BusinessMagazin

Tag: evaluare

  • Start-up-ul românesc înfiinţat de doi tineri care are acum clienţi din Fortune 500

    Am încheiat prima rundă de investiţii de la business angels la finalul anului 2014 în contextul în care veneam cu ceva nou, palpabil. Primii bani i-am luat de la trei business angel: Mălin Iulian Ştefănescu – el a condus runda de investiţii –, Dan Temelie şi Radu Atanasiu. Ei sunt primii care au avut încredere în business”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Cernat, CEO şi cofondator al SmartDreamers. El a demarat proiectul alături de Mihai Ceuşan şi Marius Huza, SmartDreamers funcţionând la început pe modelul de business „social media recruitment”, respectiv pe cel de platformă de joburi. La doi ani de la prima finanţare obţinută de la investitori de tip business angel, start-up-ul a reuşit să atragă o a doua investiţie, de 700.000 euro, de data aceasta din partea fondului 3TS Capital Partners.
    „Aveam deja primii clienţi în Ungaria, eram un jucător regional, dar cea mai mare parte, undeva la 90% din venituri erau generate în continuare de clienţii din România. La momentul respectiv am spus: «OK, după ce luăm investiţia vom creşte, va fi totul perfect». Nu a fost aşa. Intram din ce în ce mai mult în concurenţă cu celelalte platforme de joburi. Spre exemplu în Ungaria şi în toate ţările din Europa este acelaşi profil de piaţă: există un jucător care are monopol pe platformele de joburi. România, cu eJobs şi Bestjobs, este în regiune singura excepţie de duopol, nu de monopol. În Ungaria este un jucător care are peste 90% din piaţă”, a relatat Adrian Cernat, adăugând că SmartDreamers era percepută astfel ca un competitor şi nu ca o alternativă pentru BestJobs şi eJobs.
    „Nu ne-a convenit deloc modelul acesta, nu era OK, era clar că nu aveam scalabilitate şi am spus că este clar că trebuie să facem o modificare astfel încât să renunţăm total la ideea de platformă de joburi şi să ne concentrăm pe un produs de tip software ca un serviciu în social media, şi am făcut acest lucru în 2018. La început am mers în paralel cu ambele idei.” Start-up-ul a validat noua direcţie de business, iar de anul trecut funcţionează strict pe modelul SaaS (Software as a Service), SmartDreamers fiind în prezent soluţie automatizată de marketing care ajută companiile să abordeze recrutarea ca un proces de vânzare.
    Start-up-ul a reuşit să semneze primele contracte cu clienţi la nivel global la finalul anului 2018, iar anul trecut a atras în portofoliu şi primul client din topul Fortune al celor mai mari 500 de companii din lume.
    „Am reuşit să semnăm primul client din lista Fortune 500 – cu L’Oréal, în Paris. Asta s-a întâmplat la începutul lui 2019. Procesul de vânzare către L’Oréal a fost unul clasic. În spate sunt sute, mii de e-mailuri trimise şi proceduri către companii cărora le spuneam că suntem o companie de soft şi le explicam ce facem. În final, L’Oréal a fost una dintre companiile care au considerat interesant produsul şi a stabilit o întâlnire cu noi. Am avut o primă întâlnire în Paris, a doua, a treia, a patra şi în final am reuşit să batem palma“, a explicat Adrian Cernat, menţionând că semnarea contractului cu unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetic şi machiaj a reprezentat o validare a noului model de business.
    „A fost foarte important pentru noi pentru că aveam un client care valida modelul nou şi feedbackul a fost foarte bun pe parcursul colaborării. După care a apărut al doilea client din Fortune 500, Siemens Singapore, au apărut clienţi regionali, spre exemplu Coca-Cola Hellenic, cu care lucrăm în patru ţări sau Temenos. Am reuşit să aducem nume mari în portofoliu.“ În prezent, peste jumătate (65%) din veniturile SmartDreamers sunt generate de clienţii din străinătate. Anul trecut, start-up-ul a înregistrat venituri totale brute de 1,5 milioane de euro. La final de 2020 aşteaptă venituri de circa 2,5 milioane de euro. Nu suntem profitabili, nu ne uităm la profitabilitate pe termen scurt, mediu, ci pe termen lung”, a precizat CEO-ul şi cofondatorul SmartDreamers. 
    Modelul de business SaaS presupune plata serviciilor ca abonament pe o perioadă de un an. „Preţul este per echipă şi începe de la 35.000 de euro per echipă, dar avem clienţi care plătesc mai mult de 100.000 de euro. Media sumei plătite este undeva spre 50.000 de euro per companie”, a punctat el.
    Din totalul finanţărilor obţinute până acum de SmartDreamers (2,2 mil. euro) de la business angels, 3TS Capital şi Gapminder, aproximativ 60% din bani au fost alocaţi modelulului vechi de business, iar restul noului model de business.  
    Anul acesta, start-up-ul se pregăteşte pentru o nouă rundă de finanţare. „În 2019 nu am ridicat o altă rundă de finanţare, ultima a fost în noiembrie 2018, de la Gapminder cu follow-on de la 3TS. (…) Suntem în discuţii ca orice alt start-up. Foarte probabil în 2020 vom avea o investiţie, rămâne de văzut la ce valoare, ne uităm la un timing optim”, a punctat Adrian Cernat.  El a adăugat că la ultima rundă de finanţare compania a fost evaluată la aproximativ 7 mil. euro. „Nu eu evaluez compania, ci investitorul extern. Deci este o variabilă care ţine de cei din extern care pun banii şi spun: Consider că compania ta valorează atât. Ultima evaluare conform datelor de la ONRC a fost de 6,8 milioane de euro. A fost de mult. Astăzi o nouă validare pe evaluare o poate face doar un nou investitor”.

