Tag: educatie

  • Adrian Sârbu: România trebuie să aloce 8000 de euro pentru fiecare elev. O ţară fără centre de knowledge e o ţară care nu va mai exista

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? A doua întrebare: eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să o foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti tu? Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi şi în ipostaze virtuale? Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister? Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: 80% sunt de acord că bugetul trebuie să crească la cel puţin 10% din PIB. Hai că suntem puşi pe treabă de la început. Eu aş vota să nu fie mărit bugetul până la 10% şi să facem şi un tur de orizont.

    Nemo: Mă uimeşti.

    Marcel Feraru: Este urgent să avem 10% din PIB pentru că noi venim de departe. Dacă Franţa nu are 10% din PIB, este pentru că nu are nevoie să aibă 10% din PIB.

    Balasz Barabas: Eu am o gândire puţin mai pragmatică. Nu ştiu dacă e suficient 10%. Eu aş începe cu un plan de restructurare al învăţământului. Ce vrem să facem, cu cine vrem să facem, cu câţi oameni şi unde vrem să ajungem.

    Nemo: Dle Adrian Sârbu, aveţi vreo emoţie în ce priveşte răspunsurile?

    Adrian Sârbu: Am o mare emoţie pentru că am de gând să mă înscriu în clasa întâi. Cel puţin în educaţie, cred că trebuie să prevaleze interesele copiilor şi nu interesele celor 300 mii de profesori, care, culmea, aşa cum ai zis tu „they left the kids alone”, că s-au dus vreo 2-3 săptămâni la grevă, şi i-au lăsat pe copii. Ştii ce bine s-au simţit copiii? Dar ce bine, să facă grevă vreo 2-3 ani, măi frate, să ne lase în pace. Deci, din această perspectivă, cred că 10% e puţin pentru că avem o rămânere în urmă tulburătoare şi avem în faţa noastră un război, războiul cu AI. Hai să-i spunem confruntare, să nu-i mai spunem război. Şi în această confruntare, plecăm, noi copiii ăştia de 7 ani, din clasa I, cu multe dezavantaje, enorm de multe. Deci răspunsul e peste. 10% din bugetul României sunt 34 miliarde euro. E un început. Balasz zicea să facem o comisie. Ce comisie să mai facem Balasz? Fiecare părinte responsabil, sunt şi iresponsabili care îşi vând copiii, care îşi abandonează copiii la bunici, nişte iresponsabili. Nici nu poţi să-i numeşti animale. Animalele nu fac asta. Animalele îşi cresc copiii până la un punct şi după aceea îi lasă în viaţa adultă. Eu cred că părinţii ăştia sunt suficient de capabili să ştie cum să ne crească pe noi, copiii, ca să ajungem, la rândul nostru, să-i ţinem în viaţă din momentul în care intrăm în viaţă.

    Hofi: Avem nevoie şi de educaţie, avem nevoie şi de sănătate, avem nevoie şi de apărare, avem nevoie şi de transporturi în ţara asta, care sunt praf, avem nevoie şi de agricultură, avem nevoie şi de alimentaţie şi nu vreau să cădem în capcana în care, atunci când vorbim despre un subiect, acel subiect să fie cel mai important.

    Adrian Sârbu: Hofi, ştii de ce nu avem nevoie? Sunt 1,3 milioane de bugetari. 500.000 sunt degeaba. Aceşti 500.000 cheltuiesc banii noştrii degeaba.

    Hofi: Corect.

    Adrian Sârbu: În loc să participe şi ei, alături de cei 5 milioane de contributori, la contribuţie. Şi, în loc să avem 1,3 milioane de bugetari şi 5 milioane de contributori, să avem 5,5 milioane de contributori şi 800 mii de bugetari. Domnul bugetar, te rog frumos, începând de mâine eşti angajat la o firmă lucrativă, adică care produce profit. De ce? Pentru că noi, în România, avem nevoie de banii cu care te plătim pe tine, familia ta, rudele tale, cumetrii tăi, în funcţie de unde eşti. Avem nevoie de bănuţii ăştia pentru cine? Să ne apărăm. E urât? Să ne apărăm că vin şi ne omoară, vin şi ne ia terenul, femeile, vin ne ia numele, identitatea, ne-o schimbă. Nu crezi că e cazul totuşi să alocăm la apărare? Şi să ne educăm copilaşii ăştia că în ultimii 30 de ani sunt din proşti mai proşti. Deja au început să se promoveze unii pe alţii în funcţii de conducere, cu decizii foarte grave pentru România că nu mai sunt funcţie de conducere auto.

    Hofi: Ne uităm pe celălalt tabel în care vedem cât dau statele din UE din PIB, pentru educaţie.

    Adrian Sârbu: Vasăzică, media europeană 8185 euro/elev. La Românica, cât e? 2161. E negru rău, e negru beznă. Când media europeană e 8185, eu nu vreau să ajung nicăieri decât la media europeană. Hai să-ţi dau un exemplu, Hofi. Sunt 3 milioane de elevi preuniversitari? 8000 ori 3, sunt 24 miliarde de euro. 10% din bugetul României sunt 34 de miliarde de euro. Deci, eu, preuniversitarul, alocând 8000 de euro pentru fiecare elev, pot să ajung la media europeană. Ştii care e rezultatul Hofi? În 5 ani România începe să fie lider în inteligenţa artificială, în microcipuri, în superagricultura viitorului, în biotehnologie, în sănătate, în ce numim noi, în medicină celulară, în genetică. O ţară fără centre de învăţare e o ţară care nu va mai exista. În cât? Într-o generaţie, în două, cu siguranţă.

