BusinessMagazin

Tag: esec

  • Radu Manolescu, despre recrutările de executivi de top: În trecut, contau mai puţin valorile morale şi partea de inteligenţă emoţională

    Istoria nu e complicată. Primii expaţi au apărut în România în jurul lui 1995, odată cu sosirea primilor investitori străini. Manolescu îşi aminteşte că foarte mulţi dintre managerii care au venit la acea vreme în ţară aveau mult potenţial, dar nu aveau experienţă şi deci riscau să fie pierduţi de companiile-mamă dacă nu primeau oportunităţi. Apoi, mai erau cei de care organizaţiile voiau să scape sau se aflau pe finalul carierei. Fireşte, reperele lipseau, iar după zeci de ani în care cultura managementului a stat departe de România, primii veniţi au fost luaţi de buni. “Pentru mulţi dintre noi, ei au devenit modele de leadership, care nu mai au nicio legătură cu ceea ce se cere astăzi, dar din obişnuinţă unii au rămas cu acel model în minte până acum”, crede Manolescu. Piaţa punea atunci accent pe competenţe, pe experienţa în companii cu reputaţie, iar, dacă omul reuşea să se vândă foarte bine, cei care se ocupau de recrutare erau păcăliţi. “Nu prea puteai să faci atunci distincţia între bun şi rău, doar în cazul în care era foarte rău.” Cu alte cuvinte, se mergea mult pe ideea că dacă un manager a lucrat atâţia ani în acea companie şi are referinţe merită postul. “Contau mai puţin valorile morale şi partea de inteligenţă emoţională.” Se miza deci pe un IQ ridicat, pe rezultate, contând mai puţin modalitatea de obţinere a lor, pe referinţe de la companii puternice – “dacă lucrai la o companie foarte importantă, era un semn puternic că s-a investit în tine”.

    Primele schimbări au început să apară abia în 2007. Manolescu defineşte managementul eficient prin “ce” şi “cum” – ce ai făcut să ajungi acolo şi cum ai ajuns la acele rezultate? Or, partea de “cum” nu era luată prea mult în calcul în anii trecuţi, deoarece creşterea economică “a susţinut imperfecţiuni mari la nivel de management şi a încurajat angajări pe bandă care nu au pus accent pe valori morale”. Lăcomia, de exemplu, şi-a pus amprenta şi asupra stilului de management, dat fiind că managerii ajung să ia decizii gândindu-se la ratele şi datoriile personale pe care le iau, deci la binele propriu. Or, asta nu ar trebui să afecteze deciziile de business.

    Una peste alta, Manolescu observă că, odată cu recesiunea, “a ieşit mult gunoi de sub preş”. Astăzi trăim o lume diferită, inteligenţa emoţională a ieşit în ultimii ani la suprafaţă din raţiuni evidente: aceleaşi reflexe din trecut care ne-au adus succesul ne pot aduce insuccese; avem acces la tehnologie şi o cantitate de informaţii care este exponenţial mai mare acum şi asta are un efect important asupra întregului comportament: “Un IQ (inteligenţă cognitivă) mai ridicat te poate face să ai un EQ (inteligenţă emoţională) mai scăzut: să ai tendinţa să nu asculţi alte păreri, să fii arogant. Modelele de leadership care la un moment dat au avut succes ar putea să nu mai funcţioneze acum”.

    Iar noua direcţie ar părea să fie cea a inteligenţei emoţionale şi mai puţin a celei cognitive: “Dacă eşti competent, cu un EQ foarte ridicat şi valori morale înalte, IQ-ul e mai puţin relevant pe lângă acestea în rolurile executive”.

  • De ce dau greş cei mai mulţi manageri români

    Poate cea mai reprezentativă poveste legată de excesul de aroganţă în management se leagă de fostul CEO al Enron, Jeff Skilling. Conversaţiile cu angajaţii deveniseră de fapt prelegeri, iar întâlnirile cu echipa – un forum unde acesta distrugea ideile celor care se aflau în contradicţie cu punctul său de vedere. E calea cea mai sigură pentru a pierde încrederea şi respectul colegilor şi de aici consecinţele: pierderea subordonaţilor valoroşi şi certuri cu alţi directori pe seama resurselor şi a direcţiilor strategice. În cartea “Why CEOs Fail”, autorii vorbesc însă şi despre faţa nevăzută a managerului Enron: modul cum mândria lui Skilling s-a transformat progresiv în aroganţă. Fără îndoială, încrederea extraordinară a lui Skilling în inovaţiile Enron din domeniul comerţului cu gaze naturale şi electricitate i-a impresionat pe analiştii financiari. Convingerea că Enron era o companie destinată măreţiei a crescut moralul angajaţilor şi a contribuit la atragerea celor mai buni şi străluciţi oameni. De-a lungul timpului, mândria a devenit excesivă. S-a ajuns atât de departe încât, la un moment dat, în holul de la intrarea în companie a fost plasat un banner în care aceştia se autoproclamau: “Compania care conduce lumea”.