    Proiect: WindOne
    Ce face? Soluţii de digitalizare pentru industria de securitate fizică
    Invitat: Ionel Popa, managing partner WindOne

    Proiect: Creasoft
    Ce face? Sistem de pontaj wireless
    Investiţie iniţială: 500.000 euro
    Venituri generate anul trecut de sistemul de pontaj wireless: 2 milioane lei
    Invitat: Adrian Dinu, fondator Creasoft

    Proiect: miioSMILE
    Ce face? Aplicaţie de comunicare între stomatologi şi tehnicieni dentari
    Investiţia iniţială: 10-15.000 euro
    Finanţare obţinută până acum: 25.000 euro
    Evaluare proiect: minimum 500.000 euro
    Invitat: Gilbert Vasile, CEO şi cofondator al miioSMILE

    Proiect: Beez
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Finanţare totală primită până acum: 1,6 milioane euro
    Invitat: Vasile Tămaş, cofondator al Beez

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Hidroelectrica, perla energiei româneşti, este evaluată de Fondul Proprietatea la 24,4 miliarde de lei, plus 3,7 miliarde de lei în doar o lună. Compania de stat închide anul 2019 cu afaceri de 4,15 mld. lei şi EBITDA de 3 mld. lei

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi cea mai profitabilă companie de stat din România, este evaluată de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea la 24,4 miliarde de lei, în urcare cu 3,7 miliarde de lei într-o singură lună “ca urmare a rezultatelor financiare bune din perioada respectivă şi în urma modificărilor din mediul de reglementare, cea mai mare parte a prevederilor OUG 114/2018 fiind abrogate”.

    Fondul Proprietatea evaluează la 4,9 miliarde de lei deţinerea de 20% pe care o are la cel mai mare producător de energie electrică din România, în creştere cu 742,5 milioane de lei faţă de luna noiembrie 2019, arată datele agregate de ZF din raportul anual publicat astăzi la bursă.

    Prin urmare, cum Hidroelectrica este tot mai aproape de listare, aşa cum promite Ministerul Energiei, conducerea companiei, dar precum se vehiculează şi în cercurile restrânse de investitori, compania are şanse să devină cea mai valoroasă companie ed la bursa românească în contextul în care Petrom are în prezent o capitalizare de 21,8 mld. lei.

    “Conform conducerii în 2019 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4.146,8 milioane Lei, în scădere cu 2,7% faţă de 2018, şi EBITDA de 3.003,0 milioane Lei, în scădere cu 3,8% faţă de 2018. Pentru 2019 cantitatea de energie electrică vândută din producţie proprie a fost de 14,8 TWh, în scădere cu 11,9% faţă de 2018, iar cantitatea de energie electrică totală vândută a fost de 15,8 TWh, în scădere cu 11,2% faţă de 2018. Preţul mediu realizat aferent energiei electrice vândute în 2019 s-a situat la 229,2 Lei/ MWh, cu 7,3% mai mare faţă de 2018. La sfârşitul anului 2019 compania avea o poziţie netă de lichidităţi de 1,96 miliarde Lei”, se arată în raportul FP.
     

