BusinessMagazin

Tag: electrocasnice

  • A doua fabrică DeLonghi la Jucu

    Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a declarat corespondentului Mediafax că DeLonghi a depus la CJ documente pentru autorizare-avizare pentru construirea celei de-a doua fabrici din Parcul Industrial Tetarom III din comuna Jucu, în care vor să fabrice componente pentru expresoarele de cafea produse în prima fabrică.

    “Cea de-a doua fabrică ar trebui să fie finalizată până în toamna acestui an. Decizia de construire a celei de-a doua unităţi de producţie a fost luată pentru a nu se mai importa componentele pentru expresoare, ci a le produce la Jucu. Noua fabrică va însemna şi noi locuri de muncă, ceea ce înseamnă că investiţia DeLonghi din Jucu se dezvoltă”, a spus Uioreanu.

    Compania italiană DeLonghi a început producţia la fabrica din comuna Jucu, judeţul Cluj, în luna martie, fiind asamblate expresoare de cafea de uz casnic. Investiţia companiei DeLonghi din Parcul Industrial Tetarom III de la Jucu se ridică la circa 30 de milioane de euro. DeLonghi a cumpărat în 2012 fabrica din Jucu de la producătorul de telefoane mobile Nokia.

  • Mamele din Europa preferă cumpărăturile online

     Pentru că internetul este important pentru mame mai ales atunci când decid să achiziţioneze un brand, 98% dintre ele caută online informaţii despre produsele mărcii pe care doresc să o cumpere.

    Potrivit unui studiu Mediascope, mamele europene caută activ cele mai multe informaţii despre următoarele categorii: produse electrocasnice (59%), oferte de vacanţă (57%), haine şi accesorii (57%), produse cosmetice (54%).

    De asemenea, 61% dintre mame declară că sunt capabile să aleagă produse şi servicii mult mai bune datorită informării de pe internet.

    Însă mamele din Europa apelează la mediul online şi pentru o comunicare rapidă şi eficientă. Astfel, 74% dintre aceste femei declară că ţin mult mai bine legătura cu familia şi prietenii datorită internetului. 83% dintre acestea utilizează e-mail-ul în fiecare zi, în timp ce 59% accesează reţelele de socializare zilnic pentru comunicarea cu ceilalţi (25%), postarea de status-uri (24%), schimbarea pozei de profil (16%) şi încărcarea de fotografii sau de conţinut video (7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Domo, un nou CEO şi scriptic un nou acţionar

    Retailerul de electronice, electrocasnice şi produse IT Domo a fost preluat de către fondul de investiţii elveţian Domtech, schimbare care vine la pachet cu o schimbare de CEO. Dragoş Dinu, care a condus anterior A&D Pharma, cel mai mare grup farma local, preia astfel funcţia de CEO. Reprezentanţii Domo nu au oferit informaţii despre acest fond de investiţii, astfel nu există date clare dacă este vorba de o schimbare de acţionariat sau doar de un transfer de acţiuni al aceluiaşi fond de investiţii de pe o entitate pe alta. “Recent s-a înregistrat o tranzactie care este de mult în derulare. Un fond de investiţii elvetian, Domtech, a preluat 100% din actiuni de la TMD (Technomarket Domo NV, fostul acţionar majoritar – n.red.)”, spune Lorand Szarvadi, fondatorul companiei care până recent era şi acţionar mi­noritar. Acum Domtech cotrolează 99,99% din acţiuni. Informaţiile despre Domtech Holding AG sunt aproape inexistente. Astfel, nu există informaţii despre portofoliul fondului sau despre istoria lui. “La această întrebare nu sunt abilitat să vă răspund”, explică Szarvadi.

     

  • Italienii de la De’Longhi demarează luna viitoare producţia de electrocasnice la fabrica din Jucu

    Oficialii CJ Cluj s-au întâlnit astăzi cu Massimo Paronthi, deputy general manager De Longhi România SRL, pentru a discuta despre stadiul investiţiei pe care compania italiană o realizează în parcul Tetarom III de la Jucu, judeţul Cluj. Investiţia De’Longhi de la Jucu se ridică la circa 30 de milioane de euro, iar numărul angajaţilor va fi cuprins între 600 şi 1000 de persoane, conform CJ Cluj.

