“Să nu ne aşteptăm la aceeaşi creştere a creditului în economie şi, din această perspectivă, trebuie revizuită şi creşterea economică pentru că vor fi mai puţini bani. De ce vor fi mai puţini bani? Dincolo de probemele de zi cu zi, avem o problemă fundamentală, care se întamplă o dată la 30-50 de ani şi se schimbă paradigma finanţării bancare “, a spus Negriţoiu la Romania Financial Forum, organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR. În opinia oficialul ING Bank România, schimbarea paradigmei financiare impune o atenţie mai accentuată asupra economisirii locale, în special în cazul ţărilor emergente.
Tag: economisire
-
Economisiţi, ne îndeamnă BNR
“Prin asigurarea stabilităţii preţurilor concomitent cu menţinerea stabilităţii financiare se creează condiţiile reducerii durabile a costului creditului în lei, proces pe care BNR îl încurajează. Reluarea durabilă a creşterii economice trebuie să aibă în vedere şi stimularea economisirii în lei, de natură să asigure sustenabilitatea deficitului extern şi să reducă treptat dependenţa de finanţările externe”, afirmă BNR.
După cum au explicat de-a lungul ultimului an mai mulţi oficiali BNR, esenţial pentru România este să-şi reducă dependenţa de resursele externe de capital, scop imposibil însă fără formarea unei baze de capital autohtone, a cărei condiţie este creşterea economisirii, stimulată de dobânzi rezonabile la depozite. “Or, nu poţi să reduci dobânda pentru credite şi să ai o altă dobândă, stimulativă, pentru depozite”, după cum a comentat în această săptămână Cristian Popa, viceguvernatorul BNR.
Cât priveşte perspectiva de reducere a dobânzii-cheie, analistul BCR Eugen Şinca apreciază că aceasta va rămâne neschimbată în 2011-2012, din cauza aversiunii globale la risc şi incertitudinilor privind politica fiscală după alegerile parlamentare de anul viitor.
-
Taranul roman: econom si dornic sa-si renoveze casa, nu sa-si cumpere alta noua
Studiul, realizat pe un esantion de 214 gospodarii,
reprezentativ pentru populatia intre 20-65 ani din mediul rural,
arata ca foarte putini, in conditiile economice actuale, se
orienteaza spre cumpararea unei locuinte noi sau a unui teren.
Studiul a fost facut pentru BCR Banca pentru Locuinte, care a dorit
astfel sa vada in ce masura ar exista interes in mediul rural
pentru produsele de economisire-creditare pe care le vinde.“Am fost placut impresionati de interesul crescut al populatiei din
mediul rural pentru economisire-creditare. Chiar si in conditiile
economice actuale, majoritatea romanilor din mediul rural
intentioneaza sa economiseasca la fel in cursul urmatoarelor 12
luni (71%), demonstrand ca sunt oamenii gospodari si continuand sa
stranga bani albi pentru zile negre”, afirma Alexandru Ciobanu,
presedintele BCR Banca pentru Locuinte.In mediul rural, circa 70% dintre romanii cu varste intre 20-65
ani, adica aproximativ un milion de persoane, sunt interesati de un
produs de economisire-creditare pentru copii, in principal cu
scopul strangerii unui fond de economii (67%), conform lui
Alexandru Ciobanu.Produsele de economisire-creditare vandute de BCR BpL sub marca
Bauspar, prezentate persoanelor cuprinse in studiu, au fost
remarcate pentru pret (dobanda fixa de 5% sau 6% pe an pe toata
perioada creditului), mecanismul de economisire regulata ce ofera
posibilitatea accesului la creditul locativ si prima de la stat, de
25% pe an din sumele economisite (dar nu mai mult de 250 de euro pe
an / depunator), care pe perioada de economisire genereaza pentru
clienti sume pe care nu le pot obtine din alt produs financiar de
pe piata.BCR BpL finanteaza investitii in domeniul locativ – modernizarea,
extinderea, cumpararea unei locuinte, a unei case sau a unui teren,
refinantarea unor credite pentru domeniul locativ sau crearea unui
avans pentru alte credite pentru domeniul locativ. Pentru cei care
doresc sa investeasca intr-un timp scurt in domeniul locativ, BCR
BpL ofera posibilitatea de a contracta un credit intermediar sau
anticipat, micsorand astfel perioada de asteptare.BCR Banca pentru Locuinte, subsidiara a grupului BCR specializata
in economisirea si creditarea domeniului locativ in sistem
colectiv, a fost lansata in iulie 2008. Principalii actionari sunt
Banca Comerciala Romana (cu 80% din actiuni) si S Bausparkasse der
Oesterreichischen Sparkassen, banca specializata in
economisire-creditare a grupului austriac Erste (20%%). -
Populatia continua sa economiseasca in lei si valuta. Firmele prefera moneda nationala
Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au crescut cu
0,3%, pana la 65,84 miliarde lei, nivel cu 4,2% peste soldul din
aprilie 2010 (-3,8% in termeni reali). Depozitele in lei ale
persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii
financiare nemonetare) au crescut cu 0,2%, la 44,75 miliarde lei.
