BusinessMagazin

Tag: experienta

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Ramona Jurubiţă, Country managing partner { KPMG }

    •   Ramona Jurubiţă a preluat în octombrie 2018 funcţia de country managing partner, după ce ocupase anterior poziţia de deputy senior partner, head of Tax and Legal în cadrul KPMG.
    •   Spune că mediul de afaceri din România poate fi instabil din unele puncte de vedere, „însă tocmai dinamismul cu care lucrurile se schimbă, se modifică, ne face pe noi, consultanţii, să devenim mai buni în ceea ce facem”.
    •   Este membră a ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), a Camerei Consultanţilor Fiscali din România, a CECCAR şi a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România (ANEVAR).

    Cifră de afaceri (anul fiscal 2017-2018): cca 40 mil. euro
    Număr de angajaţi: 850

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Beatrice Dumitraşcu – VP residential sales { One United Properties }

    •   A acumulat o experienţă de circa 10 ani în real estate; în cadrul dezvoltatorului imobiliar One United Properties lucrează din 2013.
    •   Consideră perseverenţa ca fiind cheia succesului în carieră:  „Oricine are potenţial pentru a avea un parcurs progresiv în carieră, indiferent de drumul pe care îl alege”.
    •   Dezvoltarea profesională şi perfecţionarea continuă sunt, din punctul ei de vedere, ingrediente obligatorii în orice tip de carieră.
    •   Resursele proprii, voinţa, determinarea şi responsabilitatea sunt nevoi primordiale pentru a reuşi în afaceri; de asemenea, antreprenoriatul românesc mai are nevoie şi de politici economice responsabile – „am convingerea că acestea nu sunt doar o utopie”. 

    Cifră de afaceri (2018): 190,5 mil. lei
    Profit (2018):165,2 mil. lei
    Număr de angajaţi: 65 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Daniela Becheru, cofondator şi acţionar { F64 }

    •   Daniela Becheru a fondat împreună cu Marian Alecsiu F64, cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei; fiecare din cei doi asociaţi  ai F64 deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei.
    •   Este de părere că entuziasmul e ingredientul principal pentru a reuşi în antreprenoriat; totodată, îi sfătuieşte pe tinerii aflaţi la începutul carierei să nu se aştepte ca businessul să crească peste noapte; deoarece este nevoie de putere de muncă şi disponibiliate pentru business chiar şi 12-14 ore pe zi.
    •   Un alt aspect pe care îl consideră important pentru a reuşi în business este să te înconjuri de oameni de valoare, care se simt bine lângă tine, pentru că totul este greu la început, iar lucrurile ar putea să nu avanseze atât de rapid: „Nu dispui de nimic din ce poate oferi o companie mare, aşa că singurele beneficii nepreţuite sunt climatul şi entuziasmul”.

    Cifră de afaceri (2017): 122,3 mil. lei
    Număr de angajaţi: 140

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Cristina Necula, CFO { Strauss România }

    •   A urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a absolvit un MBA în cadrul City University of New York, SUA.
    •   S-a alăturat companiei Strauss în urmă cu 16 ani şi coordonează o echipă formată din 22 de angajaţi.
    •   Crede că reuşita în orice mediu de afaceri ţine de adaptabilitate: la piaţa în care evoluezi, tendinţele consumatorilor, obiectivele companiei, schimbările legislative şi fluctuaţiile macro economice, şi că succesul de a te adapta în dinamica curentă presupune să îţi formezi o echipă de profesionişti, atât intern cât şi extern, care să poată anticipa schimbările necesare şi să le poată implementa rapid şi corect. 

    Cifră de afaceri (2018): 251 mil. lei
    Profit (2018): 18 mil. lei
    Număr de angajaţi: 250

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ella Kalai, economist-şef { Alpha Bank }

    •   Doctor în economie, Ella Kallai este absolventă a Facultăţii de Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice şi a Facultăţii de Matematică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.
    •   S-a alăturat echipei Alpha Bank România în 2001, iar în 2006 a fost numită economist-şef.
    •   Experienţa anterioară celei bancare include poziţii în cadrul departamentelor de cercetare de la Institutul pentru Economie al Academiei de Ştiinţe din Cehia, Université de Paris 1 (Franţa), Center for Integration Studies, Bonn (Germania), Institutul de Tehnică de Calcul din Cluj-Napoca. A obţinut titlul de doctor în economie la Université de Paris 1, Panthéon-Sorbonne, în 2000, Universitatea Carol din Praga şi State University din New York în 2001.
    •   Cariera sa a avut mai multe faţete, dar firul roşu care a făcut legătura între ele a fost cercetarea, indiferent că a fost cercetare în domeniul IT sau în domeniul economic, cercetare fundamentală sau cercetare aplicată.
    •   Regula sa de bază este recunoştinţa către toţi cei care, într-un fel sau altul, au ajutat-o să îşi urmeze drumul.

