BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Cum ne pot citi autorităţile mesajele de pe WhatsApp, Facebook Messenger sau Telegram. Decizia secretă luată de guvernul Cîţu cu 3 zile înainte să fie demis

    Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor), adoptat de Guvernul Cîţu cu 3 zile înainte de a fi demis de Parlament, introduce, discret, o lărgire a domeniului şi spectrului interceptării comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conţinut şi la „conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate”, adică la conţinutul comunicaţiilor realizate prin platforme precum Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire sau Telegram, conform Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI).

    “Între varianta (proiectului de lege – n. red.) din dezbatere publică şi cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivaţie numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale”, două definiţii (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) şi art 102 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, notează Bogdan Manolea, preşedintele APTI.
    Cele două articole sună astfel:
    “Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

    a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

    b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

    c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

    d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

    (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”

    Manolea traduce prevederile din proiect astfel:

    “Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” – sunt de fapt aceiaşi cu furnizorii de găzduire web (de fapt, deja reglementaţi în legea 365/2002), care oferă serviciile <<pe teritoriul României>> conform definiţiei nou inventate din art 4 alineatul (1), noul punct 9^5.
    <<Serviciu de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere>> – este ce se numea acum câţiva ani „mesagerie instatanee sau mesaje chat” şi practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC. Atenţie, aceştia nu sunt doar cei care oferă serviciile „ pe teritoriul României”. (cuvânt cheie- indiciu: „tranzitat”)
    <<Organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale>>- este aceiaşi terminologie vagă deja declarată neconstituţională în 2008 (şi alte decizii). Oricum nimeni nu este în stare sa facă lista lor, cu atât mai mult cu privire la atribuţiile exacte, legea din 1991 find la fel de vagă şi astăzi.

    Bogdan Manolea susţine că modificările privind interceptările ar trebui să fie realizate prin Codul de Procedură Penală.

    “Aspectele legate de interceptarea legală comunicaţiilor, cu toate garanţiile de rigoare sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală (CPP). În mod logic, dacă ar fi vreo problemă sau este nevoie de actualizarea lor s-ar face tot printr-o modificare la acest cod. (indiciu: e o lege organică, greu de modificat).
    Doar că dincolo de a impune obligaţii similare şi unor alte categorii furnizori (care oricum, nu au legătura cu ANCOM) pe unde se plimbă în 2021 conţinutul şi legal, şi ilegal. (poate de discutat, dar atunci ar trebui în CPP şi nu pe şest), textul lărgeşte mult spectrul de acţiuni de interceptări şi acces, pe care CPP nu le prevede. Mă opresc doar la 2 aici:
    <<accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;>> nu există în CPP.
    Dincolo de faptul ca un furnizor (inclusiv cei de comunicaţii) ar trebui să îşi creeze un sistem de depistare a conţinutului criptat tranzitat, eu cred că ţinta sunt furnizorii care oferă astfel de servicii. Aici sunt 2 variante – fie vor conţinutul decriptat direct de la furnizor sau pentru ca vor să spargă criptarea? (cât de legal, ilegal ar fi, este o altă discuţie) , fie vor conţinutul criptat pentru că vor să obţină/determine partea care are cheia de criptare să o dezvăluie cumva. Astea, ca şi altele din acelaşi spectru ridică nişte subiecte de privacy şi security mult prea complexe pentru a le rezolva în 2 propoziţii.
    Să nu mai zicem că textul Directivei de implementat zice exact pe dos – promovaţi criptarea, nu o subminaţi: „ar trebui promovată de exemplu utilizarea criptării, end-to-end dacă este cazul, şi, dacă este necesar, criptarea ar trebui să fie obligatorie în conformitate cu principiile securităţii şi protejării vieţii private în mod implicit şi din faza de proiectare”
    „să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire (…) accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.”nu există în CPP.
    O terminologie la fel de vagă ca cea din defuncta lege a securităţii cibernetice (declarata neconstituţională în 2015) face ca să ai practic acces la orice conţinut de pe orice server din România în condiţii total neclare.
    Ca să poată probabil să justifice cumva integrarea în această lege, propunerea normativă mai şi creează o obligaţie de înregistrare a acestor noi furnizori la ANCOM, ceea ce contrazice flagrant legislaţia europeană în domeniu (în principal directiva e-commerce, implementată la noi prin legea 365/2002). Dar ce mai contează o obligaţie europeana, când e în joc „securitatea naţională”? Important e că le putem impune să îşi creeze, pe costuri proprii, infrastructura de interceptare şi când vine o hârtie de la „organ” să dea tot”.