    Acest lucru l-a determinat pe Skilling să spună că societăţi precum ExxonMobile vor deveni jucători defavorizaţi şi să facă predicţii excesiv de îndrăzneţe privind preţul acţiunilor Enron. Plin de încredere în sine, a condus sesiuni de evaluare a angajaţilor denumite sarcastic “cataloghează şi aruncă” în cadrul cărora se ocupa personal de cei care “nu înţelegeau”. Dacă Skilling nu ar fi fost atât de arogant, poate că nu ar fi negat greşelile şi nu ar fi dezavuat faptele rele, chiar înaintea Congresului SUA. Aroganţa este orbitoare şi, aparent, l-a împiedicat pe Skilling să vadă problemele care erau evidente pentru oricine altcineva. “Pun preţ foarte mare pe IQ, dar am văzut că, peste un anumit nivel, majoritatea celor care au un IQ foarte ridicat, au de obicei un EQ foarte scăzut: se consideră mult mai inteligenţi decât alţii şi dezvoltă o aroganţă şi o autosuficienţă în relaţionare”, spune Radu Manolescu. De fapt, aroganţa e însuşirea care determină cel mai adesea eşecul unui CEO – atât la nivel mondial, cât şi în România. Două treimi din executivii de pe plan local care ajung să eşueze în carieră o fac din cauza aroganţei.

    Iuliana Stan, OD & leadership consultant şi director general al Human Synergistics România, spune că un lider nu devine toxic, ci el este o persoană toxică din capul locului şi doar anvergura expunerii îl face să fie mai vizibil. “Nu cunosc vreun om cu un caracter fundamental bun care ar fi devenit rău datorită vreunui context social sau organizaţional.” Şi totuşi cum ajung astfel de oameni să conducă organizaţii? Un prim răspuns poate fi definiţia prost înţeleasă a succesului. Iuliana Stan constată că sunt foarte puţini oamenii pentru care succesul înseamnă a se simţi bine cu deciziile pe care le iau şi cu acţiunile lor, precum şi cu efectele acestora asupra celor din jur – “pentru cei mai mulţi oameni succesul se reduce la a avea glorie, recunoaştere publică şi mai ales la a a avea dreptate”. Dacă în primul caz vorbim de fapt despre eficacitate, în al doilea vorbim despre succes. În mod paradoxal, datele Human Synergistics arată aşa: la nivelul succesului perceput de cei din jurul lor, succesul liderilor defensivi, toxici, este perceput la 42%, pe când cel al liderilor constructivi, netoxici, de 55%. În schimb, dacă vorbim despre eficacitate, cea a liderilor constructivi este de 91%, pe când eficacitatea liderilor defensivi, toxici este de 8%. Cu alte cuvinte, mediul organizaţional tinde să încurajeze comportamente care nu sunt asociate cu eficacitatea.

    Violeta Rotărescu, profesor în cadrul Facultăţii de Psihologie a Univesităţii din Bucureşti, spune că fiecare dintre noi poate avea o doză de aroganţă în comportament, însă problemele apar când o astfel de trăsătură preia controlul acţiunilor şi îi gestionează personalitatea şi comportamentul. Psihologul remarcă faptul că, până la un anumit punct, nevoia de a fi în centrul atenţiei este necesară, dar limita se depăşeşte când cerinţele nu mai ţin de nevoile organizaţiei, ci de nevoile personale.

  • Privatizarea Cupru Min a eşuat. Care sunt motivele

    Ministrul Economiei, Lucian Bode, a anunţat că partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investiţiilor de mediu, să plătească suma pentru acţiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu-ambele fiind condiţii suspensive în contract. De asemenea, partea română a cerut publicarea imediată a contactului de privatizare.