Comparativ cu luna similara de anul trecut, depozitele in lei ale
companiilor erau mai mari cu 3,6% (-4,3% in termeni reali).
Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si
persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare
nemonetare), exprimate in lei, s-au diminuat cu 1%, pana la nivelul
de 60,46 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele in valuta au
scazut cu 0,1%, pana la 14,83 miliarde euro). -
De ce populatia trebuie stimulata sa economiseasca, in viziunea BNR
Finantarea de pe pietele internationale ramane dificila, pentru
ca persista adversitatea la risc si asistam la modificarea
frecventa a comportamentului investitorilor, exista competitie
pentru finantarea datoriilor suverane, iar dobanzile sunt pe o
tendinta de crestere, a apreciat Danila, intr-o prelegere sustinuta
vineri la Universitatea Ovidius din Constanta.“Se poate demonstra ca exista o legatura puternica intre
economisirea dintr-o tara si nivelul investitiilor, cu efect direct
asupra cresterii economice”, spune el. Criza, dupa cum s-a vazut, a
afectat mai mult tarile dependente de influxuri de capital din
strainatate, asa cum este si cazul Romaniei, iar reducerea
ulterioara a acestor fluxuri sau stoparea lor a scazut cererea
interna si activitatea economica in ansamblu. Iar investitiile cele
mai stabile sunt intotdeauna cele finantate din economisire
interna, intrucat capitalul strain se poate dovedi de multe ori
volatil, speculativ si chiar destabilizator, a aratat
bancherul.“Perspectivele cresterii economice in Romania sunt afectate negativ
de comportamentul gospodariilor, in dubla lor ipostaza, de capital
uman si generator de capital financiar”, apreciaza Danila. Iar
comportamentul gospodariilor nu este decat raspunsul la politicile
si deciziile economice in ceea ce priveste cheltuielile publice,
politica monetara si incurajarea economisirii prin intermediul
produselor financiare.
Nicolae Danila afirma ca Romania mai are de facut pe termen mediu
“restructurari semnificative in domeniul cheltuielilor bugetare,
vizand atat alocarea resurselor umane, cat si politica de asistenta
sociala”. Pana acum, restructurarile din 2010 si 2011 au produs
efecte negative asupra pietei muncii si au diminuat venitul real
disponibil. “Incertitudinile si neincrederea au descurajat
activitatea sectorului privat, au redus cererea de consum si au
comprimat venitul real disponibil al populatiei”, care a devenit
pesimista in privinta viitorului locurilor de munca si a inflatiei,
iar cine si-a permis a inceput sa stranga “bani albi pentru zile
negre”.In ianuarie, constatand ca a crescut volumul economiilor la
banca ale populatiei, premierul Emil Boc se aratase nemultumit de
“nihilismul” mediatic, care ii sperie pe oameni si ii determina
sa-si puna banii la banca in loc sa-i foloseasca pentru consum si
sa ajute astfel cresterea economica. “In loc ca oamenii totusi sa
dea drumul si la partea de consum, prefera sa duca mai multi bani
la banca si sa economiseasca, ceea ce este foarte rau si ineficient
pentru o economie”, spunea Emil Boc la TVR.
