BusinessMagazin

Tag: electronice

  • 2 milioane de români primesc tichete de masă de circa 200 lei pe lună

    În urma modificărilor legislative intrate în vigoare la sfârşitul lunii octombrie 2015, a devenit posibilă şi în România alternativa digitală la tichetele de masă clasice, pe hârtie: cardurile de masă. Încă din luna octombrie 2015, trei companii au primit autorizaţia din partea Ministerului Finanţelor Publice pentru a emite tichete de masă electronice.

    Până în prezent, Edenred, cel mai mare emitent de tichete de masă la nivel internaţional precum şi în România, a emis deja peste 60.000 de carduri de masă Ticket Restaurant.

    „Datorită campaniilor de informare şi pre-vânzare pe care le derulaserăm deja cu foarte mult timp înainte, am reuşit să asigurăm pentru o parte importantă a clienţilor noştri tranziţia rapidă de la tichete de masă pe hârtie la tichete electronice. Până în prezent am emis deja carduri de masă Ticket Restaurant pentru mai mult de 60.000 de angajaţi, iar alte câteva mii de carduri de masă vor fi distribuite până la finalul primului trimestru 2016. Suntem foarte mulţumiţi de aceste rezultate, deşi suntem conştienţi că ritmul se încetineşte, având în vedere că majoritatea companiilor „early adopters” au făcut deja tranziţia la tichete electronice”, spune Vianney Du Parc, director general al Edenred România.

    Primul val de companii care au adoptat tichetele de masă electronice este format în mare majoritate din companii care foloseau anterior tichetele de masă pe hârtie. Angajatorii care au făcut tranziţia la cardurile de masă Ticket Restaurant au fost în proporţie de 83% companii din mediul urban, din domeniul serviciilor (42%) şi comerţ (22%).

    „Cea mai mare parte a clienţilor Edenred care au optat pentru tichete electronice sunt clienţi deja existenţi, care au decis să migreze către soluţia nouă, mai modernă. Unele companii au optat pentru o combinaţie între cele două tipuri de soluţii, oferind carduri de masă pentru unele categorii de salariaţi şi tichete pe hârtie altora, în funcţie de preferinţe, de profilul demografic şi/ sau geografic. Avem şi clienţi noi care au  început să folosească tichete de masă pentru angajaţii lor direct în format electronic, dar aceştia rămân o mică parte”, adaugă Vianney Du Parc.

    Suma medie cheltuită la cumpărăturile cu carduri de masă Edenred este de 35 de lei, până la finalul lunii ianuarie fiind înregistrate aproximativ 85.000 de plăţi cu cardurile de masă Ticket Restaurant.

    „Salariaţii care au intrat în posesia cardurilor de masă au efectuat un număr relativ mic de plăţi până la sfârşitul lunii ianuarie, fiind încă în curs de  familiarizare cu cardurile. Aproximativ 30.000 de beneficiari au accesat aplicaţiile mobile şi online Ticket Restaurant, prin care îşi pot verifica soldul cardurilor, pot accesa oferte speciale în exclusivitate sau pot căuta comercianţi aflaţi în proximitate la care pot folosi cardurile Ticket Restaurant. În prezent, reţeaua de comercianţi afiliaţi acoperă întreg teritoriul României”, spune Vianney Du Parc.

    Companiile care utilizau deja şi carduri cadou de la Edenred au fost mai interesate să facă schimbarea de la tichete de masă pe hârtie la noua soluţie digitală.

    În România, 2 milioane de angajaţi au acces la acest beneficiu extra-salarial, care le asigură o motivare mai buna. Sistemul tichetelor este unul complex, cu prevederi legislative foarte stricte.

    «Atât tichetele, cât şi cardurile de masă, indiferent de suportul pe care sunt emise, reprezintă una din cele mai eficiente metode pentru a diminua economia informală, deoarece plăţile aferente tichetelor de masă sunt în mod obligatoriu înregistrate, contabilizate şi integral transparente, pentru toate părţile implicate în sistem  – emitenţi,  angajatori, comercianţi», spune directorul Edenred.