    “Prima linie de producţie a fost pornită, este în probe tehnice, urmând ca la jumătatea lunii februarie să demareze producţia efectivă. Într-o primă etapă subansamblele se aduc din Italia, aici se montează, iar produsul finit merge la export, tot în Italia. Pe de altă parte, ieri s-a emis certificatul de urbanism pentru construirea unei hale de producţie, hală în care firma italiană va produce subansamblele necesare producţiei de electrocasnice, astfel că în a doua etapă a investiţiei componentele necesare nu vor mai fi importate”, a declarat Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 44,4% din cumpărăturile de Black Friday au fost electrocasnice

    Studiul, realizat între 4 si 6 decembrie 2012, a investigat comportamentul de cumparare al românilor cu ocazia Black Friday si a măsurat întreaga piată de retail din România.

    Rezultatele studiului post-Black Friday au indicat o crestere accelerată a procentului românilor familiarizati cu acest eveniment – în mai putin de 20 zile, acesta a sărit de la 27,2% la 69,8%. Dintre cei care au auzit despre Black Friday, 11,1% au spus ca au cumparat ceva de la retailerii care au avut promotii în weekendul 23-25 noiembrie.

    Conform studiului, 38,1% dintre cumpărători au ales de Black Friday să cumpere online.Cei mai multi români s-au folosit de reducerile de Black Friday pentru a-si completa sau înlocui produsele electrocasnice din gospodărie : 44,4% din achizitiile de Black Friday au reprezentat produse din această categorie.

    Pe locul doi si trei în preferintele românilor s-au plasat tot produse din electroIT: segmentul IT&C (în care au fost incluse laptopurile, telefoanele sau tabletele) a reprezentat 30% din achizitii, în timp ce electronicele (televizoare, aparatură foto-video etc.) au reprezentat alte 24,3% dintre cumpărături.

    De Black Friday, românii au optat si pentru alte categorii de produse – segmentele de fashion, cosmetic sau food au atras 23,2% dintre cumpărături . Jucăriile au reprezentat 2,4% din achizitii în timp ce doar 2% dintre români au optat pentru produsele de bricolaj.

    Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ de 2000 de respondenti din mediul urban si rural, cu vârste cuprinse între 18 si 50 de ani. Eroarea de esantionare a studiului este de ± 2,2%.Din ce magazine au ales românii sa-si faca cumparaturile de Black Friday

    1. eMAG.ro – 21,1%
    2. Flanco – 18,4%
    3. Altex şi Mediagalaxy – 12,3%
    4. Domo – 9,4%
    5. Carrefour – 8,6%
    6. Metro – 2,8%
    7. evomag.ro – 2,2%
    8. PCGarage.ro -1,6%
    9. Kaufland – 1%
    10.Azerty.ro, Clickshop.ro, Cel.ro – 0,6%

  • Black Friday în imobiliare între 23 şi 27

    “În acest an am decis să ne alăturăm Black Friday prin reduceri importante oferite pentru cumpărătorii care semnează între 23 şi 27 noiembrie pentru rezervarea unui apartament în complexul Fortuna Residence. Apartamentele sunt finalizate, deci cei care doresc achiziţionarea unui imobil se pot muta imediat,” declară Nicu Stângă, general manager Premium Imobiliare.

    Primul client care va semna, între 23 şi 27 noiembrie, cererea de rezervare pentru un apartament în Fortuna Residence va beneficia şi de o bucătărie complet mobiliată.Fortuna Residence face parte din West Residential Park şi este situat în sud-vestul Bucureştiului pe şos. Alexandriei. Este alcătuit din nouă blocuri finalizate unde locuiesc deja peste 700 de persoane.

    Proiectul va cuprinde în final 1.200 de apartamente. Ansamblul dispune de două parcuri cu spaţii verzi, locuri de joacă, teren sport, mini lac artificial, pistă de biciclete pentru copii, alei asfaltate, iluminat public, market, pază precum şi linii de transport în comun până în incintă.

  • Mai multe smartphone-uri, mai puţine electrocasnice

    Rezultatele pieţelor monitorizate de compania de cercetare GfK prin indicele TEMAX România au fost mixte, astfel că în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut vânzările au fost mai bune pentru sectoarele telecom, imprimante şi multifuncţionale şi electronice, în timp ce piaţa de IT a fost relativ stabilă, iar sectorul foto a înregistrat o scădere rapidă faţă de ratele de creştere din prima parte a anului.

    În trimestrul al treilea, vânzările de telefoane mobile şi smartphone-uri au totalizat 53 milioane de euro, respectiv peste 15% din totalul pieţei de bunuri de folosinţă îndelungată. Piaţa de imprimante şi multifuncţionale rămâne stabilă în jurul valorii de 7 milioane de euro, înregistrând o creştere de 5,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Sectorul electronicelor a înregistrat un trimestru bun din punct de vedere al vânzărilor, care au crescut cu 3,5%, la 60 milioane de euro, din care 50 milioane de euro au venit doar din vânzările de televizoare plate. Piaţa de IT a rămas pe un trend descrescător faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând o valoare de 96 milioane de euro, cu 1,1% mai mică. Vânzările de camere foto digitale şi rame foto digitale au scăzut cu 2%, menţinând valoarea totală a pieţei la 12 milioane de euro, la fel ca în trimestrul al doilea din acest an.