Datele din Romania ultimilor 15 ani arata ca economisirea slaba,
comparativ cu alte state din UE si zona euro, nu a fost cauzata
insa de criza, ceea ce inseamna ca politicile economice au transmis
“semnale nepotrivite cu privire la necesitatea economisirii”,
atrage atentia Nicolae Danila. Mai departe, se creeaza un cerc
vicios intre politicile economice nepotrivite, pentru ca intr-un
mediu cu economisire scazuta, politicile autoritatilor trebuie sa
faca fata nevoii de a inlocui economisirea interna cu indatorarea
externa.La ora actuala, Romania nu are totusi de-a face, ca alte state
din zona euro si UE, cu un dezechilibru intre economisirea interna
si o indatorare externa exagerata, insa “ceea ce ingrijoreaza
pietele si le face sa ceara garantii suplimentare (de genul
acordurilor cu FMI) este dinamica deficitului public si a
consumului privat”. Mai exact, criza economica a fortat scaderea
puternica a consumului populatiei, in timp ce consumul public
(cheltuielile guvernului) continua sa fie considerat excesiv de
piete, din doua motive: inainte de debutul crizei, nivelul
cheltuielilor bugetare era oricum nesustenabil, iar dupa criza, la
cheltuielile bugetare s-au adaugat si cele legate de politica
sociala, destinata somerilor si celor cu venituri mici.“Altfel spus, ajustarea cheltuielilor bugetare trebuie sa continue
credibil, pentru ca pietele sa fie dispuse sa imprumute Romania,
chiar daca noi nu avem o problema de finantare a serviciului
datoriei publice”, conchide bancherul. -
RBS Romania vine cu oferte noi pentru clientii premium
Atat clientii noi, cat si cei existenti care isi iau in acelasi
timp un pachet alcatuit dintr-un card de credit RBS Royal Gold sau
Royal Black si un depozit la termen pe 15 saptamani pot primi
inapoi 10% (maximum 500 de lei) din banii platiti cu cardul de
credit (suma inapoiata fiind acordata direct in contul cardului de
credit). Oferta este valabila in primele doua luni de la primirea
cardului de credit.De asemenea, clientii respectivi au dobanda speciala la depozit de
8% pentru lei, respectiv 4% pentru euro, daca platesc cu cardul de
credit pana la data de 31 mai. Oferta este valabila pana la 30
aprilie.Banca a facut cunoscut, de asemnea, ca detinatorii cardurilor de
credit RBS Royal Gold Visa primesc acum pana la 3% (in loc de 2%
prin oferta anterioara) bani inapoi din suma cheltuita lunar cu
cardul de credit prin Programul Spend&Earn. De asemenea, atat
posesorii cardurilor de credit RBS Royal Gold (Visa si MasterCard),
cat si posesorii de Royal Black MasterCard pot achita cumparaturile
efectuate la orice comerciant (in tara, strainatate sau pe
internet) cu dobanda zero in primele sase luni.“Incercam sa le oferim clientilor nostri produse potrivite stilului
lor de viata. Propunem un pachet special, care reuneste un depozit
cu dobanda atractiva si cardurile de credit cu beneficii”, afirma
John Bell, seful diviziei de retail a RBS Romania.RBS Romania, filiala grupului Royal Bank of Scotland, a incheiat
anul 2010 cu un profit net, calculat conform standardelor contabile
romanesti, de peste 150 de milioane de lei (cca 36 mil. euro), in
crestere cu 15% fata de anul precedent. “Suntem foarte multumiti de
indicatorii financiari obtinuti anul trecut. Aceasta inseamnă o
rentabilitate a activelor de 2,4% şi o rentabilitate a capitalului
de 19,7%”, a precizat Johan Gabriels, presedintele bancii.Dupa ce in 2010 banca s-a concentrat pe consolidarea bazei de
clienti si pe mentinerea calitatii activelor, anul acesta RBS
Romania va continua sa se adreseze in special clientilor de tip
premium, care reprezinta grupul tinta pentru toate segmentele de