    Cu un volum emis de peste 18.3 miliarde de euro anual la nivel mondial, Edenred este cel mai mare emitent de tichete şi carduri preplătite de beneficii extrasalariale atât în România, cât şi la nivel internaţional. În România, peste 35.000 de companii acordă tichete de masă Ticket Restaurant, emise de Edenred, celor peste 1 milion de angajaţi ai lor.

  • Taxele şi impozitele la bugetul de stat vor putea fi plătite cu cardul. Finanţele au semnat acordul de licenţiere a Trezoreriei ca acceptator de plăţi electronice

    “Ministerul Finanţelor Publice a semnat acordul de licenţiere a Trezoreriei Statului ca acceptator de plăţi electronice cu carduri MasterCard şi Maestro în condiţiile stabilite de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului”, se arată într-un comunicat al ministerului.

    Implementarea sistemului de plată online, inclusiv extinderea serviciilor de internet banking ale Trezoreriei Statului, se va realiza din fonduri europene prin proiectul “Îmbunătăţirea capacităţii procesului decizional la nivelul sectorului financiar din România – TREZOR”. În urma evaluării de către Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), acesta a fost acceptat în vederea finanţării.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată cel mai nou sediu al Google – GALERIE FOTO

    Google a deschis recent cel mai nou sediu european al companiei la Munchen, acolo unde americanii au peste 400 de angajaţi.

    Biroul de la Munchen a fost deschis în urmă cu 10 ani ca un oficiu destinat plăţilor electronice; a urmat apoi decizia de a dezvolta şi un centru de programare în Germania, iar pasul următor a fost aducerea lui Wieland Holfelder în funcţia de engineering director&site lead.

    Creşterea numărului de angajaţi a fost spectaculoasă, de la 20 de angajaţi în 2008 la peste 400 de angajaţi la începutul acestui an.

  • Black Friday 2015: Oferta Neoplaza

    Neoplaza organizează evenimentul de Black Friday vineri 20 noiembrie 2015. Compania a pregătit reduceri de până la 65% la o gamă variată de produse printre care: electronice şi electrocasnice, telefoane, produse de îngrijire personală şi produse medicale, jucării şi multe alte produse.

    Obiectivul principal al Neoplaza cu evenimentul de Black Friday de anul acesta este acela de a veni în sprijinul clienţilor cu oferte competive la gamele de produse prezente în magazinul online, se arată în comunicatul companiei.

  • CEO-ul MasterCard are în plan creşteri de două cifre pentru plăţile electronice efectuate din România

    “Obiectivul meu la MasterCard este să înlocuiesc cât mai mult plăţile în numerar, iar un rezultat bun ar fi o creştere de 15-20% pe an. Nu este o schimbare pe termen scurt, ci determinarea unei schimbări comportamentale, care va veni în timp.“ Aşa poate fi rezumat discursul lui Cosmin Vladimirescu, general manager pentru România în cadrul MasterCard, din cadrul evenimentului Meet the CEO.

    Cosmin Vladimirescu a intrat în echipa MasterCard Europe în aprilie 2007, în poziţia de account manager pentru România. Principala sa responsabilitate, la acea vreme, consta în lansarea, alături de partenerii MasterCard, de produse şi programe noi de carduri. Astăzi conduce o echipă de 15 oameni şi spune că principalul său inamic este numerarul.

    Relaţia lui Cosmin Vladimirescu cu cardurile a început de timpuriu, în familie: „Mama lucra într-o bancă, aşa că acasă auzeam destul de mult despre ce se întâmplă pe piaţa financiară. Cred că un moment definitoriu a fost când ea mi-a pus un card în mână şi m-a lăsat să îmi gestionez singur bugetul“, povesteşte zâmbind Cosmin Vladimirescu: „A fost un exerciţiu dureros, pentru care relaţia mea cu ea încă suferă, dar a fost foarte bine pentru mine. În 1996, când se întâmpla asta, n-aveam ce să fac cu cardul. Era un singur bancomat pe care îl ştiam, instalat la McDonald’s la Unirii, înăuntru. Mergeam cu un prieten cu maşina şi scoteam de acolo bani“.