    Active totale (2017): 15,6 mld. lei
    Profit (2017): 214,7 mil. lei

  • 100 cele mai puternice femei din business: Mihaela Bîtu, deputy CEO şi head of commercial banking { ING Bank }

    •   S-a alăturat echipei ING în urmă cu 16 ani, ocupând poziţia actuală de aproape nouă ani.
    •   Spune că integritatea, preocuparea pentru oameni, dorinţa de a promova progresul, temeinicia sunt principii după care se ghidează în egală măsură atât în viaţă, cât şi în carieră şi spune că dincolo de pregătirea academică şi profesională, respectarea valorilor morale şi calitatea umană au reprezentat fundamentul pe care a construit de-a lungul anilor.
    •   Consideră că principalele calităţi necesare pentru a reuşi în general în afaceri sunt ambiţia, curajul, tenacitatea, disciplina, dorinţa de îmbunătăţire continuă şi capacitatea de adaptare şi crede că atunci când acestea se combină cu abilitatea de a anticipa tendinţe sau cu determinarea de a îndeplini un vis sau un ideal, succesul este aproape garantat.
    •   În opinia sa oricine doreşte să înceapă acum o carieră în domeniul financiar-bancar trebuie să îşi definească mult mai bine decât în trecut motivaţia pentru o astfel de carieră şi trebuie să caute să înţeleagă bine direcţia sectorului bancar.

  • Bătaia e „ruptă din Rai” sau este o experienţă traumatizantă ce are impact în comportamentul adultului tânăr?

    Cercetătorii au ajuns la concluzia că evenimentele negative experimentate în copilărie (abuzul fizic, emoţional, sexual, neglijarea fizică şi emoţională sau violenţa domestică) sunt factori ce pot explica implicarea ulterioară a persoanei în comportamente de risc, cum ar fi: consumul de alcool, droguri sau tutun. 

    DAstfel, neglijarea şi maltratarea (fizică şi sexuală) experimentate de copii pot conduce la probleme comportamentale ale acestora la vârsta adultă. Neglijarea apare din cauza eşecului părinţilor de a satisface nevoile de bază ale copiilor şi nivelul adecvat de îngrijire, chiar dacă situaţia materială le permite. Maltratarea fizică se referă la vătămarea corporală intenţionată aplicată copiilor de către părinţi sau alţi îngrijitori, iar maltratarea sexuală presupune utilizarea unui copil de către adulţi pentru stimularea sexuală.

    Din păcate, în România, abuzul fizic şi neglijarea emoţională sunt printre cele mai răspândite forme de traume din copilărie, în procentaj de 26,9%, respectiv 26,3%. În ceea ce priveşte consumul de substanţe, statisticile arată că aproape 4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani au consumat droguri cel puţin o dată. Mai mult, dintre cele peste 2.000 de persoane care au cerut ajutorul specializat pentru tratarea dependenţei, peste 1.000 erau consumatori de canabis şi peste 900, consumatori de heroină.

    Cercetătorii au ajuns la concluzia că mai mult de jumătate dintre cei care îşi administrează droguri prin injectare au fost expuşi unor evenimente traumatice în copilărie. De asemenea, au observat că acei copii care sunt expuşi abuzului fizic, sexual sau neglijării riscă să înceapă de timpuriu să consume alcool, sunt predispuşi spre utilizarea abuzivă de opioide (ilicite şi opioide pe bază de prescripţie medicală) şi pot dezvolta dependenţe de substanţe sau comportament dependent mai târziu în viaţa adultă. Mai mult, acei adolescenţi care percep relaţiile intra-familiale ca fiind disfuncţionale şi sunt nemulţumiţi de relaţiile cu părinţii pot fi în pericol să dezvolte dependenţă de tehnologie.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Cum a reuşit un grup de tineri români să facă o aplicaţie care concurează cu toate ghidurile turistice ale lumii

    Questo este o aplicaţie de mobil cu formatul unui joc de explorare, disponibilă în 40 de oraşe din Europa, căreia în fiecare lună i se adaugă oraşe noi. Utilizatorii platformei au în acest moment de ales dintre peste 100 de questuri (jocuri de explorare), cu tematici diferite. Pentru a se juca un quest, aceştia trebuie să meargă prin oraş şi să rezolve o serie de indicii conectate de locuri fizice pentru a descoperi noi locuri şi poveşti.