    Pentru încheierea tranzacţiei, era necesară emiterea avizul Consiliului Concurenţei într-un termen de până la 90 de zile de la încheierea contractului. “Roman Copper nu a aderat la aceste condiţii. Ministerul Economiei va analiza situaţia creată şi suntem pregătiţi să reluăm privatizarea”, a spus Bode. Contractul de privatizare trebuia încheiat până vineri, 6 aprilie, ora 24.00.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Celebrităţi care au eşuat în lumea afacerilor (GALERIE FOTO)

  • Analiză Reuters: Încercările de reformă ale Greciei par sortite eşecului

    Sectorul public bolnav de ineficienţă cronică, corupţia persistentă şi sindicatele arţăgoase au împiedicat progresul în cele 18 luni care au trecut de când Atena a semnat primul acord de finanţare externă cu UE şi FMI, de 110 miliarde euro, promiţând în schimb măsuri dure de austeritate şi reforme structurale, se arată într-o analiză Reuters. Deficitul însă creşte în loc să scadă, ridicat şi de recesiunea tot mai severă, partenerii europeni au început să-şi piardă răbdarea, iar popularitatea guvernului este în cădere liberă. Populaţia, sătulă de austeritate, vrea o schimbare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bloomberg: Eşecul european de a rezolva criza bancară din regiune revine să bântuie pieţele

    Măsurile de urgenţă, precum accesul nelimitat la împrumuturile Băncii Centrale Europene (BCE), menţin solvabilitatea multor bănci din Grecia, Portugalia, Italia şi Spania şi facilitează finanţarea altora, în timp ce dobânzile scăzute şi achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale ţin sub control costurile creditelor. Acest sprijin este necesar în condiţiile în care temerile legate de încetinirea creşterii economice şi datoriile suverane determină băncile să restrângă operaţiunile de creditare şi să facă rezerve de dolari şi lichidităţi. “Nu pot dormi noaptea. Am intrat într-o nouă fază a crizei”, a declarat Charles Wyplosz, director la Centrul Internaţional pentru Studii Monetare şi Bancare din Geneva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa trebuie sa digere esecul ofertei Petrom

    Bursa de la Bucuresti a inchis sesiunea de vineri cu un avans de
    0,56%, intr-o piata in care jucatorii au tranzactionat actiuni de
    42,65 milioane lei, cu mult peste rulajul de joi, din care peste
    60% au fost titluri Fondul Proprietatea. Evolutia indicelui BET-NG
    a fost influentata de scaderea cu 1,9% a actiunilor OMV Petrom
    (SNP), dupa anuntarea esecului ofertei de vanzare. Ulterior,
    titlurile au fost oprite de la tranzactionare. “Nu cred ca pretul a
    fost problema, sa nu uitam ca Petrom s-a tranzactionat si la 0,44
    lei anul acesta. Cred ca modul in care a fost scos la vanzare acest
    pachet a fost gandit gresit din partea statului. Trebuia sa accepte
    consultanti dispusi sa garanteze un pret minim de executie si sa
    incheie un contract bazat pe comision de succes”, a declarat
    Grigore Chis, directorul ge¬neral al SSIF Broker. El a adaugat ca
    esecul ofertei nu este un semnal pozitiv pentru piata si nici un
    motiv de bucurie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce urmeaza dupa esecul ofertei Petrom

    “Daca pietele au reactionat astfel, asta inseamna ca procesul de
    vanzare va trebui sa fie reluat la o data ulterioara”, a afirmat
    Tanasescu.

    Ministerul Economiei a afirmat ca oferta secundara de vanzare
    pentru 9,84% din actiunile Petrom va fi reluata la o data
    ulterioara, dupa ce pana la termenul limita, 22 iulie, investitorii
    au subscris mai putin de 80% dintre actiunile oferite.

    Desi statul si intermediarii ofertei Petrom ii asteptau in primul
    rand pe investitorii institutionali straini, adica fondurile de
    investitii, carora li s-a alocat felia cea mai mare din actiunile
    vandute (85%), acestia n-au venit in proportia scontata, iar oferta
    celor 9,84% din actiunile Petrom a esuat.

    Guvernul va studia conditiile pietei, ca sa vada cand e momentul
    cel mai bun sa reia oferta, a comunicat Ministerul Economiei, care
    si-a manifestat chiar o anume mandrie, spunand ca statul a dovedit
    ca isi respecta programul de privatizari transparente, dar ca nu e
    dispus sa vanda la orice pret, in ciuda climatului de pe piete.
    Guvernul a insistat sa fixeze un pret minim de 0,37 lei/actiune
    (extrem de apropiat de ultimul pret de la bursa, de 0,38 lei, ceea
    ce i-a descurajat pe cei ce asteptau discounturi mari).

    “Credem ca semnalul dat investitorilor, acela ca Guvernul
    Romaniei isi respecta programul si privatizeaza transparent si pe
    bursa, dar nu la orice pret, a fost foarte important si receptionat
    pozitiv”, a comunicat ministerul. “Guvernul va monitoriza evolutia
    pietelor si va decide momentul prielnic pentru reluarea procesului
    de vanzare a pachetului de 9,84% din OMV Petrom.”