    Spre sfârşitul facultăţii, când avea deja câţiva ani de experienţă în utilizarea cardurilor, a aflat că cei de la Romcard recrutează: „Am ajuns să am şi un interviu cu domnul Marin Mitroi, care, trecând de primele două minute în care evident a fost într-o stare de şoc, pentru că eram destul de nonconformist, mi-a spus: «Băi băiatule, eu te-aş angaja pentru că am nevoie de unul ca tine, dar nu poţi să vii aşa la muncă. Trebuie să te tunzi şi să-ţi scoţi cerceii, altfel nu se poate.» Şi n-am vrut atunci să renunţ la cercei, aşa că n-a fost să fie la Romcard“.

    După terminarea facultăţii, Vladimirescu şi-a încercat norocul în zona antreprenoriatului, dar aventura sa a durat doar câteva luni. „Mica aventură antreprenorială a constat în faptul că am cumpărat cu un prieten vreo 50 de modemuri dial-up şi ne-am făcut un ISP (Internet Service Provider – n.red.). Ne-am distrat bine cam două luni, după care am mâncat covrigi şi am renunţat, pentru că am primit o ofertă de la Bancpost şi am acceptat fără să stau pe gânduri.“

    Oferta de la Bancpost, venită la jumătatea anului 2000,  a reprezentat începutul carierei sale în sistemul bancar, iar jobul de la Bancpost a fost un avanpost pentru viitoarea sa traiectorie profesională. „Cred că a fost ca efectul bulgărelui de zăpadă: am avut o oportunitate când mi s-a oferit primul meu job adevărat, imediat după terminarea facultăţii, ca ofiţer de fraudă la Bancpost. Am avut două oferte atunci, dar nu pot să spun la ce am renunţat. Jobul pe care l-am acceptat avea legătură cu cardurile, ştiam că în perioada aceea se întâmplau şi evenimente mai neplăcute, fraude, iar eu foloseam deja carduri de câţiva ani.“

    În anii 2000, povesteşte Cosmin Vladimirescu, frauda se făcea prin acceptare: erau nişte magazine care acceptau carduri „care nu erau chiar în regulă. Dacă îşi dădeau sau nu seama de chestia asta e discutabil; bine că tehnologia a avansat şi verificările acestea nu mai rămân la latitudinea casierului“. Experienţa în Bancpost a fost de învăţare accelerată. „Primul meu salariu, de 300 de lei, nu însemna mai nimic, dar, pe de altă parte, oricât mi-ar fi dat, cel mai mare avantaj îl aveam din faptul că eram expus informaţiilor. Eram în mijlocul evenimentelor, înţelegeam ce se întâmplă. La acea vreme, salariile stăteau pe card doar câteva secunde“, îşi aminteşte managerul de la MasterCard. Comportamentul românilor era să scoată toţi banii de pe card, unul dintre motive fiind faptul că acceptarea cardurilor la plată era foarte redusă, dar motivul principal fiind lipsa de experienţă a românilor în folosirea cardurilor. „E firesc, aşa am început cu toţii. Diferenţa e că alţii au început să dezvolte plăţile cu cardul cu 50 de ani în urmă. Acum ne-am apropiat, nu le suflăm în ceafă, dar suntem la vreo 20 de ani în spate.“

    Oportunitatea de a lucra pentru MasterCard a venit ca o surpriză, mai ales pentru că noul job description nu se potrivea cu ceea ce lucrase, pentru o bună vreme de timp, la Bancpost. Cu toate acestea, a decis să încerce. „Când eram la Bancpost nu îndrăzneam să sper la ce fac acum, dar îmi doream să mă dezvolt în direcţia asta. Am fost foarte plăcut surprins când mi s-a oferit postul prin care am intrat la MasterCard, în 2007. Atunci era şefă Denisa Mateescu, şi ea mi-a zis «Cosmin, am nevoie de un om de vânzări». Eu i-am spus că nu mai făcusem asta, că eram un om de fraudă, de cealaltă parte a baricadei. Munca de convingere nu a fost prea lungă şi am acceptat propunerea ei.“