    Categoria electrocasnicelor mici a avut în 2012 un al treilea trimestru dificil, cu vânzări totale în scădere cu 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la un total de 25 milioane de euro. Vânzările au fost afectate negativ de performanţa multor grupe de produse, mai ales a acelora cu scădere de două cifre, cum ar fi aparatele pentru prepararea alimentelor, storcătoarele de fructe şi legume şi uscătoarele de păr. în cazul aparatelor pentru prepararea alimentelor, toate segmentele au contribuit la declinul sectorului.

    Sectorul electrocasnicelor mari a scăzut cel mai mult, cu 9,9% în valoare, înregistrând 84 milioane de euro. Chiar dacă septembrie 2012 a scăzut doar uşor faţă de anul trecut, vânzările slabe din iulie şi august de pe majoritatea pieţelor de electrocasnice mari au influenţat foarte mult performanţa acestui trimestru.

    GfK Temax este un indice utilizat de GfK Retail and Technology pentru a monitoriza pieţele bunurilor de folosinţă îndelungată. Rezultatele sunt bazate pe studiile desfăşurate regulat pe panelul de retail al GfK. Panelul de retail cuprinde date de la peste 390.000 de puncte de vânzare la nivel mondial.

  • Rolls Royce-urile electrocasnicelor

    LIPSA SACULUI, TEHNOLOGII “CICLON” CARE MAXIMIZEAZĂ PUTEREA DE ABSORBŢIE, un design inedit, un accesoriu cu care poţi să aspiri chiar şi blana căţelului – sunt câteva dintre dotările pe care le are unul dintre cele mai scumpe aspiratoare de la noi, proaspăt intrat pe piaţa electrocasnicelor premium.

    Brandul Dyson vine dintr-o ţară a “cultului majordomilor”, iar un număr de 5.000 de patente aplicate pentru dezvoltarea de noi produse – la fel de multe cât cele ale unui Rolls-Royce – nu este ceva ieşit din comun când vorbim despre revoluţii industriale, cum îşi doreşte britanicul James Dyson. Cercetătorul cu titlu de “Sir” a fondat compania responsabilă pentru primul aspirator fără sac din lume, iar numele acesteia s-a făcut cunoscut în SUA, Japonia, Germania, Australia sau China.

    Care sunt şansele ca aspiratoarele cu preţuri cuprinse între 200 şi 500 de euro să prindă la publicul de la noi? Deocamdată, nouă din zece români nu au auzit de brandul Dyson, apărut pe piaţa locală mai întâi prin intermediul uscătoarelor de mâini. Cu un preţ mediu de 1.000 de euro, acestea au fost instalate anul trecut în aproximativ 400 de spaţii, iar de puţin timp omul de afaceri Teo Păduraru a preluat prin intermediul firmei GBR Auto Internaţional distribuţia pe piaţa locală şi în Republica Moldova a aspiratoarelor şi ventilatoarelor Dyson.

    Cât timp ar putea dura ca brandul să intre în conştiinţa cumpărătorului român? Relevantă poate fi experienţa Miele, un alt brand premium cu tradiţie, german de această dată, care s-a lansat în România în 2007, a traversat o perioadă de “start-up” după care a devenit extrem de cunoscut, după cum spune Theofilos Romaios, sales & administration manager la Miele Appliances. De la intrarea pe piaţă Romaios a observat o transformare a clientului: “În ultimul timp, clienţii români călătoresc foarte mult şi datorită acestui lucru putem vorbi de clienţi tot mai rafinaţi, mai exigenţi, mai educaţi”.

    Managerul adaugă că profilul clientului este dat de posibilitatea şi decizia de a face o investiţie pe termen lung, iar aceasta poate fi concretizată în funcţie de venituri: “Miele este un brand premium dorit cu precădere de oameni cu venituri mari, pentru care criza economică a fost mai blândă”. Iar când vine vorba despre criteriile care îi preocupă pe români în alegerea electrocasnicelor premium, în top se află designul, produsele high-tech cu ecran tactil similar iPhone, precum şi eficienţa energetică şi caracteristicile eco – care conduc şi către o factură la energie mai redusă.