     

  • Hidroelectrica, perla energiei româneşti, este evaluată de Fondul Proprietatea la 24,4 miliarde de lei, plus 3,7 miliarde de lei în doar o lună. Compania de stat închide anul 2019 cu afaceri de 4,15 mld. lei şi EBITDA de 3 mld. lei

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi cea mai profitabilă companie de stat din România, este evaluată de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea la 24,4 miliarde de lei, în urcare cu 3,7 miliarde de lei într-o singură lună “ca urmare a rezultatelor financiare bune din perioada respectivă şi în urma modificărilor din mediul de reglementare, cea mai mare parte a prevederilor OUG 114/2018 fiind abrogate”.

    Fondul Proprietatea evaluează la 4,9 miliarde de lei deţinerea de 20% pe care o are la cel mai mare producător de energie electrică din România, în creştere cu 742,5 milioane de lei faţă de luna noiembrie 2019, arată datele agregate de ZF din raportul anual publicat astăzi la bursă.

    Prin urmare, cum Hidroelectrica este tot mai aproape de listare, aşa cum promite Ministerul Energiei, conducerea companiei, dar precum se vehiculează şi în cercurile restrânse de investitori, compania are şanse să devină cea mai valoroasă companie ed la bursa românească în contextul în care Petrom are în prezent o capitalizare de 21,8 mld. lei.

    “Conform conducerii în 2019 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4.146,8 milioane Lei, în scădere cu 2,7% faţă de 2018, şi EBITDA de 3.003,0 milioane Lei, în scădere cu 3,8% faţă de 2018. Pentru 2019 cantitatea de energie electrică vândută din producţie proprie a fost de 14,8 TWh, în scădere cu 11,9% faţă de 2018, iar cantitatea de energie electrică totală vândută a fost de 15,8 TWh, în scădere cu 11,2% faţă de 2018. Preţul mediu realizat aferent energiei electrice vândute în 2019 s-a situat la 229,2 Lei/ MWh, cu 7,3% mai mare faţă de 2018. La sfârşitul anului 2019 compania avea o poziţie netă de lichidităţi de 1,96 miliarde Lei”, se arată în raportul FP.
     

     

  • Pe ce loc se clasează România în topul ţărilor cu cele mai bune evaluări făcute de şoferii Uber. Portiera trântită este unul dintre gesturile care atrag recenzii negative

    După ce a analizat ratingul primit de pasagerii săi, inclusiv cei din România, Uber lansează primul Raport global de evaluare a utilizatorilor. Raportul prezintă topul ţărilor şi oraşelor în care utilizatorii au cel mai bun rating în aplicaţie şi momentele în care au cele mai mari şanse să obţină 5 stele.

    Potrivit raportului, România se află pe locul 12 în top 20 de ţări cu cele mai bune evaluări, după Croaţia, Paraguay, Germania, Ucraina, Polonia, Spania, Portugalia, Argentina, Chile, Japonia şi Italia, urmată fiind de Ecuador, Brazilia, Taiwan, SUA, Austria, El Salvador, Republica Cehă şi Guatemala.
    În topul oraşelor din România în care utilizatorii au cel mai bun rating, Iaşiul se află pe primul loc, următorul fiind Cluj, apoi Timişoara, Braşov şi Bucureşti.

    Cele 5 ţări ale căror evaluări au crescut semnificativ în ultimii 5 ani sunt Ghana, Austria, Hong Kong, Bangladesh şi Bolivia.
    Pentru utilizatorii din România care ţin la ratingul lor, vineri este ziua în care au cele mai mari şanse să primească 5 stele. Pe când, la nivel global, ziua cea mai bună este lunea, iar duminica utilizatorii primesc cele mai slabe evaluări.