    Denisa Mateescu a preluat funcţia de conducere a MasterCard România în 2001 şi a ocupat acest post până în 2010, atunci când Cosmin Vladimirescu a devenit country manager al companiei. Imediat după ce a absolvit facultatea, Denisa Mateescu a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare şi Informatică, pentru ca, în 1994, să se îndrepte spre publicitate. Pe vremea aceea, era un domeniu nou, fără istorie, iar jucătorii erau, aşa cum îşi dorise, companii internaţionale. Aşa că a lucrat aproape opt ani pe piaţa de media, la început la Saatchi & Saatchi şi apoi la D’Arcy. La Saatchi a intrat în departamentul de media ca junior media executive şi apoi a fost promovată media executive. După doi ani, a fost numită senior media executive. Ulterior, între 1998 si 2001, a fost media director la D’Arcy. Experienţa din publicitate a apropiat-o de marketing şi de mărci, „iar de la un punct încolo, când am simţit că învăţasem suficient şi că media, în structura în care era în 2001, nu-mi mai oferea mari perspective de evoluţie profesională, am decis că e cazul să încep un nou capitol“, spunea Mateescu.

  • Viaţa minerilor din Africa care sapă cu unelte rudimentare pentru a scoate minereul necesar fabricării telefoanelor mobile – FOTO

    Coltanul este un minereu utilizat în fabricarea componentelor electronice ale telefoanelor. Minerii din Africa folosesc metode primitive pentru a extrage coltanul, minereu care se gaseste în aproape toate dispozitivele electronice din jurul nostru, în telefoane precum iPhone sau în laptop-uri, informează Daily Mail.

    În mina Luwow lucrează 1.400 de persoane, în jur de 12 ore pe zi şi folosesc unelte rudimetare (lopeţi şi ciocane) pentru a extrage minereul, apoi coltanul este separat de nisip şi pietre cu mâinile goale.

    Deşi coltanul este la mare căutare, minerii câştigă doar 5 dolari pe zi pentru 12 ore de muncă. Deşi suma este foarte mică, foarte multă lume este dispusă să muncească în mină, în aceste condiţii, deoarece salariul minim în Congo este de doar 3 dolari pe zi.

    “Materialele extrase din minele noastre sunt implementate în telefoanele din toată lumea”, a spus Jotham Uwemeye, secretar general al organizaţiei minerilor din Congo.

    Minerii cară saci cu minereu în spate pentru a-i depozita la kilometri distanţă. Acest colţ de lume este printre singurele locuri de pe glob de unde se poate extrage coltanul.

    După ce este rafinat, acesta este folosit in dispozitive electronice de toti producatorii importanti, precum Apple, Saumsung sau HP.

    “Apple îşi menţine angajamentul de a conduce dezvoltarea economică a Republicii Democratice Congo şi ţărilor învecinate. Fiecare muncitor merită să fie tratat cu demnitate şi respect”, au spus reprezentaţii Apple în februarie 2015.

    Coltanul extras din Congo este cunoscut drept ca un “mineral de conflict”, pentru că sunt este extras din zone de război. Însă mina Luwow nu intră în această categorie deoarece este controlată de un grup sprijinit de stat.

    GALERIE FOTO

  • Imperiul Volkswagen, distrus în câteva zile

    Cutremurul plecat săptămâna trecută de sub capota unui Volkswagen zguduie acum nu numai poziţia pe piaţă a producătorului german, ci întreaga industrie auto şi viitorul ei.

    Personal, regret profund că am încălcat încrederea clienţilor şi a publicului”, a declarat Martin Winterkorn, CEO-ul Volkswagen. Grupul german a recunoscut imediat că a trişat privind limitele acceptate în Statele Unite pentru emisiile poluante, după ce agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat Volkswagen că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii.