    Romaios a observat că printre cele mai bine vândute produse Miele se numără maşinile de spălat, urmate de plite electrice, cuptoare şi maşinile de spălat vase. Situaţia economică nu a afectat foarte mult brandurile premium şi este optimist în privinţa pieţei electrocasnicelor de lux, chiar dacă ultimii doi ani au fost caracterizaţi de scăderea veniturilor pe cap de locuitor: “Ritmul cheltuielilor a încetinit în toată Europa, însă căderea a fost mai accentuată în România.

    Oficialii Franke au observat că piaţa de electrocasnice premium nu a avut foarte mult de suferit înregistrând o scădere de 20% şi, per total, piaţa de electrocasnice şi-a păstrat echilibrul, în comparaţie cu sectoarele de business complementare. În 2012, vânzările se află la acelaşi nivel cu cele înregistrate anul trecut şi ţinta pentru anul în curs este de 2,5 milioane de euro.

  • Ce-şi mai cumpără românii: aparate foto, televizoare, tablete şi smartphone-uri

    Sectorul electronicelor şi cel de telecom au crescut uşor, în timp ce piaţa de IT şi cea de imprimante şi multifuncţionale au fost în scădere. Cele mai mari pierderi s-au înregistrat pe piaţa electrocasnicelor mici şi pe cea a electrocasnicelor mari, cea din urmă înregistrând o rată de scădere de două cifre. Cumulat, valoarea înregistrată de toate sectoarele monitorizate de GfK a fost cu 2,5% sub cea din al doilea trimestru al lui 2011.

    Foto: Vânzările sezonului de vară

    Vânzările de vară au fost foarte bune pentru produsele foto, situaţie reflectată într-o creştere de 19% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Vânzările de camere foto digitale şi rame foto digitale au ajuns la valoarea de 12 milioane de euro.
    Cu o rată de creştere de două cifre, camerele cu lentile interschimbabile sunt cel mai de succes segment în acest moment. Valoarea generată de aceste dispozitive în ultimele trei luni a fost de aproximativ 5 milioane de euro. În special modele entry level din cadrul segmentului de D-SLR sunt foarte atractive pentru consumatorul român. Produsele hibrid – camerele mirror less – şi-au dublat vânzările în valoare faţă de anul trecut, însă volumele sunt încă foarte mici. Atunci când vine vorba de camere cu specificaţii mai bune, alegerea consumatorilor se îndreaptă către D-SLR-uri şi compacte high-end.

    Rata de creştere pentru segmentul compactelor a fost una moderată. Vestea cea bună este că, odată cu lansarea de noi modele, eroziunea de preţ nu a mai fost vizibilă.

    Imprimante şi multifuncţionale: Multifuncţionalele laser rămân pe poziţii

    Piaţa de imprimante şi multifuncţionale rămâne stabilă în jurul valorii de 7 milioane de euro în al doilea trimestru al anului 2012, înregistrând o uşoară scădere de 2,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Această performanţă a fost asigurată de creşterea pieţei de multifuncţionale laser cu precădere în segmentul de consumatori casnici. Piaţa de inkjet pierde tot mai mult teren în faţa echipamentelor ce încorporează technologia laser, însă ponderea sa este încă mare în totalul pieţei echipamentelor de birou.

    Pentru a depăşi stagnarea stabilită în apropierea valorii de 7 milioane de euro pe trimestru, sunt necesare instrumente de impulsionare a consumului în ambele segmente de piaţă, atât în cel casnic cât şi în cel business-to-business.

    Electronice: Televizoarele salvează piaţa

    În cel de-al doilea trimestru din 2012, vânzările de electronice au crescut cu aproximativ 3%, ajungând la 58 milioane de euro. Creşteri semnificative ale vânzărilor s-au înregistrat pentru principalul declanşator al creşterii pe piaţa de electronice – televizoarele cu ecran plat. Ratele de creştere de două cifre întregistrate pe aceasta piaţă au fost susţinute de promoţii, corelate în special cu evenimente specifice, precum Campionatul European de Fotbal.

    Piaţa de televizoare a reuşit să genereze valoare adăugată şi prin trecerea de la LCD la LED. Mai mult de jumătate din totalul vânzărilor din acest an au fost făcute cu modele LED.

  • Vă mai amintiţi de maşina de cusut Singer? Povestea începută în urmă cu 160 de ani continuă

    “Dacă aşezi toate bucăţile de la puzzle, vezi limpede că drumul României se îndreaptă în direcţia bună”, spune Laskaris Tsakoumankis, director general al Singer România, companie cu activităţi în domeniul electrocasnicelor mici. Firma, prezentă de cinci ani pe piaţă, are în portofoliu peste 100 de produse, de la maşini de cusut, aspiratoare până la cele pentru îngrijire personală şi pentru confortul casei. Grecul vorbeşte româna fluent şi mărturiseşte că de la venirea sa în ţară, în urmă cu 20 de ani, a avut “numai surprize plăcute”.