business – companii, retail si private banking (prin divizia Royal
Preferred Banking). Toate produsele si ofertele noi atasate
produselor si serviciilor pe care banca le va lansa se vor adresa
acestui tip de clienti.“Banca va cauta in mod activ noi oportunitati, inclusiv legate de
creditare, insa va continua sa aiba o abordare selectiva si
prudenta in ceea ce priveste clientii si deal-urile, asa cum a avut
in mod traditional”, arata reprezentantii bancii. -
Emil Boc: A tine banii la banca in loc sa dam drumul si la consum este “foarte rau pentru economie”
“Apar atat de multe lucruri care se lanseaza ca zvon si care
creeaza foarte multe nedumeriri sau induc temeri opiniei publice. A
fost si unul dintre motivele pentru care si in 2010 – am vazut pe
analizele date de Ministerul Finantelor – a crescut volumul
economiilor la banca ale populatiei. Si in 2009, in comparatie cu
2008, romanii au economisit mai multi bani la banci decat in anul
anterior. Si una dintre explicatii, dincolo de temerea fata de
criza economica, este si aceasta intretinere constanta a
nihilismului, a faptului ca nimic nu este bine, ca totul este rau
in aceasta tara si, in conditii de criza economica, in loc ca
oamenii totusi sa dea drumul si la partea de consum, prefera sa
duca mai multi bani la banca si sa economiseasca, ceea ce este
foarte rau si ineficient pentru o economie”, a spus Emil Boc la
TVR.
Afirmatiile premierului sunt legate de miza cea mare a anului
2011, care e reluarea cresterii PIB cu concursul unui motor
puternic – consumul, absent din peisaj intr-un an 2010 unde
exporturile si-au facut datoria, dar n-au reusit sa miste economia
din recesiune. Totusi, atata vreme cat exprimarea aleasa de premier
a dus mai degraba cu gandul la o culpabilizare a consumatorilor
care, punandu-si banii la banca, fac “ceva foarte rau si ineficient
pentru o economie”, Emil Boc a transmis in cele din urma un mesaj
ce i-a nedumerit pe multi prin brutalitate si mai ales prin
neadevarul economic: “rau si ineficient pentru economie” ar fi
fost, dimpotriva, fie ca oamenii sa-si arunce in consum si ultimii
bani, fie sa-si retraga banii din banci sau sa puna la saltea orice
ban economisit.Faptul ca oamenii isi depun banii la banca inseamna, dimpotriva,
o dovada de incredere in relansarea economiei si o temelie pentru
consumul viitor, iar in cazul particular al Romaniei inseamna o
evolutie de la modelul traditional in care, asa cum avea sa
reaminteasca guvernatorul BNR tot in aceasta saptamana, gradul
scazut al economisirii, in mod specific al economisirii pe termen
lung, a impiedicat constant acumularea de capital autohton si a
stimulat dependenta de consumul pe credit extern.In acelasi interviu pentru TVR, Emil Boc a explicat de ce nu e
totul “rau, prapastie si dezastru”, asa cum prezinta lucrurile
televiziunile “nihiliste” care descurajeaza consumul: “Pentru
salarii, in 2011 se recupereaza 15% din ceea ce s-a pierdut in
2010. Si nu este vorba in viitor de alte taieri de salarii. Se
recupereaza 15% si se merge pe aceasta componenta. La pensii, pana
acum, pensiile nu au fost afectate, ci, dimpotriva, in 2009 s-a
impus pensia sociala minima si peste 1 milion de oameni primesc 350
de lei, pensia sociala minima. Acum, in 2011, singura noutate care
apare este pe contributia de asigurari de sanatate. Este pentru
pensionarii care au o pensie peste 740 de lei. Acestia platesc,
pentru a putea avea un sistem sanitar performant, 5,5%. Niciun
pensionar cu o pensie sub 740 de lei, nici in 2011, nici in 2012,
nu va plati contributie de asigurari de sanatate”. -
Club BM: Cine mai economiseste?