    La nivel global, 1 ianuarie (Anul Nou) este data calendaristică cu cele mai slabe evaluări pentru utilizatorii Uber, pe când 31 decembrie şi 2 ianuarie sunt cele mai bune zile. Se pare că perioada sărbătorilor de iarnă este specifică evaluărilor slabe, urmată de Ziua Recunoştinţei şi Halloween.  În România, utilizatorii au primit cele mai bune evaluări în mijlocul verii, pe 1 august.
    În România, utilizatorii au mai multe şanse să primească 5 stele dimineaţa – la 9:00 am. Utilizatorii care călătoresc între miezul nopţii şi 4 dimineaţa au cele mai mari şanse de a primi un rating slab.

    Potrivit şoferilor Uber, gesturile care pot duce la un rating slab pot fi, de pildă, o portieră trântită sau timpul lung de aşteptare.

  • Societăţile de asigurare din România vor fi evaluate printr-un exerciţiu derulat de ASF şi Autoritatea Europeană privind Asigurările

    Piaţa de asigurări din România va fi evaluată printr-un exerciţiu derulat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Autoritatea Europeană privind Asigurările şi Pensiile Ocupaţionale (EIOPA), care vor evalua activele şi pasivele companiilor din domeniu.

    Exerciţiul va fi lansat în al doilea semestru al anului 2020.

    Societăţile de  asigurare vor fi selectate pe baza cotei de piaţă şi a modelului de afaceri, pentru a asigura o acoperire de aproximativ 90% din piaţa din România.

    Un exerciţiu similar a fost derulat pe piaţa locală a asigurărilor în perioada 2014 -2015. Potrivit ASF, deşi în perioada care a trecut de la acest exerciţiu piaţa asigurărilor din România a avut o evoluţie stabilă, aceasta este caracterizată de un nivel ridicat de concentrare şi îşi menţine dependenţa de asigurările RCA. Mai mult, poate fi observată o creştere rapidă în activitatea societăţilor care furnizează asigurări de credite şi garanţii.

    Pe lîngă evaluarea activelor şi pasivelor societăţilor de asigurare, în cadrul acestui exerciţiu sunt incluse şi evaluarea nivelului rezervelor tehnice, a aspectelor privind guvernanţa şi a parametrilor prudenţiali.

    Momentul de referinţă pentru datele din bilanţ utilizate în acest exerciţiu va fi 31 martie 2020.

    Exerciţiul va fi realizat de către consultanţi/auditori independenţi, coordonaţi şi supravegheaţi de către ASF şi EIOPA. De asemenea, ASF va selecta un consultant independent care nu va face parte dintre consultanţii/auditorii societăţilor de asigurare participante şi care nu se va afla în conflict de interese cu aceste societăţi de asigurare. Consultantul va asigura o aplicare uniformă a metodologiei exerciţiului de către auditori.

     

     

     

  • Saxo Bank: Cred că vom vedea o cădere abruptă a creşterii PIB-ului mondial în T1, urmată de o redresare asimetrică în T2, ca impact al coronavirusului

    Impactul coronavirusului asupra economiei globale şi al lanţului de aprovizionare este dificil de evaluat complet deocamdată, dar este posibilă ă scădere abruptă a creşterii PIB-ului în T1, urmată de o redresare asimetrică în T2, este de părere Christopher Dembik, Director strategie macro, Saxo Bank.

    ”Suntem mai optimişti decât colegii noştri chinezi, dar credem cu tărie că China va face tot ce e nevoie, o combinaţie între un aflux mare de lichiditate de la Banca Populară a Chinei, prin operaţiuni pe piaţa deschisă, şi stimulente fiscale viitoare (atât reduceri de impozite, cât şi cheltuieli publice), şi va putea să repornească motorul creşterii la un moment dat în trimestrul următor.”.

    Analistul Saxo Bank se declară ”profund” sceptic cu privire la previziunile care circulă referitoare la reducerea creşterii economice globale pe anul acest cu 0,2% sau 0,3% ca urmare a coronavirusului.

    În opinia lui, China nu-şi mai poate permite pentru multă vreme închiderea fabricilor şi a showroom-urilor de vânzare de proprietăţi. În timpul Anului Nou Chinezesc, este destul de obişnuit ca fabricile să se închidă, dar dacă închiderea este prelungită până în martie, multe companii pot ajunge în pericol de faliment. Câştigurile ar scădea, ceea ce ar creşte presiunea de rambursare pe cele mai vulnerabile şi îndatorate companii, în particular în sectorul imobiliar.