    Dispozitivul era programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în starea normală de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, astfel maşinile germanilor au depăşit normele privitoare la noxe de 40 de ori. Fapt care era imposibil să nu aibă repercusiuni grave. Aproape 500.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta (2009-2014), modelele Beetle şi Golf, dar şi Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3.

    La nivel mondial, 11 milioane de vehicule au fost echipate cu acest software. Pentru acoperirea costurilor remedierii neregulilor, Volkswagen intenţionează să aloce 6,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Bursa a reacţionat imediat şi acţiunile companiei germane au scăzut cu 20% luni şi cu încă 20% ziua următoare, pierzând nu mai puţin de 15,6 miliarde de dolari şi aproape un sfert din valoarea sa de piaţă. În plus, VW riscă amenzi de până la 18 miliarde de dolari. „Este pusă sub semnul întrebării existenţa grupului Volkswagen. Amenzile judiciare pe care grupul auto le riscă în scandalul emisiilor ar putea fi doar vârful aisbergului. VW ar risca penalităţi financiare pe pieţele auto de 7,5 ori mai mari decât amenzile Chiar dacă VW va reuşi să supravieţuiască în actuala formă, compania va ocupa o poziţie inferioară pe piaţă în următorii ani”, a anunţat şi a comentat Marketwatch, citând un studiu academic.

    Acest scandal nu a afectat doar Volkswagen, ci întreaga industrie auto, titlurile Daimler, BMW, Renault şi PSA Peugeot Citroen înregistrând imediat scăderi pe bursă. Renault şi Peugeot Citroen nici măcar nu comercializează vehicule în SUA, însă circa jumătate din vânzările lor globale sunt formate din automobile diesel.

    Problema dezvăluită în Statele Unite s-a propagat peste tot în lume. Guvernul de la Berlin a cerut  constructorilor de automobile informaţii suplimentare despre emisiile poluante. De asemenea, autorităţile din Australia şi Taiwan cer clarificări producătorului german. Franţa şi Italia au anunţat că cercetează cazul cu atenţie, iar ministrul francez de finanţe Michel Sapin a cerut o anchetă la nivel european. Şi în Coreea de Sud se investighează corectitudinea testelor privind emisiile poluante pentru trei modele Volkswagen.

    Miercurea trecută, după-amiază, şeful Volkswagen şi-a dat demisia de la conducerea companiei. „Sunt şocat de evenimentele din ultimele zile. În calitatea de director general, accept responsabilitatea pentru neregulile depistate la motoarele diesel şi am cerut Consiliului de supraveghere să accepte încheierea mandatului meu la conducerea Grupului Volkswagen. Fac acest gest în interesul companiei, deşi nu am fost conştient de nicio neregulă de care să fiu eu responsabil”, a spus Winterkorn, care se retrage la 68 de ani, după ce a acumulat un fond de pensie în jurul a 30 de milioane de euro, fiind anul trecut al doilea cel mai bine plătit CEO din Germania, primind în total 16,6 milioane de euro sub formă de bonusuri din partea grupului VW şi a acţionarului majoritar al acestuia, Porsche.

    Ce înseamnă tot acest scandal pentru grupul german, pentru automobilele diesel şi pentru industria auto? Părerile sunt împărţite: scandalul acesta „va avea consecinţe financiare considerabile pentru grup, care nu pot fi calculate acum. Este în pericol imaginea şi credibilitatea VW în întreaga lume”, este de părere Ferdinand Dudenhöffer, analist al pieţei auto; „Noi nu credem că acest dezastru va avea un impact negativ major asupra preferinţelor consumatorilor din Europa, dar se va reduce creşterea cotei de piaţă în Statele Unite”, a spus Carsten Menke, analist în cadrul Julius Baer;

    Richard Gane, expert în industria automotive în cadrul firmei de consultanţă Vendigital, nu este de acord şi crede că „cererea pentru maşini diesel va scădea major”. În Statele Unite, piaţa automobilelor diesel reprezintă 1% din toate vânzările de maşini noi şi probabil că acest procent nu va creşte prea curând. Pe de altă parte, impactul în Europa ar putea fi mult mai semnificativ, s-ar putea înregistra o trecere de la diesel la automobile cu motor pe benzină”, a adăugat el.