Invitatii Clubului BUSINESS Magazin:
Theodor Alexandrescu, director general, Alico Romania
Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail,
Millennium Bank Romania
Dragos Neacsu, director general Erste Asset Management
Marius Popescu, director general, ING Pensii
Bogdan Spuza, marketing&segments director, UniCredit Tiriac
Bank
Rozaura Stanescu, director executiv delegat, BRD
Radu Topliceanu, executive director mass customers area retail
division, Raiffeisen Bank Romania
Otilia Ungureanu, director al directiei de asigurari de viata si
sanatate, Astra Asigurari
Eugen Voicu, director general, Certinvest
BUSINESS MAGAZIN: La ultima intalnire a G20, presedintele
american Obama a trimis o scrisoare in care vorbea despre faptul ca
o revenire economica durabila nu este posibila daca populatia nu
economiseste. Presupunand prin absurd ca presedintele Basescu ar
trimite o scrisoare catre G20, ar avea ce sa spuna, din acest punct
de vedere? Cum sta Romania la capitolul economiilor
populatiei?
ELIZA ERHAN: In piata din Romania, s-a inversat tendinta – dintr-o
tara care mergea mai mult pe creditare, acum suntem o tara care
merge pe economisire, dar si economisirea are o limita. Acum am
inlocuit ratele la credit cu banii pusi deoparte, dar daca salariul
mediu pe economie nu va creste, nici oamenii nu vor mai avea din ce
sa economiseasca.BUSINESS MAGAZIN: In momentul acesta, depozitele in lei sunt
depasite de inflatie, deci nu mai ofera un avantaj clar, iar cele
in valuta isi pastreaza o oarecare atractivitate, dar nu foarte
importanta. Alte instrumente?
ELIZA ERHAN: Alte optiuni ar fi fondurile de investitii, care au
avut o crestere spectaculoasa, procentual, daca ne uitam din
septembrie 2009 pana in septembrie 2010. Activele lor s-au dublat,
de la 2,5 miliarde euro pana la 5 miliarde de euro, dar gradul de
penetrare este inca foarte mic in Romania, iar clientii din retail
sunt foarte reticenti. In banca noastra, economisirea merge tot pe
zona traditionala – depozite de la o luna la trei luni, cu
prelungire automata, cu capitalizarea dobanzii. Bineinteles,
dobanzile la lei trebuie sa fie peste nivelul inflatiei pentru ca
lumea sa economiseasca in continuare, dar sunt foarte multi care
merg acum pe economisirea in valuta.
BUSINESS MAGAZIN: Fac bancile eforturi reale ca sa atraga
economii?
RADU TOPLICEANU: Cred ca toate bancile in momentul de fata fac
eforturi ca sa atraga economii si vedem o plaja destul de larga de
oferte, super-oferte specializate pe diverse segmente, dar problema
este ca la un moment dat nu prea mai sunt bani din care sa
economisim. Ultimul raport al Bancii Nationale arata ca volumul
economiilor stagneaza si, incet-incet, o sa inceapa sa o ia in jos,
pentru ca lumea consuma din ce apuca sa economiseasca. Asa ca sume
noi mie mi-e greu sa vad.
EUGEN VOICU: Industria fondurilor de investitii ramane o
alternativa si activele chiar au crescut foarte mult in zona
aceasta.
DRAGOS NEACSU: Noi suntem un sector foarte dinamic, care incepe sa
recupereze si cu siguranta ca evolutia din ultimii doi ani in
industria fondurilor de investitii este una din putinele zone
luminoase ale evolutiilor din piata financiara romaneasca. De fapt,
este valabil nu numai in Romania, ci chiar in context regional.
Sigur, ritmul de crestere este foarte mare, comparativ cu volumele
si numarul de investitori existente anterior. Noi am crescut de 15
ori in mai putin de trei ani de zile, ca volum, in conditiile in
care colegii nostri din tarile din jur au pierdut din active sau,
cel mult, le-au conservat. Din punctul de vedere al penetrarii la
nivelul investitorilor, vorbim, in sfarsit, in industria fondurilor
de investitii din Romania, de sute de mii de investitori.