    În prezent, peste 100 de oraşe chineze au închis temporar showroom-urile de vânzare de proprietăţi, iar investitorii se întreabă deja cum vor gestiona situaţia unele companii.

    Din analizele făcute, cele mai vulnerabile economii la coronavirus şi restricţii de călătorie sunt Thailanda, Vietnam şi Filipine, urmate de Australia şi Chile (din cauza dependenţei de exportul de mărfuri către China).

    ”Estimăm că inversarea politicii monetare care a început în 2019 să se amplifice. De la erupţia coronavirusului, BSP a redus ratele cu 25 de puncte de bază la 3,75%, BOT a urmat aceeaşi cale cu 25 de puncte de bază, iar MAS a adoptat un ton mai neutru în scăderea SGD. Cel mai probabil, Indonezia este următoarea ţară care implementează o reducere pe 20 februarie. Stimulentele fiscale sunt şi ele luate în discuţie, India reducând drastic impozitele şi mărind deficitul pentru a da un impuls economiei. Cred că politicile fiscale şi monetare mai expansioniste sunt inevitabile în Asia în lunile următoare”.

    În acelaşi timp, nu există un sentiment de panică în piaţă din cauza percepţiei că lichiditatea va continua să împingă în sus piaţa de capital propriu.

    ”Cred că regula de bază pe care am învăţat-o anul trecut este că e foarte costisitor să te lupţi cu lichiditatea. Investitorii care nu au reuşit să înţeleagă că lichiditatea este principalul factor determinant al bursei şi s-au concentrat prea mult pe macro şi pe riscul politic au fost blocaţi în 2019. Anul acesta, nu-şi pot permite să rateze din nou nicio evoluţie spre creştere”.

    Potrivit lui Christopher Dembik, piaţa nu a evaluat încă riscul şocului inflaţionist ce rezultă din intervenţia publică a Chinei. Unul dintre cele patru riscuri principale din 2020 este un potenţial contra-şoc de inflaţie la nivel global datorită unei creşterii bruşte a preţului hranei. Acest risc devine realitate pe măsură ce indicele pentru preţul hranei al Organizaţiei pentru Hrană şi Agricultură  atinge un maxim pe cinci luni la 182.5 în ianuarie, în creştere cu 11,3% de la an la an.” Înainte de erupţia coronavirusului, avusesem deja confirmaţia unui salt în ceea ce priveşte inflaţia alimentară în multe ţări asiatice. Credem că piaţa nu este pregătită să se confrunte cu un şoc inflaţionist ce ar putea fi alimentat atât de creşterea preţului hranei, cât şi de politica expansionistă a Chinei”.

     

  • Cele 270 de magazine Pepco din România sunt evaluate la 274 mil. euro. Discounterul Pepco este liderul pieţei de modă după cifra de afaceri de peste 1 mld. lei din 2018

    Pepco Retail, compania care operează reţeaua de discount de modă şi decoraţiuni cu acelaşi nume, a intrat în premieră în topul celor mai valoroase 100 de companii din România din 2019, fiind evaluată la 274 mil. euro.

    Singurul alt brand de modă prezent în top este Zara, parte a grupului spaniol Inditex, arată cea mai recentă ediţie a anuarului Top 100 cele mai valoroase companii din România. Acesta este cel mai longeviv produs al Ziarului Financiar, ajuns la cea de-a 14-a ediţie. Topul este realizat încă din 2006, de la prima ediţie, alături de BT Capital Partners. În ultimii trei ani în proiect s-a alăturat şi compania de evaluare şi consultanţă Veridio.

    Discounterul de modă Pepco a intrat pe piaţa locală acum circa cinci ani şi a ajuns la aproape 270 de magazine răspândite în toată ţara. În acest context, Pepco a obţinut o cifră de afaceri de 1 mld. lei (220 mil. euro) în 2018 (ultimul an pentru care există date publice), devenind astfel primul brand de modă din România care obţine acest nivel al businessului, depăşind Zara sau H&M. La nivel de grup lider este în continuare gigantul spaniol Inditex (care are opt branduri printre care şi Zara), însă la nivel de brand discounterul polonez este numărul unu ca cifră de afaceri.

    Grupul are peste 1.700 de magazine în 11 ţări, iar cifra de afaceri estimată pentru 2019 este de 2 mld. euro. România este a doua cea mai importantă piaţă pentru grup după Polonia.