  • Adrian Sârbu: România are două priorităţi: apărarea şi învăţarea. 10% din PIB pentru educaţie e puţin. Suntem în urmă. Grav

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: Eşti de acord, eşti de acord. 80% sunt de acord că bugetul trebuie să crească la cel puţin 10% din PIB.

    Adrian Sârbu: Cred că 10% e puţin pentru că avem o rămânere în urmă tulburatoare şi avem în faţa noastră războiul cu AI. Hai să-i spunem confruntare, să nu-i mai spunem război. Şi în această confruntare plecăm noi, copii ăştia de 7 ani, plecăm cu multe dezavantaje. Ştii de ce nu avem nevoie?  De 1,3 milioane de bugetari. 500 mii sunt degeaba. Ia uite aici Hofi. Vasăzică, media europeană 8185 euro/elev. La Românica, cât e? 2161. E negru rău, e negru beznă. Când media europeană e 8185, eu nu vreau să ajung nicăieri decât la media europeană.

    Hofi: Şi întrebarea a doua era dacă eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti tu.

    Nemo: Rezultate, rezultate, rezultate

    Hofi: 55% doresc să li se aloce de la buget o sumă anuală, 45 % nu.

    Adrian Sârbu: Deci, eu vreau să mi se dea aceşti 8000 de euro, mie, şi eu să-mi aleg ce profesor vreau şi ce şcoală vreau. Şi o să spui: „stai domne, cum adică, să-i creăm o problemă dlui Ciolacu, să nu mai aibă de lucru cei 300 mii de profesori, cu toate rudele lor care votează PSD şi PNL, cu toate rudele rudelor lor, cumetrii, prietenii”. Eu spun „nu, nici pomeneală, nu. Aceşti doamne şi domni trebuie să se recalifice ca să ia banii de la mine”, că banii nu sunt ai lor, Hofi. Banii în buget sunt daţi pentru educarea mea. Deci, aş vrea în clasa I să-mi aleg eu profesorul şi dacă nu pot eu, că poate nu crezi că pot, aş vrea să-mi-l aleagă părinţii mei sau tutorele. Şi aş vrea profesorul ăla să fie un mentor. Adică să mă conducă în viaţă, să învâţ în fiecare zi ceva, fără să mă forţeze şi să-mi creeze din fiecare zi o bucurie a învăţării.

    Nemo: Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi în şi ipostaze virtuale?

    Hofi: Acum să vedem şi ce au votat miniştrii noştri ai Educaţiei. 67%, culmea, nu vor să aibă un Grigore Moisil.

    Adrian Sârbu: În primul rând, eu spun că am tot dreptul în calitate de copil la bani ăştia. Că sunt 8000 că sunt 9, că sunt 7, sunt banii mei, nu sunt banii dnei Deca în niciun caz. Dacă vreau, îi aloc şi ei din banii ăştia cât să fie plătită să facă treabă şi eu îmi caut profesorul oriunde în lume. Unde e problema? Să mixezi realul cu virtualul pentru că, din nefericire, eu sunt foarte demanding, Hofi. Şi eu vreau cel mai bun profesor de caligrafie şi cel mai bun profesor ca să mă înveţe să-mi cunosc mâna. Din ăştia poate sunt 10 în lume. Am acces la ei? Cu siguranţă că am acces la o prelegere, că o prelegere, chiar live, poate să fie astăzi urmărită de 1 miliard de cetăţeni. Cum urmăriţi voi meciurile de fotbal la care nu se întâmplă nimic, vreau şi eu să mă uit, milioane, miliarde, la ceva ce mă interesează.

    Nemo: Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    Hofi: Ce or fi votat cei 10.000 de miniştri ai Educaţiei. 65% spun că ar vrea o programă şcolară personalizată pentru copilul său.

    Adrian Sârbu: A educa un copil, de la 2,3,4 ani, în şcoală de la 7 ani este o activitate, Hofi, foarte sofisticată. La fel de sofisticată cum e să-l creezi pe Maradona sau Mbappe. Vrei să-ţi spun eu ce trebuie să înveţe copiii?

    Hofi:  Nu ştiu.

    Adrian Sârbu: Cred că trebuie să înveţe să gândească. După mine, prima funcţie pe care ar trebui să o voteze românii ar fi ţarul Educaţiei. Noi, românii, votăm direct un cetăţean care spune „domne, eu vă revoluţionez învăţământul din România şi din acel moment îmi daţi banii ăştia, nu mi-i daţi mie, mi-i daţi să investesc în învăţământ şi din acel moment veţi vedea şi mă veţi urmări zilnic ce o să fac şi o să mă aplaudaţi de o să vă doară palmele. Trebuia plecat de la asta: Hai să creăm un simbol al României educate. Cine vrem măi să fie? Copila care e campioană mondială la Counter Strike (Ana Dumbravă). Poate ea e simbolul României. Şi toată lumea, toţi românii că sunt copii, că sunt adulţi s-ar gândi: „copilul meu să ajungă ca fata asta”. Şi copiii or să se gândească „vreau să ajung ca ea”. E celebră, e frumoasă. De ce? Pentru că vibrează de ştiinţă.