  • Reţeaua de farmacii Napofarm din Cluj-Napoca ţinteşte afaceri de 30 mil. euro în 2021 şi continuă extinderea

    ♦ Napofarm numără 18 farmacii în Cluj-Napoca şi localităţile din jur, dar şi în Târgu-Mureş ♦ Reţeaua Napofarm este unul dintre cele mai puternice branduri regionale din retailul farma.

    Consolidarea şi extinderea sunt direcţiile de urmat pentru far­maciile Napofarm din Cluj-Napoca, unul dintre cei mai mari jucători din retailul far­ma, o reţea de 18 uni­tăţi, cu prezenţă în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş.

    Antreprenorul care deţine compania vizea­ză extinderea în alte ju­deţe şi aşteaptă afaceri de aproape 30 mil. euro cumulate în 2021, ceea ce înseamnă o creştere de circa 50% faţă de anul anterior, din calcu­lele ZF.

    „Suntem pe plus şi ca număr de farmacii, şi ca cifră de afaceri. Avem 18 farmacii. Cea mai mare provocare a fost să facem rost de medicamente, aceeaşi problemă. Au fost probleme pentru că pacienţii nu au mai ajuns în clinici din cauza temei de COVID-19 şi s-au repozi­ţionat spre alte medicamente pe care a trebuit să le găsim, aceasta a fost adap­­tarea“, a spus pentru ZF Richard Mihalache, fondatorul şi acţionarul companiei.

    El conduce businessul alături de Sebastian Bereş, iar din acţionariatul companiei mai face parte şi firma Rusav Farmacie, în care este asociat Mihalache. Ideea de la care a pornit înfiinţarea de farmacii a venit din faptul că antreprenorii şi-au dorit un business în retailul farmaceutic, domeniul lor de activitate. Cele 18 farmacii din grup funcţionează pe societăţi diferite.

    „Ne aşteptăm să încheiem anul 2021 cu circa 30 milioane de euro. În 2022 ne aşteptăm ca piaţa să crească, 1-2% evoluţie. Acum vrem să ne dez­voltăm, este loc în piaţă, vrem să mergem să ne extindem în alte judeţe, încercăm şi în altă parte“, a mai adăugat Richard Mihalache.

    El a precizat că a primit de-a lun­gul timpului oferte de preluare, însă în prezent scopul este extinderea re­ţelei de farmacii în alte judeţe şi nu îşi doreşte să vândă businessul. Cu un ritm mai lent faţă de efervescenţa de di­na­inte de pandemie, retailul farma­ce­utic a început să se mişte din perspec­tiva tranzacţiilor.

    Recent, Sensiblu a primit unda verde de la Concurenţă pentru a prelua 23 de farmacii Optifarm, cu prezenţă în zona de Sud a României, mai ales în judeţul Gorj.

    Piaţa farmaceutică din judeţul Cluj este una puternic concurenţială, în care activează atât antreprenori locali, cu câteva zeci de unităţ, dar şi marii jucători care s-au extins mai ales în oraşele mari.

    Cea mai mare reţea de farmacii este Catena, controlată de antreprenoarea Anca Vlad, care are peste 850 de farmacii. Al doilea jucător este Sensiblu, cu 710 de farmacii, urmat de Help Net, cu 413 unităţi. Clasamentul primilor cinci jucători este completat de Dona şi Ropharma, aceste cinci reţele dominând totodată piaţa.