    Piaţa locală are o populaţie mare, consumatorii sunt dispuşi să cheltuie, există oportunităţi de dezvoltare, venitul e încă mic (consumatorul-ţintă al Pepco are venituri mici şi sub medie), iar competiţia e încă redusă.

    În acest context, ţinta Pepco pentru România este de 500 de magazine şi o cifră de afaceri de 1 mld. euro în următorii cinci ani. Prin comparaţie, discounterul a deschis primul magazin din Polonia în 2004, iar acum are circa 1.000 de unităţi. Această piaţă contribuie cu 50% la businessul total. În fiecare an retailerul deschide în medie 300 de magazine, dintre care 50 doar în România. Doar în Polonia Pepco are un ritm de expansiune mai rapid, dar în anii ce vor urma focusul va fi România.

  • Cum a reuşit un dentist să construiască o companie evaluată astăzi la peste 2 miliarde de dolari

    În calitate de medic stomatolog, Seunggun Lee era obişnuit să rezolve problemele dentare ale oamenilor. Dar când a observat o lacună în industria bancară din Coreea de Sud, a considerat că este prea importantă pentru a o ignora. Era vorba de serviciile de transferuri de bani. Nu a contat nici măcar că ideea era ilegală la acea vreme.

    „Am crezut că acest serviciu ar trebui să existe în societatea coreeană – indiferent dacă era legal sau nu”, a spus Lee pentru CNBC Make It. Cu greu, s-a decis să renunţe la jobul respectabil pe care îl avea şi să investească 40.000 de dolari, deopotrivă fonduri proprii şi împrumuturi bancare în lansarea unei aplicaţii de transfer de bani. El a început afacerea în 2014, când aplicaţii similare de transfer de bani peer-to-peer (P2P) – cum ar fi Venmo PayPal – îşi luau avânt la nivel internaţional. Dar birocraţia din celebrul sistem bancar reglementat din Coreea de Sud a făcut ca aceste servicii să fie ilegale.

    „Am putut vedea o mulţime de produse care existau în SUA şi m-am gândit: Dacă acest lucru ar fi disponibil în Coreea, asta va fi ceva uriaş”, a spus Lee, acum în vârstă de 37 de ani, care a descris sistemul de transfer de bani al ţării drept unul „greoi” la acea vreme.

    Dar fondarea unui astfel de start-up a necesitat multă muncă de convingere, nu doar cu autorităţile de reglementare şi cu investitorii, ci şi cu părinţii săi.

    Lee a petrecut un an lucrând cu autorităţile de reglementare pentru a le câştiga încrederea în ceea ce privea lansarea platformei simplificate de transfer de bani. În cele din urmă, în 2015 au fost de acord să schimbe legea. Cu părinţii lui, însă, a fost mult mai greu.
    Când le-a spus că renunţă la cariera sa de dentist pentru a deveni antreprenor, s-au înfuriat. Incertitudinea antreprenoriatului poate fi dificil de acceptat de către părinţi. Iar în Coreea de Sud, unde valorile conservatoare persistă, poate fi şi mai greu.

    „Am petrecut trei luni încercând să îi conving (să mă lase să renunţ), dar nu am avut succes. Până la urmă, am renunţat la a încerca. Dar ezitarea lor nu a fost nejustificată”, îşi aminteşte Lee, şi asta pentru că avea să eşueze de opt ori înainte de a trage „lozul câştigător”, lansând Toss, prima companie financiară tehnologică evaluată la un miliard de dolari, anul trecut. Când a renunţat iniţial la slujbă, a petrecut mai mult de patru ani şi şi-a consumat toate economiile experimentând o serie de idei de business.

    În cele din urmă, această determinare a dat rezultate. Investitorii au sesizat rapid valoarea companiei Toss şi au început să investească a-l sprijini pe Lee şi echipa sa în creştere. În 2014, Altos Ventures a devenit primul dintre o serie de investitori majori, printre care PayPal, Sequoia China şi GIC care a decis să sprijine această iniţiativă.