    În afara aplicaţiei, există şi un website în care utilizatorii pot găsi mai multe informaţii despre jocurile de explorare, dar şi o secţiune dedicată celor creează questurile, cei care doresc să construiască astfel de misiuni în oraşele lor. Fondatorii platformei au lansat deja primele questuri în Londra, Paris şi Amsterdam, iar în următoarele două luni vor intra pe pieţe precum New York, Berlin şi mai multe oraşe mari.

    Povestea Questo începe cu cea mai bună pizza pe care antreprenorul Alex Govoreanu povesteşte că a mâncat-o vreodată. „Se întâmpla acum trei ani de zile, într-o piaţetă ascunsă din cartierul Trastevere din Roma, unde am reuşit să ajung după patru zile în care am mers peste 10 km zilnic”, îşi aminteşte el.

    Întors la Bucureşti, a început să povestescă partenerului său actual de afaceri, Claudiu Petria, despre cât de greu este să găseşti experienţe autentice atunci când călătoreşti. Interesaţi de subiect, s-au apucat să cerceteze şi au descoperit că problema este una des întâlnită în rândul călătorilor cu vârste de sub 35-40 de ani.

    „De altfel, unul dintre studiile care ne-au rămas în minte spunea că 78% dintre millennials ar prefera să plătească pentru o experienţă, nu pentru un produs”, explică Alex Govoreanu.

    Au început construirea platformei având acest lucru în minte, dar apoi au fost atenţi şi la feedbackul primit de utilizatori, în prezent Questo devenind un mod distractiv de explorare împreună cu prietenii şi o alternativă accesibilă la un tur ghidat.

    Alex Govoreanu l-a cunoscut pe Claudiu Petria în urmă cu şase ani, pe vremea când amândoi erau membri ai IAA Young Professionals (o comunitate a tinerilor profesionişti din marketing şi comunicare). Anterior, Alex Govoreanu pusese bazele VeziCatFace.ro, un site de evaluări auto second-hand din România, în 2012; este absolvent al facultăţii de Management din Sibiu. Partenerul său de afaceri a lucrat timp de opt ani în publicitate, iar ulterior a fondat Girofar, un proiect pionier care ajută companiile cu execuţia unor proiecte urgente.

    Înainte să investească în dezvoltarea platformei, cei doi au testat prima dată ideea folosind Facebook Messenger. „Practic, ne trimiteam unul altuia indicii şi poveşti prin mesaje ca să vedem dacă e fezabil să construim o experienţă interesantă de explorare printr-o mecanică de acest fel”, povesteşte Govoreanu. După ce au testat pe ei şi pe prietenii lor proiectul, au început construirea aplicaţiei. „Investiţia a tot crescut, ajungând să depăşească astăzi 200.000 de euro. Spre norocul nostru, o mare parte din aceşti bani au venit din veniturile Questo pe care le-am înregistrat încă din primele zile de activitate, iar restul din banii noştri şi dintr-un grant primit de la Booking.com”, explică Alex Govoreanu.
    El spune că majoritatea banilor au fost direcţionaţi înspre dezvoltarea produsului; însă de acum, pe măsură ce cresc proiectul, ponderea cheltuielilor începe să încline din ce în ce mai mult înspre marketing.

    Monetizarea platformei se realizează prin intermediul a două verticale: consumerii (utilizatorii finali) şi companiile. Pe de o parte, utilizatorii plătesc un tarif pentru a explora questuri, care variază între 8 şi 20 de euro, în funcţie de dificultatea traseului, iar companiile lucrează cu ei pentru a dezvolta experienţe de brand. Printre companiile cu care au avut colaborări până acum se numără Bitdefender, Samsung şi BCR; recent au început să colaboreze şi cu agenţii de turism şi tour operatori.

    Antreprenorii spun că au atras recent o nouă finanţare „de la un investitor cu experienţă în comerţul online la nivel global”. Chiar dacă sunt discreţi în privinţa fondurilor atrase, acestea vor fi folosite pentru a lansa Questo în 2019 în mai multe oraşe mari din întreaga lume: Londra, New York, Paris Berlin, Seul şi altele. Pentru anul în curs, previzionează venituri de jumătate de milion de euro.