    Hofi: Te-am întrebat dacă tu crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău. Românii, cei 10.000 care au intrat pe site-urile noastre, pe conturile noastre de social-media şi pe youtube au spus în felul acesta: 66% cred că telefonul mobil nu contribuie la procesul de învăţare al copilului, iar 34% cred.

    Adrian Sârbu: Copilul ăsta ajunge la 7 ani la şcoală. Ia uite ţi-a spus Balasz, copilul lui, luni dimineaţă, plângea. Primul lucru, ne ducem la şcoală cu părinţii, pe 15 septembrie, avem serbare şi apare o doamnă care ne spune: „dragi copii bine aţi venit, lăsaţi telefoanele la intrare”. Ştii unde mai laşi telefoanele la intrare, Hofi? La procuratură, unde te duci să te condamne, nu să te judece, sau la pârnaie. Până şi la pârnaie îţi dă voie să foloseşti mobilul undeva sau să vorbeşti la telefon. Să vorbeşti. Poate mie îmi trebuie mobilul să vorbesc. Cum să vorbeşti tu, copil, în clasa mea profesor, când tu trebuie să mă asculţi pe mine când scriu eu pe tablă. „Doamnă, nu vă supăraţi, nu-mi place fusta dvs, şi nici bluza. Şi scrieţi şi neinteligibil pe tablă. Nu ar fi bine să-mi transferaţi de pe tablă pe mobil ce scrieţi dvs, că poate pot să citesc pe mobil, că eu aşa m-am învăţat doamnă. Nu sunt eu obligat, care am trăit 5 ani cu mobilul. Şi să vă mai spun ceva doamna profesoară. Eu ştiu să scriu şi să citesc”. „Aaa, nu ştii să scrii de mână. Nota 4”. „Doamnă ştiu să scriu, uitaţi, apăs aici şi scriu. Şi ştiu să şi citesc. Am citit la vârsta de 6 ani Harry Potter”. „Aaa, păi eu nu l-am citit încă”. Mai aveţi timp, doamnă, în altă viaţă.

    Nemo: Care credeţi că ar fi cea mai urgentă de rezolvat?

    Adrian Sârbu: România are două priorităţi, Hofi, şi atât.

    Hofi: Ce simplu e.

    Adrian Sârbu: Da, e simplu. Nici măcar cinci, două. Apărarea şi învăţarea.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    DA- 80%

    NU- 20%

     

    Eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti?

    DA-55%

    NU-45%

     

    Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi şi în ipostaze virtuale?

    DA-33%

    NU- 67%

     

    Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    DA- 65%

    NU-35%

     

    Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău?

    DA- 34%

    NU-66%

     

     

     

  • România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la educaţia online

    România este la coada clasamentului Uniunii Europene care măsoară ponderea celor care au urmat cursuri online în anul 2023, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

    Astfel, doar 10% dintre utilizatorii de internet cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani din România au făcut un curs online sau au folosit materiale de învăţare online în 2023, în creştere cu un punct procentual faţă de anul precedent.

    Rezultatele obţinute de România în acest clasament sunt surprinzătoare dacă ne uităm la creşterea ponderii utilizatorilor de internet din 2010 până în 2023. Astfel, datele Eurostat arată că în România s-a dublat ponderea utilizatorilor de internet raportată în 2010 (36%) faţă de cea din 2023, de 89%, deci o creştere de 53 de puncte procentuale în 13 ani.

    La nivelul Uniunii Europene 30% dintre utilizatorii de internet cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au raportat în 2023 că au făcut un curs online sau au folosit materiale de învăţare online în cele trei luni anterioare sondajului. Această valoare este în creştere cu puncte procentuale (pp) faţă de 2022 (28%).

    Dintre toţi membrii UE, Olanda are cea mai mare pondere (54%) dintre utilizatorii de internet care fac un curs online sau folosesc materiale de învăţare online, urmată de Finlanda (53%), Suedia (48%), Spania (47%) şi Estonia (45%).

    La polul opus al clasamentului, urmarea de cursuri online sau utilizarea materialelor de învăţare online nu a fost foarte frecventă în România (10%), Cipru (16%), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 17%) şi Polonia (18%).

    În general, participarea la educaţia online în 2023 a crescut comparativ cu 2022. Ponderea persoanelor care fac cursuri online sau care folosesc materiale de învăţare online a crescut în majoritatea ţărilor UE, cea mai mare creştere fiind înregistrată în Olanda (plus 12 pp), Suedia ( plus 7 pp) şi Malta, Estonia şi Croaţia (toate trei cu creştere de 5 pp). Scăderi au fost observate în Grecia (-12 pp), Cipru (-5 pp), Austria şi Slovenia (ambele cu -2 pp). Un alt aspect important de menţionat este că România are cea mai mică rată a utilizatorilor de internet care au interacţionat cu autorităţile publice, de 14% în 2023, pe când media europeană este de 54%.

  • 3500 de cititori decid prioritatea nr.4 a României în 2024

    Hofi: Veniţi de luaţi lumină. Invenţia magică a românului care îi face pe nevăzători să-şi trăiască viaţa i-a cucerit pe experţii în tehnologie din Las Vegas. Cornel Amariei, fondatorul Dark Lumen, a mers la cea mai mare conferinţă de tehnologie din lume, CES, cu ochelarii care îşi propun să înlocuiască câinii ghizi folosiţi de persoanele nevăzătoare.