    „Am văzut o oportunitate mare şi un fondator care a avut viziune şi dorinţă”, a declarat pentru CNBC Make It Moonsuk Oh, directorul Altos Ventures. O rundă de finanţare de 80 de milioane de dolari în decembrie 2018 a propulsat compania Toss peste pragul de 1 miliard de dolari şi a transformat-o într-unul din cei câţiva Unicorni din Coreea de Sud. În luna august a acestui an, finanţarea totală a sărit de 261,5 milioane de dolari, ceea ce a determinat ca Toss să fie evaluată din nou la 2,2 miliarde de dolari.

    Cererea a crescut de asemenea şi în rândul utilizatorilor. În mai puţin de cinci ani, Toss a înregistrat 14 milioane de utilizatori – 27% din Coreea de Sud, o ţară cu 51 de milioane de locuitori, şi a procesat peste 48 de miliarde de plăţi, potrivit datelor companiei.

    Astăzi, Coreea de Sud găzduieşte aproximativ 400 de fintech-uri.  Lee spune că intenţionează să valorifice această cerere, extinzând în continuare oferta Toss în Coreea de Sud. „Vrem să includem soluţia la orice nevoie financiară pentru utilizatorii noştri”, adaugă el. Asta include extinderea şi pe noi pieţe. Piaţa în creştere a Asiei de Sud-Est, cu peste 650 de milioane de consumatori, reprezintă o perspectivă clară, Vietnamul fiind un prim pas probabil.

  • Pretenţii de prinţi: cuplul se plânge că rolurile lor regale nu îi lasă să îşi câştige propriii bani – în pofida unei averi evaluate la 34 de milioane de dolari

    Ducele şi ducesa de Sussex şi-au dezvăluit recent planul de a-şi relansa carierele – cu potenţialul de a câştiga milioane de lire sterline pe an, potrivit declaraţiilor lor de pe site-ul propriu.

    Ei s-au plâns că în calitatea lor de reprezentanţi ai familiei regale, nu au avut posibilitatea să îşi câştige propriii bani. Au decis astfel să renunţe la veniturile lor de la Fondul Suveran – banii pe care plătitorii de taxe îi oferă reginei în fiecare an – şi s-au lansat în „circuitul internaţional al celebrităţilor”, potrivit Daily Mail.

    De acum, va fi nevoie să încheie oferte comerciale profitabile pentru a-şi menţine stilul de viaţă luxos cu care s-au obişnuit. Până acum, lui Harry şi Meghan le-a fost interzis să câştige venituri din alte surse – după cum a reieşit din declaraţia de pe site-ul lor personal, publicată de Daily Mail.

    Cuplul a spus recent că „abia aşteaptă să devină independenţi financiar.” Au spus că au decis să nu mai primească bani de la Fondul Suveran. Nimeni nu ştie cât le revine din acest fond lui Harry şi Meghan, dar prin renunţarea la acesta s-au eliberat de responsabilitatea pe care o au faţă de plătitorii de taxe. Totuşi, vor păstra proprietatea Frogmore Cottage, care le-a fost dăruita de către Regină. Ei au renovat proprietatea şi şi-au lăsat amprenta asupra fiecărei camere.

    Dacă declaraţia de pe website-ul cuplului se referă la faptul că renunţă la Fondul Suveran, acolo nu se precizează ce vor face cu banii primiţi de la Prinţul Charles prin intermediul proprietăţii de 1,2 miliarde de dolari al Ducatului de Cornwall, despre care unii spun că ar trebui să fie un activ public.

     

  • Unul dintre cele mai importante fonduri de investiţii cu capital de risc din piaţa locală inveşteste în tehnologia de chatbots dezvoltată de Druid, evaluată la peste 8 milioane de euro

    Fondul de investiţii cu capital de risc Early Game Venture anunţă o rundă de investiţii în startup-ul Druid, înfiinţat şi condus de Liviu Drăgan şi evaluat la peste 8 milioane de euro. La rundă au participat angel investors, iar tranzacţia a fost asistată de echipa DLA Piper.

    Druid dezvoltă tehnologie de chatbots pentru companii mari, printre clienţii săi numărându-se Banca Transilvania, BCR, Regina Maria, Dona, Asirom, Unicredit, BRD, EON, Agricover, Cărtureşti, Rompetrol, Garanti Bank şi alţii. Druid are parteneriate strategice cu EY, dar şi cu KMPG, PwC, Deloitte şi Capgemini. De asemenea, compania are parteneriate tehnice cu Microsoft şi UIPath, care promovează druizii inteligenţi pe platformele lor.