziţie în 2012 – 2013 fiindcă începea să existe puţină consolidare în piaţă şi erau jucătorii mijlocii care încercau să-şi consolideze activele şi produsele. Am avut câteva oferte dar foarte, foarte slabe. De genul acţiuni în companie care nu era publică – „monopoly money“ – oferte cash foarte, foarte slabe, şi nu le-am dat foarte multă atenţie. Dar ne-am dat seama odată cu creşterea aceasta exponenţială că ajungem la un punct în care nu există aşa multe opţiuni, pentru că vor exista doar 3-4 companii care ar putea să-şi permită să ne cumpere şi celelalte două variante ar fi fost IPO sau să vindem către private equity. Ideea de IPO era interesantă dar în continuare ne era puţin groază de tot overheadul care se adaugă pentru a ajunge o companie publică şi a continua să fii o companie publică. Varianta optimă era o vânzare către un player mare. Ce opţiuni aveam – doar Google, Microsoft, Facebook, deci nu prea erau foarte multe variante. În 2014 am făcut cam 250 de milioane de dolari venituri. În 2013 probabil 80-90 mil. dolari. Eram profitabili din primăvara lui 2013. Deci eram deja profitabili de un an.

    Sergiu Biriş: Deci făceaţi 250 de milioane de dolari pe an şi eraţi profitabili. Asta dă o perspectivă.


    Emoţii cu banii. Şi dacă nu ne mai dau tot?

    Discuţia dintre Biriş şi Dunca atinge şi subiectul sensibil al banilor primiţi de la Facebook şi emoţiile că suma nu va fi încasată în totalitate după ce americanii au decis să închidă proiectul LiveRail.

    Sergiu Biriş: A deal is a deal, banii s-au luat, dar e foarte ciudat să vezi din exterior că pur şi simplu după ce ai muncit atâta, ai trecut prin due diligence, o grămadă de detalii, de frustrări, de nopţi nedormite, până la urmă, pică – nu pică, iese – nu iese, ajungi acolo, eşti la Facebook şi apoi boop.

    Andrei Dunca: Nici partea cu banii nu este foarte optimistă, să zic aşa, în sensul că ei nu au plătit toţi banii deodată, nimeni nu plăteşte toţi banii deodată. O grămadă din valoarea totală a fost împărţită pe un vesting schedule de 3 ani sau 4 ani, în funcţie de cât rămâi în companie. Vreo 20% din valoarea totală în escrow în caz că sunt probleme cu fraude si alte probleme legale timp de 18 luni, deci un an şi jumătate o grămadă de bani sunt în escrow, şi te întrebi: dacă nu mai este LiveRail şi nu mai lucrăm pe LiveRail, mai primim banii ăia? Nu îi mai primim, care e faza? Deci complicat.


    Ceva „destul de nasol”, când banii se terminaseră şi nimeni din Silicon Valley, în plină criză, nu mai răspundea la mailuri şi telefoane. „Dădusem deja 40% din companie”

    În plină criză, compania rămăsese fără bani şi nu reuşea să facă rost de alţii. Aşa a ajuns fondul care a dat primii bani firmei să ajungă la 40% din firmă din doar câteva runde.

    Andrei Dunca: Prima finanţare de 500.000 de dolari ne-a ajuns până în toamna lui 2009, un an şi un pic, în mijlocul recesiunii. Foarte, foarte greu nu doar să faci rost de bani, să te întâlneşti cu VC-uri, nimeni nu răspundea la mailuri, la telefoane, nimeni nu avea apetit de investiţie şi a fost destul de greu. Ţin minte că eu şi Mark nu ne-am mai plătit salariile de la un moment dat. I-am dat nişte bani împrumut lui Mark să-şi plătească chiria. Destul de nasol. Am avut noroc că Pond Ventures, investitorul nostru iniţial, a fost de acord, în momentul în care au văzut că nu există nimeni altcineva, au fost de acord să continue să investească doar ei, deşi nu e recomandabil să tot meargă aceiaşi investitori fără participare externă. Dar au crezut în produs, în echipă şi în misiunea noastră şi au continuat să investească. (Au fost – n. red.) termeni foarte buni pentru ei la momentul respectiv şi practic cred după primele două runde deja dădusem peste 40% din companie. Aveam venituri mici, nu destul cât să desenăm nişte grafice interesante. Cred că veniturile erau la nivelul miilor de dolari, deci destul de puţin.


    Cum moare o achiziţie de o jumătate de miliard de dolari: a plecat susţinătorul nostru în altĂ echipă. „Am fost pur şi simplu nervoşi şi frustraţi”

    Discuţia face lumină în premieră şi asupra motivului care a determinat Facebook să închidă LiveRail după ce a plătit o jumătate de miliard de dolari pe această tehnologie.

    Sergiu Biriş: Dacă te uiţi din afară la asta, zici What the fuck?, ăştia dau juma’ de miliard pe tehnologia asta şi după doi ani o închid şi nu o mai folosesc. De ce? Cum s-a ajuns acolo?

    Andrei Dunca: Problema este că orice achiziţie de genul acesta are un sponsor, sau o echipă internă care sponsorizează ideea, adică ei din intern merg la leadership şi spun că vrem să cumpărăm compania asta fiindcă ne ajută pe strategia respectivă. Şi noi am avut sponsori un director care a fost foarte angajat să se întâmple achiziţia. Totul a fost ok în timpul negocierilor şi due diligence şi toată lumea era pe aceeaşi lungime de undă. La 3 – 6 luni după achiziţie persoana respectivă s-a mutat intern în altă echipă, s-a mutat din Menlo Park în Londra pe un alt produs Facebook. Au venit persoane noi care au întrebat: „Ce facem aici?, Despre ce este vorba? A, păi nu ştiu, chiar asta să fie strategia, nu e cam complicat?, hai să facem altceva.“ Deci ne-am pierdut „internal champion“şi nu am avut niciunul dintre noi experienţa politicilor ăstora corporatiste, nu am ştiut cum să navigăm problemele de genul acesta, am fost pur şi simplu nervoşi şi frustraţi şi ne-a fost foarte greu să trecem peste ideea că LiveRail nu mai este copilul nostru.