    Nemo: Şi uite, în ciuda politicii care nu prea dă importanţă tehnologiei în România, avem români, care, cu toate astea, în ciuda politicii, ajung să reprezinte România la CES, la astfel de evenimente. Din păcate, avem copii din ăştia care câştigă tot felul de burse prin Sillicon Valey, dar nu au bani să ajungă acolo. Îi invită oamenii să le ofere premii pentru inteligenţa lor, dar nu-i trimite nimeni din România, pentru că atât de tare îi interesează pe politicienii noştri.

    Hofi: Dar aceşti oameni care se ocupă de tehnologie nu ar trebui să fie primii interesaţi? Dacă eu lucrez în domeniul numit fotbal şi apare un copil foarte talentat, eu aştept să-l organizeze Guvernul sau îl iau eu la mine la club şi creşte şi munceşte pentru mine şi câştig şi eu şi câştigă şi el? La fel şi în tehnologie eu cred că ar trebui să se întâmple. Că dacă tu stai după fiecare ciolac, după fiecare ministru, după fiecare câţ care să îi crească pe aceşti copii, nu se va întâmpla.

    Adrian Sârbu: Băiatul acela, la Las Vegas, nu s-a dus să joace la cazino, s-a dus să câştige bani. Noi l-am prezentat pe băieţaşul ăsta acum un an.

    Hofi L-am avut invitat chiar aici la ştiu, a fost în juriu

    Adrian Sârbu: Norocul lui ştii care e? Că nu l-a luat pe Ciolacu să-i pună ochelarii ăia. Ciolacu s-a dus la Cairo să-i aştepte pe nişte palestinieni pe care i-a declarat cetăţeni români şi se ocupă de pensii majorate, dar nu se ocupă de băieţi ca acesta.

    Hofi: Chiar vedem acum pe ecran imagini cum se vede cu ochelarii aceştia

    Adrian Sârbu: Incredibil. Dacă este aşa, e incredibil. Incredibil. Nu spun ce poţi să faci dincolo de chestia asta.

    Hofi: Te-am lăsat pe tine să alegi priorităţile României, să decizi tu şi te-am pus să votezi între următoarele 5. Varianta 2, adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde.

    Adrian Sârbu: Iarăşi mă îngrijorează că acest punct a fost votat de puţini din cei 3500 de prim-miniştri.

    Hofi: Locul 4.

    Adrian Sârbu: Obiceiul antreprenorului român e să-l ajute statul. Cert e că statul nu contribuie la progresul business, la investiţii. Şi de aceea, eu, antreprenorul român, asociaţiile de business, grupurile industriale, comunităţile pe tehnologii nu forţează sau poate o fac şi nu se vede. Deci, dacă noi nu introducem tehnologii noi în administraţie, în economie să creştem productivitatea şi dacă toate aceste tehnologii nu sunt baza învăţării în România, nu sistemul ăsta… Am auzit astăzi o altă insultă la adresa bunului simţ. Ministrul îi dă în judecată pe părinţii care îşi retrag copiii de la şcoală să facă homeschooling. Cea mai mare crimă împotriva libertăţii individuale. De când consideră doamna Deca că n-are voie Hofi să-şi înveţe copiii acasă? De ce? Că poate eu, Hofi, înţeleg că trebuie să implementez tehnologii, metode noi de educaţie şi să-mi pregătesc copilul să nu fie un handicapat, un eligibil pentru bugetul de asistenţă socială. Dacă noi nu ne mutăm centrul de atenţie, Nemo, de la tine, care eşti pe vechi, la Hofi, care e pe nou,  la tehnologie, AI, educaţie continuă, educaţie reală, mâine nu o să fie mai bine. Ratăm şansa ca, în 20 de ani, România să devină o societate învăţată şi verde. Dacă tot vorbim că vrem să ajungem o ţară învăţată şi verde, să ne uităm la ţările care au planuri, proiecte, şi care ne sunt similare nouă. Eu spun astăzi, Hofi, că pentru noi, în Europa, modelul este Elveţia, pentru că e foarte sus. Dai mă şi tu Agigea şi Vama Veche ca să faci din Bucureşti o Genevă? Ce ai zice?

    Hofi: Elveţia nu se câştigă, Elveţia se dobândeşte, se construieşte.

    Adrian Sârbu: Exact, Exact. Se construieşte.

    Hofi: De aia ne trebuie identitatea respectivă.

    Adrian Sârbu: Ajungem şi la identitate că şi acolo suntem de acord. Deci, adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale e o prioritate a fiecărei clipe pentru România. Eu cred şi când spun cred, nu-mi imaginez. Chiar cred şi vreau ca românii să se uite ce spune această prioritate a României, să facă din România o ţară învăţată, nu o ţară de proşti, că nu suntem proşti, ne prostim. Noi trebuie să aspirăm la fundamentalele democratice ale Americii, unde totul e ales şi totul e transparent şi la fundamentalele economice şi de comunitate, de cultură, că vorbeai despre cultură şi identitate, Hofi, ale Elveţiei, care, atenţie, e o ţară multinaţională. Sunt francezi, sunt nemţi, sunt italieni, sunt o grămadă de migranţi în Elveţia. Nu am auzit pe unul să vină în Elveţia să spună „domne, facem legea noastră”. Nu. Am venit în Elveţia şi respectăm legea elveţiană, care spune aşa: comunităţile decid tot şi orice schimbare legislativă se face cum? Prin referendum. Hofi, sunt de acord cu tine că românii sunt de vină că nu accelerează introducerea tehnologiilor noi şi nu domnul Ciolacu. Pentru că domnul Ciolacu şi-ar face treaba foarte bine, de superimpostor, şi ar spune „Trăiască revoluţia tehnologică din România!”