Comparativ cu milioanele de deponenti in depozitele bancare,
diferenta este inca foarte mare, dar volumele vazute in dinamica ne
indeamna sa credem ca in urmatorii cinci ani de zile vom putea
vorbi de o recuperare in industria fondurilor undeva spre zona de
4,5-5% din PIB, care este nivelul actual in tarile mai avansate din
regiune. Cred ca vom reusi sa recuperam mult mai rapid comparativ
cu alte segmente ale pietei financiare.
Problemele sunt mult mai reduse comparativ cu masa depozitelor
bancare, unde exista o canibalizare a ofertelor intre diversele
grupuri si un fenomen de migrare si slabire a loialitatii
deponentilor. In ceea ce ne priveste, cel putin in 2010, in
fondurile noastre, intre 15 si 30% din volumele intrate lunar
reprezinta sume care nu provin din conturile bancare. Vorbim despre
acele zone de economia informala, depozite la saltea, sume nou
intrate in circuitul oficial. Sumele sunt de ordinul milioanelor de
euro, spre 10 milioane de euro lunar, dar incep sa se adune.
BUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa
isi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea
antreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea
aparea noi potentiali clienti in zona de economisire?
ELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata
este intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa
mergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la
partea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de
sprijinire a acestui segment.BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?
EUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci
degeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt
inca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna. -
ING Asigurari de Viata: prima medie anuala a crescut cu 10%
Astfel, in portofoliul de asigurari noi cu componenta de
economisire sau investitie incheiate la ING in 2010, nivelul mediu
al primei brute subscrise (care reprezinta suma destinata
acumularii sau investitiei si acoperirii costurilor aferente
politei) este de peste 1.700 de lei, comparativ cu 1.574 de lei in
2009 si 1.190 la sfarsitul anului 2005.“Realitatea cu care se confrunta consumatorii in prezent ii
determina sa se gandeasca mai atent la planificarea viitorului si
la necesitatea de a economisi pentru atingerea unor obiective
importante”, spune Cornelia Aurelia Coman, directorul general al
ING Asigurari de Viata.O analiza a profilului consumatorilor care au incheiat o asigurare
de viata la ING arata ca preferintele acestora difera in functie de
etapa din viata in care se gasesc. In timp ce tinerii aflati la
inceput de drum, cuplurile fara copii si persoanele singure opteaza
cu precadere pentru politele cu investitii si pentru cele de
pensie, atunci cand in viata lor apare un copil, clientii isi
completeaza portofoliul cu produse destinate copiilor. Familiile
mature, cu copii de peste 18 ani, se indreapta in principal catre
investitii si economisire.
In functie de obiectivul urmarit, modalitatea in care clientii aleg
sa incaseze sumele acumulate prin intermediul asigurarii de viata
atunci cand contractele ajung la maturitate difera. La nivelul
intregului portofoliu de contracte maturizate al ING Asigurari de
Viata, 89% dintre clienti au ales sa incaseze intreaga suma o data.
In segmentul de planuri financiare pentru copii, 39% dintre
contractele ajunse la maturitate de-a lungul anilor au fost platite
sub forma de plata unica.In ceea ce priveste contractele ajunse la maturitate in primele
noua luni ale anului 2010, se remarca o crestere a preferintelor
pentru rente anuale, procentul crescând de la 11% la 17%. -
Bancile te invata cum sa economisesti: stinge lumina si fa-ti lista de cumparaturi
Acestea sunt doar cateva dintre sfaturile pe care expertii
bancari le dau romanilor pentru a-i invata sa faca economii.Cateva dintre marile banci deruleaza programe educationale
intrecandu-se in recomandari de genul “noteaza orice suma
cheltuita, oricat de mica ar fi aceasta” sau “mergi la cumparaturi
cu o lista si evita sa cheltuiesti in afara ei”.Cititi mai multe pe www.gandul.info