  • Bucătăria ca podoabă

    Din această experienţă, scrie The New York Times, s-a născut o colecţie de bijuterii sub formă de ustensile de bucătărie, doritoarele putându-se afişa cu un satâr sub formă de pandantiv la gât ori cu tigăi, teluri sau cuţite la urechi, intenţia creatorului fiind de a sublinia frumuseţea acestor ustensile perfecţionate de-a lungul timpului pentru funcţiile pe care le îndeplinesc.

  • Povestea antreprenorului care a fondat unul dintre cele mai cunoscute lanţuri hoteliere din lume

    Charles Kemmons Wilson s-a născut pe 5 ianuarie 1913 în Osceola, Arkansas, fiind unicul fiu al lui Kemmons şi Ruby „Doll“ Wilson. Tatăl său, agent de vânzări în domeniul asigurărilor, a murit la nouă luni de la naşterea sa, aşa că Ruby Wilson s-a mutat împreună cu fiul său în Memphis, Tennessee. Wilson s-a căsătorit cu Dorothy Lee şi au avut cinci copii: Spence, Robert, Kemmons Jr., Betty şi Carole. Ideea de a pune bazele unui lanţ hotelier i-a venit în urma unei excursii cu familia în Washington, în timpul căreia a fost dezamăgit de calitatea hotelurilor întâlnite pe drum. Prima unitate a fost un motel de patru etaje, proiectat de arhitectul Eddie Bluestein. Tot de la el a venit şi numele businessului, în urma unei glume pe care o făcuse în legătură cu filmul Holiday Inn, lansat în 1942.

    Antreprenorul a deschis primul motel în Memphis, pe 1 august 1952, iar la scurt timp au urmat şi alte unităţi; astfel, businessul a evoluat rapid într-un lanţ hotelier. În 1960, Holiday Inn s-a extins la nivel internaţional. Profund religios, Wilson obişnuia să doneze majoritatea averii sale întreprinderilor caritabile.

    În 1957, Wilson a extins compania în sistem de franciză, sub numele de Holiday Inn of America, pas în urma căruia businessul s-a extins dramatic, creştere bazată mai ales pe principiul original al antreprenorului conform căruia era necesar ca hotelurile să îndeplinească anumite standarde de curăţenie, să fie potrivite pentru familiile cu copii şi să fie uşor accesibile călătorilor.

    Până în 1968 erau deschise deja 1.000 de unităţi Holiday Inn. În acelaşi an, Wilson a cumpărat compania de transport Continental Trailways, pe care a integrat-o în cadrul lanţului hotelier, utilizând vehiculele acesteia până în 1979, când a vândut Trailways investitorului privat Henry Lea Hillman Sr. din Pittsburgh, Pennsylvania.

    În iunie 1972, Wilson a apărut pe coperta revistei Time, compania sa având în portofoliu, în acel moment, peste 1.400 de unităţi hoteliere la nivel mondial. O serie de inovaţii, precum piscinele interioare Holidome sau sistemul inovator de rezervări Holidex, au contribuit la succesul companiei şi transformarea multor hoteluri Holiday Inn în adevărate complexuri turistice. Wilson s-a retras din cadrul companiei în 1979. Nouă ani mai târziu, în 1988, Holiday Corporation a fost cumpărată de producătorul de bere britanic Bass PLC, achiziţie completată şi de restul hotelurilor Holiday Inn în 1990, când fondatorul Wilson şi-a vândut acţiunile, pas în urma căruia grupul hotelier a luat numele de Holiday Inn Worldwide.

    Wilson a fondat şi alte companii, precum casa de discuri Holiday Inn Records şi Orange Lake Country Club. După ce a vândut acţiunile din cadrul Holiday Inn, antreprenorul a format un alt lanţ hotelier, Wilson World; a scris, de asemenea, şi o autobiografie, Half Luck and Half Brains, publicată în 1996, în care relatează povestea companiei Holiday Inn. Wilson a murit pe 12 februarie 2003, la vârsta de 90 de ani.
    Holiday Inn are aproximativ 1.173 de unităţi răspândite la nivel mondial, cu peste 214.000 de camere; în prezent, lanţul face parte din grupul hotelier InterContinental, companie cu venituri anuale de 1,78 miliarde de dolari şi peste 375.000 de angajaţi.