    Să fie acest scandal punctul de cotitură al industriei auto şi constructorii de automobile să-şi îndrepte eforturile pentru realizarea automobilelor electrice?  În timp ce Volkswagen dă din mâini să nu se înece, Bosch a anunţat că până în 2020 va produce o baterie electrică pentru automobile cu o autonomie mai mare, dar şi cu costurile de producţie înjumătăţite. Dacă automobilul diesel ar muri şi maşina electrică i-ar lua locul, toate problemele legate de motor, bujii, cilindri sau filtre ar dispărea. „Sunt sceptic în privinţa morţii motorului diesel. Consumatorii ştiau de mult de problemele de poluare şi au ales să ignore acest lucru. Oamenii o să continue să cumpere maşini dintr-un singur motiv: să-şi facă treaba la un preţ cât mai scăzut”, a spus Roger Barrowcliffe, pentru publicaţia The Independent.

    Acum ceva vreme nu era nici urmă de computer sau componente electronice în scheletul unui autoturism, dar maşinile moderne sunt pline de computere, iar în viitor am putea chiar spune că vom conduce computere pe patru roţi. Mai mulţi constructori şi-au lansat modele electrice, dar a căror autonomie nu depăşeste însă 160 km. Zoe al celor de la Renault este o excepţie, automobil care poate merge până la 250 km şi care are un preţ de pornire de 20.000 de euro la care se adaugă plata lunară a unei chirii pentru baterie ce porneşte de la 79 de euro.

    De asemenea, Tesla oferă cu Model S, o limuzină premium cu un motor electric ce are o autonomie de peste 400 km, iar Audi a prezentat săptămâna trecută conceptul unui SUV electric cu o autonomie de 500 km. Scandalul ar putea fi un catalizator pentru schimbare, Parisul vrea să scape de maşini diesel până în 2020 şi Londra pare să meargă în aceeaşi direcţie. Dacă tehnologia avansează îndeajuns de repede, preţul automobilelor electrice va scădea şi astfel vom întâlni la colţ de stradă tot mai multe maşini electrice, forţând guvernele să investească într-o infrastructură de alimentare a acestora. Efectul bulgărelui de zăpadă.

    Acest lucru nu ar ajuta doar constructorii tradiţionali de automobile electrice, ci şi companii precum Google sau Apple. Maşina autonomă şi electrică a Google a adunat milioane de kilometri în testări. Iar Apple lucrează la o maşină electrică, inteligentă, deşi acest lucru nu a fost confirmat oficial.Moare diesel, începe expansiunea motorului electric? Vom vedea, dar un lucru e cert: Volkswagen trebuie să renunţe la toate reclamele unde apare sloganul „Truth in engineering”.
     

  • Jocurile video intră în programa şcolară: elevii vor juca Counter-Strike, Dota 2 sau League of Legends

    Sporturile electronice (esports) vor figura în programa şcolară a trei licee din Suedia. Elevii vor putea învăţa şi practica jocuri precum Counter-Strike, Dota 2, League of Legends, scrie publicaţia suedeză Aaftonbladet.
     
    Liceele din Karlstad, Ovanåker şi Stockholm vor avea săli dotate corespunzător, unde elevii vor deprinde deopotrivă noţiuni teoretice şi practice despre jocurile video asimilate sporturilor electronice. De asemenea, elevii vor avea posibilitatea de a forma echipe şcolare cu care să participe la turnee internaţionale de sport electronic.
     
    În cadrul orelor de esports din Suedia, jucători, comentatori şi analişti celebri ai sporturilor electronice vor fi invitaţi să susţină cursuri şi seminarii, iar printre examenele finale se numără organizarea de către liceeni a unui turneu important de esports.
     