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

  • Gabriel Attal devine la doar 34 de ani cel mai tânăr premier din istoria Franţei. În ciuda vârstei politicianul are o lungă experienţă administrativă. Macron: „Sunt mândru că am crescut noi talente”

    Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a ales pe Gabriel Attal, actual ministru al educaţiei, pentru postul postul de premier, scrie Politico.

    „Preşedintele Republicii Franceze l-a numit pe Gabriel Attal în funcţia de prim-ministru, însărcinându-l să formeze un nou cabinet”, se arată în comunicatul de presă emis de instituţia prezidenţială.

    Politicianul în vârstă de 34 de ani devine cel tânăr premier din istoria Franţei şi primul care se declară în mod deschis gay.

    Gabriel Attal a părăsit partidul Socialist în 2016 pentru a se alătura pariului politic făcut de Macron. A fost ales în parlament în anul 2017 fiind numit după un an în funcţia de secretar pentru tineret, devenind cel mai tânăr membru al guvernului de la fondarea celei de-a cincea republici franceze.

    Deşi tânăr experienţa politică a lui Attal este una vastă. Acesta a mai ocupat funcţia de purtător de cuvânt al guvernului, devenind mai apoi ministru de finanţe, iar din luna iulie ministru al educaţiei, fiind acum numit în fruntea guvernului.

    În calitatea sa de ministru al educaţiei a interzis abaya în şcolile publice, o rochie lungă purtată de femeile musulmane.

    Attal a vorbit în mod public despre viaţa sa personală şi copilărie deplângând actele de bullying şi homofobie la care a fost supus în timpul liceului.

    „Când l-am numit ministru al educaţiei ştiam că are curajul şi energia potrivită pentru această funcţie”, a declarat Macron într-un interviu din decembrie. „Sunt mândru că am crescut noi talente”.

     

    Cum au relatat marile ziare franceze vestea:

     

  • Adrian Sârbu: Bugetul pe 2024 este la fel de fake ca şi cel pe 2023 şi se bazează pe minuni

    Nemo: Gâlceava pe buget s-a încheiat. Parlamentarii l-au adoptat cu 299 de voturi pentru şi 82 împotrivă. Printre opozanţi au fost membrii AUR, care au părăsit sala de plen pe motiv că PNL şi PSD nu au acordat majorarea promisă de 40% profesorilor. Ciolacu s-a lăudat că bugetul pe 2024 este unul axat pe investiţii, construit în jurul patriotismului economic şi va duce la crearea a 80.000 de noi locuri de muncă. Deci a reuşit democrativa să-şi îndeplinească obiectivul. A trecut bugetul, a trecut reforma fiscală.

    Adrian Sârbu. Nu există nicio reformă fiscală. Asta e o cacealma cu reforma fiscală. Ca şi restructurarea guvernamentală. Au amânat-o 6 luni, da? Să fim serioşi, îi credea cineva? Nu a crezut nimeni asta. Bugetul pe 2024 este la fel de fake ca şi cel pe 2023 şi el se bazează pe minuni.

    Hofi: Creştere economică.

    Adrian Sârbu:  O creştere economică generată de cine? Păi nu de bugetari, că ei sunt la cheltuit bani, de toţi fraierii ca noi. Dl. Ciolacu nu a vorbit aşa, că va crea domnia sa 80.000 de locuri de muncă. România are potenţial să creeze 500.000 de locuri de muncă, fără să vină dl. Ciolacu.

    Nemo: Ba chiar are nevoie să vină srilankezi.

    Adrian Sârbu: Exact. Ce să mai vorbim că noi alungăm românii din ţară şi oferim altora oportunităţi. Bravo! Vin 70 miliarde de euro. Alea sunt investiţii. Din astea, îmi permit să vă atrag atenţia, că este o cifră de aproape 3 miliarde de euro care sunt pentru consultanţă. Mi-aş dori să am timp să urmăresc cine sunt beneficiarii acestei consultanţe. Deocamdată, dl. Ciolacu se bazează la investiţii pe fondurile UE. Simplu. Nu trebuie să se ocupe Ciolacu de investiţiile României. Nu trebuie să se ocupe niciun politician de ceea ce trebuie să se ocupe investitorii, şi antreprenorii, şi operatorii din economie. Nu, ei trebuie să se ocupe cu asigurarea securităţii României, care e complexă. Creşterile sunt infime. Şi cu asigurarea unui alt element de securitate pe termen lung şi anume Educaţia. Educaţia în România are nevoie de 20% din PIB. Securitatea României are nevoie de 20% din PIB. Şi o să mă întrebi, restul de 60% mai acoperă? Păi nu trebuie să acopere şi o să vorbim puţin de buget, nu acum. Asta e toată situaţia. Îl preocupă pe dl. Ciolacu securitatea României? Nu. De ce? Pentru că pe dl. Ciolacu îl preocupă securitatea domniei sale, a partidului domniei sale  şi a celor care îl votează, care sunt bugetarii.

     

  • Sorin Pâslaru, ZF. România educată: în loc să ceară campusuri şcolare moderne, cu săli de sport şi bazine de înot, preşedintele Iohannis ne propune şcoala generală de şase ani şi liceul de trei ani

    Preşedintele Klaus Iohannis a lansat ieri programul România educată, dar în tot cuprinsul proiectului nu există niciun rând despre starea infrastructurii din educaţie şi necesarul de investiţii pentru a aduce şcolile din România la nivelul secolului XXI.