    Piaţa retailului farmaceutic s-a contractat uşor în 2020, numărul de farmacii scăzând faţă de 2019, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică într-un raport care priveşte activitatea unităţilor sanitare din anul trecut. Este al doilea an consecutiv de scădere a numărului de unităţi din retailul farma. În total au funcţionat 8.045 de farmacii în 2020 la nivel naţional.

     

  • Expansiune „smart”, din Sibiu, în fiecare sector al Capitalei

    După 10 ani de la inaugurarea unui prim magazin în Sibiu, fondatorii Smart GSM ţintesc expansiunea în Capitală. Investiţia de 50.000 de euro în centrul comercial Mega Mall reprezintă doar începutul planului lor de a fi prezenţi în fiecare sector al Bucureştiului.

    Noi vrem să fim cât mai aproape de clienţi, am văzut la Sibiu ce înseamnă să îţi vină clientul în magazin, să îl înţelegi, e altfel decât comunicarea la telefon, interacţiunea fizică contează foarte mult. Totuşi, vrem să ne extindem atât cu magazinele fizice şi să accelerăm şi creşterea în online, dublând numărul de produse listate”, a spus Maria Bucurenciu, director de magazin al Smart GSM, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Lansat în 2011, businessul Smart GSM a început cu un magazin de 11 mp în Sibiu, axat pe vânzarea de telefoane şi accesorii pentru telefoane, cât şi pe furnizarea de service. Compania a devenit dealer autorizat Apple în 2011, moment care coincide cu lansarea iPhone 4S.  De altfel, fondatorul companiei, Radu Salade, şi-a început activitatea antreprenorială datorită pasiunii sale pentru domeniul tehnologiei şi pentru produsele Apple. 

    În magazin vând acum însă şi accesorii, tablete, laptopuri, gadgeturi ale altor mărci. În 2018, compania a intrat pe platforma Marketplace a eMAG, iar anul trecut, businessul a înregistrat vânzări de 300.000 de euro, din care 70-80% realizate prin intermediul Marketplace-ului.

     „Ei au venit cu toate resursele şi instrumentele, iar ulterior am înregistrat un plus mare de vânzare atât atunci, cât şi acum. Recomand tuturor antreprenorilor care îşi doresc o creştere în activitatea lor să se ajute de această sursă – de aceste instrumente care sunt puse la dispoziţie de eMAG şi care te ajută, efectiv, să îţi dezvolţi afacerea”, a spus Maria Bucurenciu.

    Ea observă că în pandemie oamenii au cumpărat foarte multe gadgeturi, iar vânzările şi-au dublat valoarea faţă de anul 2019.  „Pot să spun că pandemia ne-a ajutat în business, ne-am concentrat pe activitatea online. Atunci când am fost limitaţi cu toţii, online-ul s-a desfăşurat la cote maxime”, punctează Maria Bucurenciu. Totuşi, au fost nevoiţi să închidă unul dintre cele două magazine fizice pe care le aveau în Sibiu.

    În prezent, clienţii lor cumpără în continuare gadgeturi, dar nu la ritmul de anul trecut: „Coşul de cumpărături nu mai are aceeaşi valoare, a scăzut cu undeva la 40% faţă de bonul mediu de anul trecut, care se plasa la aproximativ 180 de lei. Oamenii sunt dispuşi să cheltuie, dar comportamentul s-a schimbat şi se gândesc de două ori înainte să facă o achiziţie de genul acesta, sumele fiind foarte mari. De aceea oferim şi posibilitatea plăţii în rate”.

    Smart GSM a dezvoltat şi un brand propriu, sub care au lansat în 2020 circa 130 de produse – accesorii, cabluri, acumulatori, baterii pentru telefoane, displayuri, etc.

    Ce urmează?