    „Şcolile trebuie ofere elevilor o mai bună educaţie în privinţa societăţii contemporane, iar acest program reprezintă un pas important în această direcţie. Au existat unele reproşuri şi îndoieli pentru că le permitem elevilor să se joace la calculator în timpul orelor de curs, dar vrem să desfiinţăm prejudecata că acesta ar fi un lucru rău.”, a declarat publicaţiei , Ibrahim Khalifa, directorul Consiliului de Educaţie şi Forţă de Muncă din Sigtuna, Stockholm.
     
    În 2015, sporturile electronice (esports) au adunat 205 milioane de fani la nivel mondial, iar valoarea pieţei internaţionale a atins cifra de 612 milioane de dolari, potrivit datelor furnizate de compania americană de cercetare din domeniu, SuperData Research.
     
    Sportul electronic a devenit un fenomen şi pe plan local, România  fiind este gazda unor competiţii internaţionale precum DreamHack Bucharest.
     
    „Pasiunea liceenilor români pentru sporturile electronice este imensă. La Cupa Liceelor League of Legends, organizată de PGL, s-au înscris peste 1500 de elevi din toată ţara. În acest moment parcurgem procedura tehnică de recunoaştere a sportului electronic ca ramură sportivă în România şi sperăm ca demersul Suediei să fie un bun exemplu în acest sens. ”, a declarat Silviu Stroie, preşedinte PGL şi vicepreşedintele International eSports Federation (IeSF).

  • Tânărul care vă oferă posibilitatea de a vă construi propriul televizor. Sau laptop. Sau orice aparat electronic

    La începutul lunii iulie proiectul Visionbot, un robot creat de studenţii  Ionuţ Budişteanu şi Ane Mari Androniceanu, a obţinut CISCO Systems Technopreneurship Award, în cadrul concursului European Enterprise Challenge 2015. Ionuţ Budişteanu este, la doar 21 de ani, unul dintre cei mai apreciaţi tineri din lume, care a câştigat premii atât în Europa cât şi în Statele Unite, iar invenţiile sale au ajuns pe paginile celor mai importante reviste din lume. Acum vrea să ofere oamenilor posibilitatea să îşi construiască singuri, cu ajutorul Visionbot, propriile aparate electronice, de exemplu televizorul.

    Cel mai recent proiect al lui Ionuţ Budişteanu, VisionBot, este un robot de asamblare a produselor electronice. Ideea i-a venit în timp ce căuta o companie care să îi producă piese pentru maşina autonomă. „Anul trecut am încercat să colaborez cu trei fabrici din Shenzhen pentru a produce sistemul Lidar de la maşina fără şofer într-un volum de 200-300 de bucăţi. Pentru mine era o investiţie uriaşă, în jur de 40.000 de euro, dar am fost refuzat pentru motivul că este un volum nesemnificativ pentru ei”, povesteşte tânărul antreprenor. „Ulterior, noi am dorit achiziţionarea roboţilor de asamblare a produselor electronice, dar aceştia costă foarte mult, pot ajunge şi la costuri de peste 100.000 de dolari. Aşa că am căutat informaţii despre cum funcţionează şi ne-a venit ideea de a folosi tehnologia de la imprimantele 3D pentru a realiza roboţi de asamblare a plăcilor electronice. Există milioane de ingineri în electronică, inventatori, start-up-uri şi companii mici şi mijlocii care se lovesc de problema de a transforma un prototip electronic într-un produs. Noi încercăm să oferim o soluţie integrată de asamblare a dispozitivelor electronice acasă sau în propriul garaj.”

    ÎN 2013, IONUŢ BUDIŞTEANU A PARTICIPAT LA INTEL INTERNATIONAL SCIENCE AND ENGINEERING FAIR (ISEF) cu un proiect al unei maşini care se conduce singură. Deşi nu era ceva neapărat nou, audienţa a fost captivată de modul în care un tânăr de 19 ani a reuşit să dezvolte un concept similar cu cel lansat de Google, la un preţ mult mai mic. Maşina autonomă gândită de Budişteanu ar fi costat 4.000 de dolari; prototipul Google are un preţ de aproape 100.000 de dolari.  În loc să se folosească de sistemul Lidar (responsabil de detectarea obstacolelor din trafic), Ionuţ Budişteanu a folosit patru laptopuri şi o cameră pentru a analiza traficul şi a detecta obiectele din apropiere. Această metodă i-a convins pe membrii juriului să îi acorde marele premiu Gordon E. Moore şi un cec în valoare de 75.000 de dolari. A urmat recunoaşterea internaţională, Budişteanu fiind numit de către revista Time unul dintre cei mai influenţi adolescenţi din lume.