    EXPLICATIA INTERMEDIARILOR

    Oferta a fost intermediata de compania Renaissance Capital din
    Rusia si firmele locale de brokeraj BT Securities, EFG Eurobank
    Securities si Romcapital, care au explicat esecul ofertei prin
    contextul dificil de pe pietele externe, caracterizat de reticenta
    investitorilor fata de orice fel de risc.

    “Conditiile dificile de pe pietele internationale si inrautatirea
    lor pe parcursul procesului de marketing al ofertei Petrom au facut
    extrem de dificila incheierea tranzactiei. In acest context,
    apetitul la risc al investitorilor, mai ales pentru piete de
    capital cu care nu sunt familiarizati, este destul de limitat. Vom
    continua sa colaboram cu Guvernul si suntem increzatori ca oferta
    Petrom va putea fi incheiata cu success cand conditiile de piata se
    vor stabiliza”, a afirmat John Porter, managing director in cadrul
    Renaissance Capital.

    “Pietele de capital au fost extrem de volatile. Acest fapt s-a
    simtit si pe piata din Romania. In ciuda atractivitatii ofertei
    Petrom, intreg contextul amintit a indus in randul investitorilor o
    atitudine mult mai prudenta, fapt ce a condus la reducerea
    expunerilor pe piata de capital si a nivelului investitiilor. Cand
    pietele vor depasi aceste valuri de neincredere, oferta Petrom
    poate fi reluata cu succes”, considera Rares Nilas, CEO al BT
    Securities.

    Tranzactia urma sa fie cea mai mare de pana acum din istoria pietei
    de capital din Romania, semnaland interesul investitorilor si
    marcand angajamentul Guvernului pentru tot programul de privatizari
    partiale asumat cu FMI.

    Guvernul s-a angajat fata de FMI, prin cea mai recenta scrisoare de
    intentie, sa vanda in acest an actiuni reprezentand 15% din
    Transelectrica, Transgaz si Romgaz, cate cel putin 10% din
    Hidroelectrica si Nuclearelectrica, 10% din Petrom, o participatie
    de 20% din CFR Marfa si pana la 20% din Tarom.

    Conform scrisorii de intentie, vanzarea prin bursa sau catre
    investitori strategici a pachetelor statului la Transelectrica,
    Transgaz, Romgaz si Oltchim se va face pana la sfarsitul lui 2011,
    in conditiile in care pana in septembrie urmeaza sa fie selectate
    deja bancile de investitii care se vor ocupa de ofertele publice
    respective. La Hidroelectrica si Nuclearelectrica, oferta unor
    pachete minoritare impreuna cu cate o majorare de capital vor fi
    facute pana la sfarsitul lui mai, respectiv iunie 2012.

  • Premierul grec va forma joi un nou guvern. Agentiile de rating au incoltit decisiv Grecia

    Cu cateva ore inainte, presa elena relatase ca premierul si-a
    oferit demisia, in schimbul formarii unui guvern de uniune
    nationala care sa poata aproba si pune in aplicare programul dur de
    austeritate necesar pentru ca tara sa poata primi in continuare
    finantare externa.

    “Nici nu am apucat sa intram in discutii mai serioase si opozitia a
    si venit cu conditii pe care noi nu le putem accepta”, a declarat
    Papandreou, citat de Dow Jones, referindu-se la blocajul
    negocierilor dintre PASOK, partidul socialist de guvernamant condus
    de el, si partidele de opozitiede stanga si de dreapta, care se
    opun taierilor de cheltuieli si privatizarilor cerute de UE si
    FMI.

    Liderul opozitiei de dreapta, Antonis Samaras (partidul Noua
    Democratie), a propus la randul sau formarea unui guvern de
    coalitie, sub conducerea unui nou premier acceptat de toate
    partidele, care sa renegocieze cu UE si FMI memorandumul de
    politici economice si fiscale.

    Criza politica de la Atena intervine in toiul seriei de decizii
    negative anuntate de agentiile de rating Moody’s si
    Standard&Poor’s, care au redus in ultimele zile ratingul
    suveran al Greciei si pe cel al bancilor grecesti si au avertizat
    ca vor face acelasi lucru cu bancile franceze, la ora actuala cele
    mai mari creditoare ale Greciei, cu 56,7 miliarde de dolari,
    conform Bancii Reglementelor Internationale.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile grecesti retrogradate de Standard&Poor’s, miercuri,
    sunt National Bank of Greece, EFG Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus
    Bank, toate prezente şi în România, al caror rating a fost redus de
    la B la CCC cu perspectivă negativă. Motivatia este legata de
    posibila scadere a accesului la lichiditate si de riscul unor
    retrageri de depozite de catre clientii greci, daca temuta
    restructurare a datoriei Greciei va avea loc.