    „Ne-am propus să deschidem mai multe magazine în ţară, să fim fizic prezenţi alături de clienţii noştri. În a doua parte a lunii vom inaugura un magazin în Mega Mall şi vom creşte totodată şi numărul produselor listate online”, descrie Maria Bucurenciu planurile companiei pentru perioada următoare. Investiţia în primul magazin din Bucureşti va ajunge la circa 50.000 de euro.

    Ea precizează că în următorii doi ani şi-au propus să deschidă câte un magazin în fiecare sector al Capitalei şi în cele mai mari oraşe ale ţării. „Asta nu înseamnă că nu lucrăm şi la creşterea în online, dar vrem să ne extindem pe plan fizic, de aceea toate resursele noastre merg pe partea de offline în momentul acesta.” Un alt pilon de dezvoltare pe termen lung va fi expansiunea prin intermediul francizelor.

  • Shell îşi extinde echipa şi semnează un acord pe 2 ani pentru birouri în proiectul Mindspace Business District. Shell merge pe o variantă flexibilă, cu un spaţiu de co-working şi nu pe un contract de închiriere de 5-7 ani

    Shell România, filiala locală a gigantului Shell are din nou o echipă pentru extinderea pe plan local, iar sediul companiei va fi pentru o perioadă de 2 ani în proiectul de co-working Mindspace Business District din Capitală, unde grupul a preluat 83 de birouri.

    „(…) Simţim că noua noastră echipă, formată din 57 de angajaţi, vine cu plăcere la birou“, a spus Liliana Stănculeţ, marketing manager al Shell România.

    Shell a fost primul gigant internaţional care a pariat pe retailul din carburanţi din România, dar în 2007 firma a decis să părăsească piaţa locală, staţiile fiind preluate de grupul petrolier maghiar MOL, devenit al treilea cel mai mare jucător din piaţa de profil.

    În aprilie 2021, Shell şi-a reluat activitatea în mod direct, iar Adrian Ciceu, country manager la Shell România spunea într-un interviu pentru ZF că „trendul către energie verde este dominant şi va constitui filonul majorităţii iniţiativelor de business ale Shell“.

    Mindspace a deschis prima sa locaţie din România în decembrie 2018, în clădirea de birouri Tower 1 din cadrul Globalworth Campus. În aprilie 2019, aceasta a fost urmată de cel de-al doilea spaţiu, Mindspace Victoriei, situat în Bucharest Tower Center.

    Printre companiile care au ales Mindspace pentru echipele lor se numără Barclays, Samsung, Taboola, Yahoo, Expedia şi Microsoft.

     

  • Producătorul de pavele Symmetrica investeşte 9 milioane de euro în extinderea cu noi linii de producţie în cinci din cele şapte fabrici pe care le deţine

    Producătorul de pavele şi borduri Symmetrica din Suceava, deţinut de familia Stanciu, şi-a bugetat investiţii de 9 milioane de euro pentru extinderea cu noi linii de producţie în cinci din cele şapte fabrici pe care le deţine, cu focus pe liniile dedicate producerii de elemente pentru sisteme de canalizare, în contextul cererii în creştere înregistrată în ultimii ani.

    “Piaţa de sisteme de canalizare este în creştere constantă şi estimăm că cererea va fi tot mai mare în viitor, mai ales în contextul nevoii de branşare a locuinţelor, în special în mediul rural, la sistemul de canalizare”, spune Sebastian Bobu, director executiv Symmetrica.

    În 2020, un procent de 55,8% din populaţia România avea locuinţele conectate la sistemul de canalizare, potrivit INS. La nivel urban, procentul raportat era de 92,2%, în timp ce în zonele rurale, acesta a ajuns doar la 13,1%.

    Raportat la regiuni, cea mai mare pondere a populaţiei conectată la sistemele de canalizare a înregistrat-o regiunea Bucureşti-Ilfov (88,5%), urmată de regiunea Centru (68,3%) şi Vest (62,8%). Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare a fost raportat în  Nord-Est (38,7%), Sud-Muntenia (38,9%) şi Sud-Vest Oltenia (42,9%).