    Este o întrebare dacă, având în vedere că 3.500 de şcoli din România se încălzesc cu lemne şi sunt sub standardul de condiţii igienico-sanitare, măsura trecerii şcolilor la comunităţile locale din punctul de vedere al administrării activelor a fost bună.

    Din păcate, educaţia şi sănătatea nu s-au aflat şi nu se află printre priorităţile primarilor şi consilierilor locali, fiind investiţii cu efecte pe termen lung.

    De investiţiile pe termen lung – infrastructură, şcoli, spitale – se pot ocupa cu adevărat şi cu eficienţă organizaţiile cu forţă financiară, adică guvernul. În marile oraşe poate că există o mai mare disponibilitate de investiţii în infrastructura şcolară, însă în comune şi micile oraşe şcolile sunt ultimele pe listă.

    Subfinanţarea cronică a învăţământului face ca pe prima poziţie în topul cheltuielilor să fie salariile.

    Reformă în învăţământ înseamnă în primul rând construcţie şi reconstrucţie de şcoli şi campusuri şcolare. În 29 de ani România nu a construit niciun mare campus şcolar modern care să fie un exemplu despre cum ar trebui să arate învăţământul în următoarele decenii. Au construit astfel de campusuri instituţii private: American School, liceul francez, şcoala turcă, unele chiar cu susţinerea guvernelor din ţările respective.

    Nici măcar antreprenorii români nu au fost în stare să se alieze şi să fondeze o instituţie privată de învăţământ, în replică la aceste şcoli americane, franceze, turceşti sau britanice, poate sub numele „Şcoala Românească”.

    În cei 29 de ani de când profesorii, inspectorii şi responsabilii cu învăţământul din România au tot vizitat şcoli din străinătate, din Germania, Franţa, Belgia sau Italia, niciunul nu a venit să construiască în România măcar o şcoală de stat care să semene cu ceea ce există astăzi în Occident.

    România este sătulă de ideea de reformă în toate domeniile care înseamnă, spre exemplu, în învăţământ, redenumirea şcolilor profesionale în licee tehnologice, schimbarea examenului de capacitate la teste grilă, scurtarea, prelungirea şi redenumirea învăţământului primar, secundar sau liceal.

    Am avut reformă în căile ferate prin împărţirea în companii de marfă, călători şi infrastructură, iar astăzi viteza medie este mai mică decât în 1990.

    Reformă înseamnă investiţii în căi ferate de mare viteză, nu schimbări de organigramă, hârtii la Registrul Comerţului şi mai mulţi şefi într-o gară. Am avut reformă în energie, s-au separat producătorii de distribuitori şi furnizori şi astăzi România nu are niciun campion regional de energie deşi este pe locul patru la producţia de gaz şi petrol în UE, iar 3 milioane de locuinţe se încălzesc cu lemne.

    Am avut reformă în sănătate, cu înfiinţarea Casei de Sănătate şi trecerea spitalelor la primării, şi astăzi copiii trebuie mutaţi din maternităţi neigienizate corespunzător.

    Realitatea este că descentralizarea nu funcţionează într-o ţară unde vilele primarilor sunt mai mari decât spitalele şi nu are cine să-i tragă la răspundere cum cheltuiesc banii.

    Ceea ce lipseşte astăzi în şcolile din România sunt în primul rând condiţiile de învăţat. În şcolile căutate din Bucureşti sau din marile oraşe copiii nu au loc pur şi simplu în clasă, iar în mediul rural există peste 1.000 de şcoli cu sub 100 de copii care în niciun caz nu pot fi eficiente, pentru că nu au dotările strict necesare.

    Calitatea învăţământului ţine astăzi în România în primul rând de infrastructură: de dotările din şcoli, de terenurile de sport sau de bazinele de înot, un lux chiar şi în Bucureşti, unde PIB-ul per capital este la media Uniunii Europene.

    Conectaţi întâi toate şcolile din România la reţeaua de gaz metan, asiguraţi-vă că nu mai există şcoli unde se învaţă în trei schimburi şi nici măcar în două, că nu se scurtează orele pentru că a căzut transformatorul de curent şi faceţi măcar un campus şcolar civilizat din bani publici. Şi pe urmă încă cel puţin 100.

    Apoi schimbaţi programe sau renunţaţi la cele opt clase de şcoală generală.

    Şi apropo, este aceasta măsura pe care o aştepta sistemul de educaţie din România –  renunţarea la cele opt (acum nouă) clase de şcoală generală şi introducerea mai devreme a copiilor în învăţământul profesional, din clasa a cincea? Sau să faci liceul de trei ani? Aşa înaintăm noi, cu mai puţini ani de învăţământ? 

  • 1.089 profesori din 680 de şcoli fac educaţie digitală prin proiectul „Şcoala din viitor” al Fundaţiei Vodafone derulat cu sprijinul Junior Achievement România. „Până în prezent, 3.757 de elevi au participat la activităţile din cadrul proiectului sub îndrumarea a 151 de cadre didactice”

    Aproximativ 1.089 de profesori şi 31.638 de elevi din 680 de unităţi şcolare primare şi gimnaziale din toate judeţele ţării, înscrise în programele Junior Achievement (JA) România, participă în acest an şcolar la cea de-a doua ediţie a proiectului „Şcoala din viitor ajunge în şcolile JA”, au transmis reprezentanţii Vodafone. În cadrul proiectului au fost organizate în luna noiembrie cinci sesiuni de formare pentru a oferi profesorilor participanţi un set de instrumente şi metode de implementare la clasă a activităţilor „Şcoala din viitor”.