    Ajuns în România la studii, în 1992, a obţinut apoi licenţa la ASE; tot aici şi-a construit în timp întreaga carieră, lucrând, după absolvirea stagiului militar obligatoriu, în Grecia, în cadrul unei filiale a OTE.
    Tsakoumankis enumeră o întreagă serie de avantaje pe care le-a văzut, în timp, în România. “Ţara are indicatori macroeconomici atât de buni, încât poate produce orice în afară de îngrijorare”, declară reprezentantul Singer. Ponderea ridicată a exporturilor, industria, suprafaţa agricolă, relieful şi aşezarea ţării sunt avantaje de necontestat pe care grecul le evidenţiază.

    “Sunt convins că România are posibilităţi enorme, nu face doar export de portocale şi măsline”, spune cu tâlc reprezentantul Singer, care insistă să creadă că industria are un rol important în dezvoltarea ţării. Infrastructura, arată el – de la şinele de tren care ajung până în depozitele fabricilor, nivelul de educaţie al populaţiei, know-how-ul, întreaga şcoală a meseriaşilor de pe aceste meleaguri sunt tot atâtea bile albe. Iar investiţiile unor companii precum Ford, Renault sau Bosch sunt exemplele pe care le aduce în sprijinul acestei idei. “Ar trebui să ne uităm mai mult la investitorii care vin, nu numai la cei care pleacă.”

    Iar ţara nu are cum, cel puţin deocamdată, să fie ferită de turbulenţe, de vreme ce în prezent totul este “interconectat şi nimeni nu poate rămâne izolat”.Pe de altă parte însă, tocmai situaţia dificilă a favorizat evoluţia vânzărilor Singer pe piaţa românească, unde compania şi-a înfiinţat filială în 2007. “Când am preluat conducerea firmei, tocmai începea criza”, spune Laskaris Tsakoumankis, care a preluat mandatul de conducere la sfârşitul lui 2008, an în care cifra de afaceri a companiei a ajuns la 3 milioane de euro. În 2009 vânzările s-au menţinut la un nivel similar, iar în anii care au urmat creşterile au fost vizibile: aproape 4 milioane de euro în 2010 şi 5,5 milioane de euro în 2011.

    Pentru anul în curs, cifra de afaceri ar urma să depăşească 6 milioane de euro, conform aşteptărilor lui Tsakoumankis. Evoluţia este cu atât mai neaşteptată cu cât piaţa electronicelor şi electrocasnicelor a scăzut abrupt în ultimii ani, cu circa 60%. “Vânzările de electrocasnice mici au scăzut însă cu circa 20-25% din cauza preţurilor”, spune grecul. Altfel spus, e mai probabil ca un cumpărător să cumpere o cafetieră sau un fier de călcat decât o combină frigorifică sau o plasmă, argumentează reprezentantul Singer, companie care a fost înfiinţată în urmă cu peste 160 de ani şi s-a consacrat graţie maşinilor de cusut. Sistemul folosit iniţial la aceste aparate se menţine şi în prezent, iar compania, înfiinţată în SUA, a deschis în 1855 la Paris primul birou extern de reprezentare comercială, devenind prima companie internaţională din lume.

    Evoluţia încasărilor Singer de pe piaţa românească mai are un motiv: competitorii au suferit drastic de pe urma crizei, iar locul rămas liber în piaţă a fost ocupat rapid. Directorul general al companiei spune că produsele ieftine nu mai au căutare, “calitatea ambiguă nu mai atrage, iar cumpărătorii s-au reorientat către produse din segmentele superioare de preţ”. Cu atât mai mult cu cât puterea de cumpărare, şi aşa redusă faţă de alte ţări europene, a scăzut. În vreme ce polonezii cheltuiesc 130 de euro per capita pe electrocasnice, românii scot anual din buzunar doar 50 de euro pentru aceleaşi produse.

    “Cerere există, nevoia e foarte mare mai ales în cazul electrocasnicelor mici, iar acest lucru se va vedea în viitor.” Şi tocmai din pricina acestor decalaje ale puterii de cumpărare, Singer îşi vinde pe piaţa românească produsele la preţuri mai mici comparativ cu alte pieţe europene. O maşină de cusut, de pildă, se vinde în Grecia sau Franţa la 220 de euro, în vreme ce aici preţul este de circa 140 de euro, susţine Tsakoumankis.