     “Studiile arată o creştere cu 5% a populaţiei României cu locuinţe conectate la sistemul de canalizare, în doar 3 ani, din 2017 până în 2020. La nivel urban, creşterea a fost de 4,5%, în timp ce în mediul rural de 4,9%. Acest lucru confirmă, o dată în plus, nevoia pieţei de a avea acces la sisteme de canalizare de calitate ridicată”, adaugă Sebastian Bobu.

    Un studiu OCDE citat în raportul de ţară pe 2020 arată că până în 2030 sunt necesare investiţii în valoare de aproximativ 17,9 miliarde euro pentru aprovizionarea cu apă şi salubrizare, în timp ce costurile suplimentare legate de conectarea persoanelor vulnerabile şi marginalizate la sistemele publice de aprovizionare cu apă erau estimate la aproximativ 1,1 miliarde euro, acest aspect fiind un semnal pozitiv privind cererea de materiale necesare realizării lucrărilor.

    Conform Symmetrica, un sistem complet de canalizare cuprinde conducte de transport ape uzate/pluviale, cămine de racord, cămine de vizitare, supraveghere şi întreţinere. Dintre acestea, compania produce întregul sistem de tuburi şi elemente pentru cămine  – elemente de bază, inele pentru cămine, inele aducere la cotă, tuburi beton, reducţii tronconice şi plăci din beton pentru acoperire.

    În acest moment, producătorul a pus deja în funcţiune prima linie de elemente pentru sisteme de canalizare în cadrul fabricii din Vrancea (Doaga), pentru ca până în această toamnă să fie inaugurate şi cele amplasate în fabricile de la Braşov (Prejmer) şi Suceava (Solca). Anul viitor, Symmetrica va derula investiţii în astfel de linii în unităţile de producţie din Arad (Zimandu Nou) şi Bistriţa-Năsăud (Cociu).  

    “Liniile de producţie sunt speciale, complet automatizate şi dedicate producţiei de elemente pentru tuburi şi cămine. Fiecare dintre acestea necesită fonduri de aproximativ 1,8 milioane de euro în achiziţia de teren, construcţia halelor de producţie şi echiparea cu utilaje. Astfel, în total, investiţia în liniile dedicate elementelor pentru canalizare va ajunge la peste 9 milioane de euro”, subliniază directorul executiv al companiei.

    Potrivit acestuia, capacitate de producţie zilinică pentru fiecare dintre aceste linii poate ajunge la cca. 200 de tuburi din beton sau elemente de cămin.

    Pentru anul 2021, Symmetrica mizează pe producerea a cca. 30.000 de elemente pe toate cele trei linii ce vor fi inaugurate în acest an. Cea mai mare parte a produselor sunt dedicate lucrărilor de investiţii publice, dar acestea pot fi utilizate şi în proiecte private precum decantoare, fântâni, cămine apometru, etc.

    Compania şi-a majorat businessul cu 19% în 2020, ceea ce a dus rezultatul la 162,2 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Profitul a avut aproape o dublare faţă de anul precedent, situându-se la 17,1 milioane de lei.

    Symmetrica este o companie românească înfiinţată în 1994 de Florentina-Mihaela Stanciu (40% din acţiuni) şi Florin-Cristinel Stanciu (60% din acţiuni).

    Prima fabrică a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011), Prejmer – Braşov (2012), Cociu – Bistriţa-Năsăud (2012), Mărăşeşti – Vrancea (2018) şi Zimandu Nou – Arad (2021).

  • OSCAR Downstream, cea mai mare companie petrolieră independentă

    În 20 de ani de la lansare, OSCAR Downstream a devenit cel mai mare jucător independent din piaţa petrolieră locală, planul firmei controlată de omul de afaceri Alin Niculae fiind de a se extinde pe termen lung.

    “Am investit continuu în ultimii ani pentru dezvoltarea şi creşterea unei echipe solide, consolidarea experienţei acumulate şi creionarea unei infrastructuri de viitor”, spune Alin Niculae, omul din spatele OSCAR Downstream.