    „Până în prezent, prin proiectul desfăşurat de JA România şi Fundaţia Vodafone România, 3.757 de elevi au participat la activităţile „Şcoala din viitor” sub îndrumarea a 151 de cadre didactice din 118 unităţi şcolare”, au transmis reprezentanţii Vodafone.

    Astfel, în cadrul întâlnirilor, 253 de cadre didactice s-au familiarizat cu aplicaţii şi forme de organizare a unor activităţi prin care pot oferi elevilor experienţe de explorare a mediului înconjurător cu ajutorul AI, pot stabili reguli de siguranţă pe internet, dar şi modalităţi prin care, cu ajutorul unor kit-uri tehnologice, pot utiliza la clasă realitatea augmentată şi jocurile video pentru dezvoltarea de competenţe digitale şi transdisciplinare. Scopul întâlnirilor a vizat atât integrarea ulterioară a acestor modele de lucru, cât şi diseminarea lor în comunităţile şcolare din care fac parte profesorii, alături de alte cadre didactice din proiectul „Şcoala din viitor ajunge în şcolile JA”, arată sursa citată.

    Proiectul va continua în perioada ianuarie – iunie 2024 cu alte sesiuni de formare pentru profesorii participanţi, dar şi cu oferirea de dotări pentru sprijinirea participării la activităţi a claselor din mediul rural.

    De asemenea, la finalul etapei actuale a proiectului, în luna iunie, şcolile care au accesat cel mai des activităţile „Şcoala din viitor” vor primi suport pentru dotări cu echipamente sau pentru îmbunătăţirea condiţiilor de studiu, au mai transmis reprezentanţii Vodafone.

    „Şcoala din viitor” face parte din programul Skills Upload Jr. – o iniţiativă a Fundaţiilor Vodafone din 13 ţări, creată pentru a-i încuraja pe educatori şi elevi să îşi dezvolte gândirea critică şi să utilizeze în mod creativ tehnologiile digitale.

    Junior Achievement (JA) România, organizaţie nonprofit, a fost fondată în anul 1993 şi este parte a JA Worldwide® USA şi JA Europe, conform aceleiaşi surse. Junior Achievement este una dintre cele mai mari organizaţii internaţionale de educaţie antreprenorială, economică, financiară, de orientare profesională şi dezvoltare personală, programele sale fiind urmate în 40 de ţări din Europa şi peste 100 din lume. În România, programele JA de tip „applied learning“ şi „project based” sunt urmate anual de peste 267.000 de elevi şi studenţi din 1.957 de instituţii de învăţământ şi se desfăşoară local în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţământ şi comunitatea de afaceri.

     

  • Ciolacu: O Românie cu adevărat educată nu se poate realiza nici într-un an şi nici în patru

    „Mă bucur sincer că, dincolo de lipsurile şi problemele sistemului de învăţământ românesc, iată, avem astăzi ocazia de a celebra realizările extraordinare ale tinerilor români talentaţi. Fiecare dintre voi reprezintă vârful excelenţei în educaţie, dovada faptului că dacă există seriozitate şi determinare atunci se poate face performanţă! Pe vremea mea, învăţământul era cu totul altfel. Erau multe lipsuri, aveam mult mai puţine posibilităţi. Nu aveam într-adevăr nici teste PISA, dar nici sistemul nu era <reformat> în fiecare an”, spune Marcel Ciolacu la Gala anuală de premiere a olimpicilor internaţionali.

    El afirmă că, în prezent, situaţia este diferită.

    „Şi, cu plusurile şi minusurile de astăzi, nu pot să nu vă admir şi să vă felicit pentru şansa pe care singuri v-aţi creat-o, aceea de a porni viaţa de adult cu un important capital de încredere. Totodată, vă rog să-mi permiteţi să le mulţumesc şi părinţilor voştri şi, în special, profesorilor voştri, care au fost capabili să vă insufle dorinţa şi plăcerea de a învăţa şi de a performa. Sper ca aceşti dascăli minunaţi să fie un exemplu pentru toţii profesorii care activează în sistemul nostru de educaţie şi, prin dedicaţia lor, să poată schimba situaţia nu tocmai performantă în care se găseşte astăzi învăţământul românesc. Este extraordinar ceea ce aţi făcut voi astăzi, când încă ne batem contra analfabetismului funcţional, contra abandonului şcolar şi pentru o mai mare incluziune socială. Nu este un drum simplu şi nici uşor, însă cred că performanţa sistemului de învăţământ este elementul obligatoriu pentru ca România să continue să crească şi să se dezvolte”, adaugă premierul.

    El spune „că o Românie cu adevărat educată nu se poate realiza nici într-un an şi nici în patru”.