    La randul sau, Moody’s a pus sub supraveghere ratingurile bancilor
    franceze BNP Paribas, Credit Agricole si Societe Generale, in
    perspectiva unei posibile retrogradari, din cauza expunerii duble
    la problemele Greciei – ca detinatoare de obligatiuni elene si ca
    banci care opereaza pe piata greceasca.

    Expunerea BNP Paribas este de 5 mld. euro, a Societe Generale de
    2,5 mld. euro, in timp ce Credit Agricole are o expunere de 631
    mil. euro si este si proprietara Emporiki Bank, cu un portofoliu de
    credite de 24,1 miliarde de euro.

    Agentia de rating Fitch a pus paie pe foc si ea, echivaland cu
    incapacitatea de plata o eventuala initiativa pentru Grecia
    similara Initiativei de la Viena din 2009, in virtutea careia
    bancile occidentale au acceptat sa-si pastreze expunerea in statele
    din Europa de Est, prelungind scadentele datoriei pentru o parte
    dintre aceste guverne.

    La fel ca si celelalte doua agentii americane de rating, Fitch a
    avertizat ca va califica drept insolventa preschimbarea scadentelor
    actuale ale obligatiunilor grecesti cu unele mai indelungate, care
    sa-i dezavantajeze astfel pe creditori (solutia propusa de Germania
    pentru a da ragaz economiei elene sa se redreseze), chiar daca
    aceasta preschimbare ar fi acceptata de bunavoie de creditori. Un
    astfel de verdict inseamna implicit ca toate cele trei mari agentii
    de rating nu se vor opri pana nu vor decreta Grecia ca fiind in
    incapacitate de plata.

  • Esec al planului de austeritate in Grecia. Ce urmeaza?

    Premierul Giorgios Papandreou a afirmat, conform publicatiei
    elene Capital, ca in aceste conditii, el “va merge inainte singur,
    fara alegeri, pana in 2013”.

    Reuniunea de trei ore si jumatate, convocata de presedintele
    Karolos Papoulias, era menita sa deblocheze programul cel nou de
    austeritate propus de premierul Papandreou, sub rezerva ca in cazul
    unui esec, raman deschise toate optiunile, inclusiv cea a
    alegerilor anticipate, asa cum s-a intamplat in Portugalia dupa
    respingerea planului de restrangere a cheltuielilor bugetare.

    “Timpul trece”, a reactionat comisarul european Olli Rehn, dupa
    esecul reuniunii, afirmand ca Bruxellesul “regreta esecul liderilor
    de partide de a ajunge la un consens pentru ajustarile necesare
    spre a traversa actuala criza a datoriilor”. “Trebuie sa se ajunga
    in curand la un acord, pentru ca timpul trece. Speram ca eforturile
    in directia unui acord intre partide pentru sustinerea programului
    UE-FMI vor continua”, a declarat Rehn, citat de Kathimerini.

    Presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro),
    Jean-Claude Juncker, a declarat ca transa nu va fi primita decat
    daca Grecia prezinta garantii de refinantare pentru urmatoarele 12
    luni, ceea ce depinde direct de credibilitatea programului fiscal
    si de privatizare.

    CE I SE CERE GRECIEI

    Programul de austeritate prevedea urmatoarele masuri, menite sa
    reduca deficitul bugetar la 7,5% din PIB pana la sfarsitul anului
    si sa convinga pietele financiare ca Grecia “nu traieste peste
    mijloacele sale”, asa cum s-a exprimat comisarul Olli Rehn:

    1) Reducerea costurilor cu asistenta medicala, in total cu 260 mil.
    euro
    2) Reducerea cheltuielilor de asistenta sociala cu 345 mil.
    euro
    3) Reducerea pensiilor cu 245 mil. euro, prin masuri temporare sau
    reformarea sistemului de acordare
    4) Cresterea contributiiloe pentru toti angajatii, care ar urma sa
    aduca la buget suma totala de 380 mil. euro. O taxa speciala de
    solidaritate de 1% va fi aplicata tuturor functionarilor publici,
    iar in sectorul privat, povara taxei va fi impartita intre angajati
    si angajatori.

    Ministerul de Finante s-a angajat, de asemenea, sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie.

    Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis ca se va
    intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i convinge sa
    cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice in cursul
    verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank, Piraeus Bank,
    portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze DEPA, compania
    metalurgica Larko, compania de productie militara Hellenic Defence
    Systems si altele.