    Potrivit datelor furnizate, în ultimii cinci ani investiţiile în dezvoltarea OSCAR Downstream s-au ridicat la 50 de milioane de euro, firma având în prezent peste 450 de angajaţi.

    Compania a terminat anul tre­cut cu un business de circa 2 m­iliarde de lei, în scădere faţă de afacerile de 2,9 miliarde de lei din 2019. În ciuda acestei evoluţii, reprezentanţii OSCAR Downstream spuneau recent că anul trecut a fost foarte bun pentru companie, mai ales datorită creşterii profitabilităţii. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, firma a încheiat anul 2020, unul dintre cei mai dificili pentru industria mobilităţii, cu un profit net de 155 de milioane de lei, de 3,4 ori mai mare decât cel din 2019. În prezent, compania are peste 5.000 de parteneri de business.

    „Profitabilitatea a fost influenţată de puterea de adaptabilitatea a companiei la condiţiile pandemice, flexibilitatea în luarea deciziilor interne, managementul riscului de neîncasare şi utilizarea unor instrumente financiare de acoperire a riscurilor”, menţionau recent reprezentanţii firmei.

    Portofoliul OSCAR include în principal furnizarea de motorină prin utilizarea unor canale de distribuţie variate: vânzare en-gross, staţii de incintă OSCAR DIESELpoint şi carduri de carburant OSCAR, completate de servicii personalizate pe specificul fiecărei industrii.

    În prezent, compania are 80 de staţii de alimentare, pe pricipalele rute comerciale, cu 49 de benzinării în franciză sub brandul RO şi 31 de staţii exclusive B2B, sub brandul DIESELpoint Access. La acestea se adaugă 2.400 de staţii de incintă, active la nivel naţional, sub brandul OSCAR şi DIESELpoint Access.

    Dincolo de partea de staţii, OSCAR Downstream deţine un lanţ logistic integrat format din 7 depozite de carburant, dintre care patru au fost construite de la zero, şi 77 de autocisterne proprii. Compania a fost lansată în 2001, oferind soluţii personalizate pentru segmentul comercial de clienţi.

    „Cei 20 de ani se împlinesc după traversarea unui an atipic, cu o dinamică aparte şi o predictibilitate foarte scăzută, din cauza restricţiilor pandemice impuse la nivel global. A fost un an în care s-a pus accent pe consolidare, pe susţinerea partenerilor şi pe parteneriatele pe termen lung, reuşind astfel atingerea obiectivelor propuse de optimizare a activităţii, creştere a bazei de clienţi B2B, cu companii din toate domeniile de activitate, şi extinderea reţelei de benzinării în franciza RO. Pe termen lung obiectivul OSCAR este acela de a păstra flexibilitatea şi adaptabilitatea business-ului la o piaţă tot mai dinamică, atât B2B cât şi B2C, şi de a extinde activitatea”, au mai precizat reprezentanţii grupului.

  • „Ciuperca neagra”, infectia care face ravagii in India, se extinde in toata lumea. Medicii sunt ingrijorati

    „Ciuperca neagră” – care afectează pacienţii infectaţi cu varianta indiană de coronavirus – a început să se răspândească în intreaga lume. Au fost identificat primul caz în Chile, după ce recent persoane din Uruguay şi Rusia au fost infectate.

    Mucormicoza pare că se răspândeşte tot mai rapid la nivel global, fapt ce îi îngrijorează pe oficialii din Sănătate, relatează The Times.

    „Cazuri de infecţii fungice au fost detectate încă de la începutul pandemiei, dar frecvenţa lor a crescut şi au apărut cazuri grave”, a transmis Societatea chiliană de Boli Infecţioase.

    Săptămâna trecută, infecţia cu „ciuperca neagră” a fost identificată la bărbat de 50 de ani din Uruguay, care abia se vindecase de COVID.