    „Mai ales, după ce, timp de 30 de ani, fiecare ministru a vrut să-şi impună propria viziune şi să schimbe sistemul din temelii. Modificările făcute, de multe ori chiar în fiecare an, fără o analiză serioasă şi fără a avea răbdarea de a vedea care sunt efectele ultimei schimbări făcute, au avut doar efectul contrar, de diminuare a calităţii învăţământului naţional. Acum, ne trebuie timp, ambiţie şi multă perseverenţă pentru a putea schimba lucrurile în bine. Ne trebuie însă şi mai multe resurse. Mă refer la resursele financiare – pe care ne străduim să le asigurăm, în mod sustenabil, corelându-le cu creşterea productivităţii muncii, cu mărirea capacităţilor proprii de producţie şi a valorii adăugate pe care putem să o producem. Pe scurt, corelându-le cu dezvoltarea României”, menţionează Marcel Ciolacu.

    El menţionează că în 2024 va exista cea mai mare alocare bugetară din istorie pentru Educaţie.

    „Aproximativ 4,1 din PIB! În primul rând, pentru asigurarea resurselor adecvate unităţilor de învăţământ, incluzând nu doar materiale didactice moderne, laboratoare bine echipate sau tehnologie de ultimă generaţie, ci şi reabilitări şi construcţii de noi şcoli. Şi aici fondurile din PNRR au un rol esenţial. Însă, pe lângă resursele financiare, este necesar să avem o cu totul altă abordare în ceea ce priveşte resursele umane. Aşadar, pe lângă baza materială, este nevoie de mai multă atenţie în ceea ce priveşte evaluarea şi stimularea performanţei cadrelor didactice. Realitatea ne arată clar că este nevoie de criterii de performanţă în sistemul de învăţământ! Un profesor implicat, responsabil, trebuie să fie plătit mai mult pentru munca depusă. De aceea, am şi rugat-o şi pe doamna ministru Deca să discute cu profesioniştii din minister şi să găsească soluţii în acest sens”, adaugă şeful Executivului.

    Ciolacu afirmă că, prin programul de guvernare asumat în Parlament în calitate de prim-ministru, şi-a propus dezvoltarea învăţământului tehnologic dual, inclusiv prin atragerea şi implicarea mediului privat, a angajatorilor, în formarea viitorilor salariaţi, precum şi prin implicarea autorităţilor publice locale.

    „Trebuie să creăm un mediu în care fiecare tânăr să aibă oportunitatea să exceleze şi să contribuie la dezvoltarea societăţii noastre. Cu fiecare elev care atinge excelenţa în domeniul ales, ne construim un viitor mai bun, mai prosper. Închei, felicitând încă o dată fiecare olimpic şi mentor implicat! Succesele voastre reprezintă victorii ale acestei ţări! Prin munca voastră, aţi demonstrat lumii întregi că tinerii români pot concura cu brio la cel mai înalt nivel internaţional”, încheie premierul Ciolacu.

  • Premierul Marcel Ciolacu vine cu primele date despre bugetul pe 2024: Salarii mai mari cu 5% la bugetari, cu exceptia demnitarilor, alocări record pentru Investitii şi Educatie şi un deficit tintă sub 5%

    Premierul Marcel Ciolacu a anuntat luni că bugetul pentru 2024  va trece în această săptămână de Guvern şi va fi votat până la Crăciun şi în Parlament, mentionând că bugetarii vor avea o creştere de salarii de 5%, mai putin la demnitari, iar fondurile alocate pentru Investitii şi Educatiei vor fi un record.

    Astfel, prin bugetul pe 2024 se alocă pentru investitii 7,3% din PIB, ”cel mai mare procent din istoria României”, potrivit premierului, iar pentru Ministerul Educatiei 4,1% din PIB, nivel istoric de asemenea.

    „Avem un buget istoric la  Educaţie, de 4,1 %, deci o mărire de 60% a bugetului pe educaţie. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că avem fonduri europene prinse în PNRR şi în exerciţiul financiar actual de aproape 12 miliarde, în acest moment. Sunt cele mai mari investiţii în sistemul de educaţie, în şcoli, în toată infrastructura”, a declarat Marcel Ciolacu.

    Întrebat despre majorarea salariilor profesorilor, el a spus că va decide împreună cu liderii de sindicat în aceste zile. ”Era normal să aşteptăm să închidem întregul buget, să bugetez aceşti bani la Ministerul Educaţiei. Sunt ferm convins că vom avea împreună o situaţie corectă”.

    Marcel Ciolacu a subliniat că niciun minister „nu pierde niciun ban”.

    „Sunt ministere care au mai puţini bani, cele care au finalizat investiţiile şi au avut banii pentru cofinanţare anul acesta. Scriptic, ca şi procente, este Ministerul Economiei, dar e normal pentru că s-a desfiinţat Ministerul IMM-urilor şi Turismului. La Ministerul Transporturilor este o majorare consistentă, de 30%, avem o majorare şi la Ministerul Sănătăţi, aproape 26%. Este o majorare şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi am ajuns la cifra de 12 miliarde de euro la Casa de Sănătate. Dar trebuie să găsim corect cum se cheltuiesc aceşti bani pentru că eu unul m-am săturat să văd la televizor breaking news că nu există bani de medicamente, că nu s-au plătit spitalele, că nu s-au plătit programele, când noi alocăm 12 miliarde de euro la CNAS. Vom vedea, trebuie în primul şi în primul rând digitalizare, să ştim foarte bine în timp real unde se cheltuie banii şi cum se gestionează banii. E una dintre priorităti, digitalizarea CNAS”.

    În cee ace priveşte deficitul bugetar, premierul a declarat că în 2024 acesta va fi cu minim 0,5% mai mic faţă de deficitul cu care o să închidem anul acesta şi va fi sub 5%.