    PROIECTUL VISIONBOT A ÎNCEPUT ÎN AUGUST 2014, iar dezvoltarea prototipului a început în noiembrie. Investiţia de până acum a fost relativ mică, iar Budişteanu preferă să nu apeleze la finanţări. “Până acum am investit în jur de 1.500 de dolari pentru a realiza primul prototip. Acum lucrăm la a finaliza cel de‑al doilea prototip. De asemenea, luna aceasta o să achiziţionăm şi echipamentele necesare ce ne vor permite să producem roboţii VisionBot într-un volum mai mare. Investiţia nu o să fie mare, până în 5.000 de dolari. Am primit şi oferte de investiţii, dar am încercat să stăm independenţi şi cât mai departe de investitori. Cel mai important lucru este că la fiecare 2-3 zile primim câte un e-mail de la cineva care doreşte să îl cumpere. Succesul de până acum ne-a forţat şi ne-a dat încrederea să mergem mai departe.”

    Primele prezentări publice au adus şi primele premii: VisionBot a câştigat premiul pentru impact social în cadrul Impact Hub Bucureşti, premiul Junior Achievement şi un cec de 10.000 de euro din partea Hyundai, pentru ca ulterior să obţină CISCO Systems Technopreneurship Award. Compania BIT Technologies, fondată de Budişteanu, a primit invitaţii în cadrul unor evenimente din San Francisco şi Silicon Valley. „Dacă imprimantele 3D au început o revoluţie în prototipare, credem că VisionBot poate crea o revoluţie în domeniul automatizării şi producţiei electronice industriale.  Potenţialul este foarte mare. Există câteva milioane, chiar şi zeci de milioane de potenţiali cumpărători. Orice produs electronic cu care interacţionăm, telefon mobil, laptop, calculator, aparatură electronică dintr-o maşină, televizorul, sunt produse în fabrici uriaşe. Aceste fabrici au costat zeci, sute de milioane de dolari. Noi încercăm să oferim posibilitatea oricui să îşi asambleze acasă propriile produse electronice cu o investiţie de până în 3.000 de dolari.”

     

  • 30% din tichetele de masă ale Sodexo vor fi electronice în trei ani

    Compania Sodexo activă pe piaţa tichetelor de masă  va emite de anul acesta  carduri Gusto Pass. Prin intermediul acestora, agajatorii şi angajaţii vor putea să opteze şi pentru livrarea tichetelor electronice. Sodexo estimează pentru următoarele 12 luni un procent de 8% pentru livrarea tichetelor electronice, însă în trei ani se aşteaptă o creştere a cererii acestora de până la 30 %.

    Primele companii care doresc să beneficieze de noua implementare a Sodexo sunt cele care activează în tehnologie, precum  IT, telecomunicaţii, ecommerce, call center. Sodexo a anunţat deja primele parteneriate cu reţelele de magazine – Carrefour, Mega Image şi Profi fiind primele trei unde vor putea fi folosite cardurile de masă Gusto Pass. În prezent, acestea pot fi folosite la 85 % dintre comercianţii de pe teritoriul ţării.

    Pentru identificarea tendinţelor privind preferinţele angajaţilor/angajatorilor în legătură opţiunile de tichete de masă, Sodexo a efectuat un sondaj în intervalul mai-iunie 2015 pe un eşantion de 3000 de companii partenere.

    Sodexo are parteneriate cu 66.500 de unităţi de retail pentru acceptarea tichetelor de masă de hârtie, însă compania îşi propune extinderea reţelei de comercianţi ce vor accepta ambele categorii de tichete.