    Iar în urmă cu două săptămâni, Rusia a înregistrat cazuri de infecţie fungică, scrie stirileprotv.ro

    Ce este „ciuperca” neagră

    Mucormicoză este o infecţie fungică rară şi extrem de periculoasă, care atacă nasul, ochii şi, uneori, creierul.

    Mii de cazuri de infecţie cu „ciupercă neagră” au fost raportate în India, în rândul pacienţilor care au avut COVID-19, mulţi dintre ei rămânând fără ochi. Medicii cred că infecţia fungică este foarte puternică în organismul pacienţilor slăbit de lupta cu coronavirusul.

    „Ciuperca neagră” se dezvoltă pe mucegaiul găsit în medii umede precum solul sau compostul şi poate ataca căile respiratorii. Nu este contagioasă şi nu se răspândeşte de la persoană la persoană.
     

  • Doar cinci dintre cele mai extinse lanţuri de cafenele din Europa sunt prezente în România. Unul dintre concepte e local

    Doar cinci dintre cele mai extinse lanţuri de cafenele din Europa sunt prezente în România, iar unul dintre aceste nume este chiar 5 to go, un concept local ce îşi face loc în clasament pe poziţia a 12-a. Celelalte sunt McCafé (conceptul de cafenele al McDonald’s), Starbucks, Gregory’s şi Kahve Dunyasi. Lipsesc însă multe nume mari, în frunte cu liderul, Costa Coffee, arată o analiză ZF pe baza topului realizat de Food Service Europe & Middle East..

    Costa Coffee este un brand deţinut şi adus pe piaţa locală de către gigantul Coca-Cola care însă a anunţat că nu vrea să deschidă cafenele de sine stătătoare sub acest nume, ci se ocupă de vânzarea produselor – cafea măcinată, boabe sau capsule – în retail şi HoReCa. Brandul a fost anterior prezent în România cu cafenele, în sistem de franciză, însă businessul nu a funcţionat şi a fost închis. Atunci brandul nu intrase încă în portofoliul Coca-Cola.

    Alte nume din top 20 care au fost prezente anterior în România, dar care nu au avut priză la public şi au ieşit, sunt Columbus Café sau Everest.
    Pe de altă parte, nemţii de la Tchibo au cafeaua în România, însă nu au cafenele şi nu au avut niciodată. Ei au testat piaţa cu magazine monobrand – în care vindeau mai multe articole, nu doar cafea – însă acestea au rezistat pe plan local doar scurtă vreme.

    Piaţa de cafenele din România este puternic fragmentată, cu câteva mii de unităţi, cele mai multe operate independent. În ultimii ani, înainte de pandemie, s-au dezvoltat puternic două direcţii – cea a cafenelelor de specialitate şi concentrarea pieţei la vârf. Mai exact, în România sunt 200-300 de cafenele independente de specialitate, de regulă afaceri mici, controlate de antreprenori care nu operează mai mult de 1-2 unităţi. La vârful pieţei lupta se dă însă între reţele, pe de-o parte sunt străinii McDonald’s cu McCafe şi Starbucks şi pe de alta se găsesc românii de la Ted’s, 5 to go sau The Coffee Shop.

    „Noi antreprenorii români am reuşit să creăm concepte care să vândă la preţul corect cafeaua. Există nişe şi pentru jucătorii mari, internaţionali, dar s-au dezvoltat multe lanţuri autohtone şi nu doar pe zona de to go, ci şi pe formatul clasic, cu zonă de stat la mese, vorbim de concepte foarte interesante“, spunea recent Radu Savopol, cofondatorul reţelei de cafenele 5 to go. Astăzi, 5 to Go are circa 250 de cafenele în Bucureşti şi în ţară, cele mai multe dintre unităţi fiind operate de parteneri francizaţi.

    Compania este pe locul 12 în topul celor mai extinse reţele de cafenele din Europa, în urcare de pe 23 în 2019. La finalul anului trecut, numărul de cafenele crescuse cu 60% faţă de anul anterior, una dintre cele mai rapide creşteri dintre toate companiile de profil analizate.

    Mai mult, planurile companiei nu se opresc aici.

    „Există potenţial mare pentru acest segment, iar planurile noastre sunt ambiţioase: 1,000 de cafenele deschise în 5 ani şi acces pe noi pieţe internaţionale. Avem un plan solid ce vizează toate tipurile de localităţi, acum am intrat pe un trend de dezvoltare accelerată în oraşele mici şi medii”, adaugă el.

    Ce este interesant pentru piaţa de cafenele, este că noi unităţi şi concepte se deschid în continuare, chiar dacă pandemia a lovit industria HoReCa din plin.

    Înainte de pandemie jucătorii din domeniu spuneau că interes există şi creşterea puterii de cumpărare a românilor ar putea să atragă noi nume. A venit spre exemplu Equires Coffee, dar tot în parteneriat cu un partener român. Businessul a fost închis după câteva luni în 2019. Se vehiculează însă noi nume.

    „Cred că marile branduri fac analize periodice şi mai aşteaptă să se maturizeze piaţa. Ca număr de de locuitori suntem a şaptea piaţă din Europa, deci clar potenţial există. În plus, în regiune sunt jucători internaţionali care performează”, spune Vasi Andreica, fondatorul lanţului de cafenele Ted’s.

    El adaugă că această situaţie creează oportunităţi pentru el şi alţi antreprenori care vor să se dezvolte, dar e de părere că mai e loc dat fiind că că afacerile româneşti nu au acoperit toată piaţa.


     

  • Compania de curierat Sameday se extinde în Ungaria: Serviciile sunt deja disponibile în Budapesta, însă în următoarele două luni Sameday se va extinde la nivel naţional

    ​Compania de curierat Sameday se extinde în Ungaria, astfel, că furnizorul de servicii de curierat oferă deja opţiuni de livrare şi Budapesta şi zona metropolitană, însă, în următoarele două luni îşi vor extinde acoperirea la nivel naţional.

    „2020 a fost pentru noi anul în care ne-am testat capabilităţile de sclare a modelului nostru operaţional, dar şi a tehnologiei dezvoltate de-a lungul timpului. Chiar dacă am ajuns la o dimensiune mare a organizaţiei, ne păstrăm o cultură antreprenorială, bazată pe cultivarea iniţiativei şi încrederii. Extinderea serviciilor Sameday în Ungaria este un pas natural în evoluţia companiei noastre şi, cu suportul solid al tehnologiei, ne propunem , ca şi în România, să dezvoltăm o infrastructură scalabilă de servicii de curierat cu livrare predictibilă, eficientă operaţional şi cu focus pe satisfacţia clientului”, a declarant Lucian Baltaru, CEO şi fondator Sameday.

    Clienţii din Ungaria vor avea la dispoziţie servicii precum livrări door-to-door, cât şi serviciul easybox, ce beneficiază de o reţea funcţională de peste 200 de locaţii. Numărul acesta urmează ritmul de creştere din România, cu planul de a atinge 1.000 de unităţi până în prima parte a anului 2022, Sameday operează deja cea mai extinsă reţea de lockere din Ungaria.

    Primul serviciu pe care Sameday l-a testat în piaţa ungară a fost cel de locjere easybox, urmat de livrările door-to-door.

    „Suntem prima companie românească de curierat care se extinde cu operaţiuni proprii peste graniţele ţării. Piaţa serviciilor de curierat din Ungaria este una destul de tradiţională, dar, în acelaşi timp, extrem de competitivă. Studiind-o cu atenţie, am identificat oportunităţi pe care modelul nostru de business, bazat pe tehnologie, le poate valorifica”, spune Lucian Baltaru.

    Compania de curierat a fost înfiinţată în 2007 şi se numără printre cei mai mari jucători din piata românească de curierat, având o echipă de peste 3.500 de angajaţi şi parteneri.