BusinessMagazin

Tag: economie

  • Germania surprinde Europa: Economia sare peste aşteptări. Creştere dublă faţă de estimări şi revenire spectaculoasă a exporturilor

    Economia Germaniei a înregistrat o revenire spectaculoasă în primul trimestru din 2025, cu o creştere economică dublă faţă de estimările iniţiale, potrivit celei de-a doua evaluări oficiale publicate vineri. Avansul puternic din luna martie a fost factorul decisiv care a impulsionat rezultatele generale, informează Reuters.

    Potrivit Biroului Federal de Statistică, economia germană a crescut cu 0,4% faţă de trimestrul anterior, faţă de estimarea preliminară de doar 0,2%. Este cea mai rapidă creştere trimestrială din ultimii doi ani – mai exact, din trimestrul al treilea din 2022, când s-a înregistrat un avans de 0,6%.

    Creşterea a fost alimentată în principal de dinamismul comerţului exterior şi de revenirea consumului intern.

    „Producţia industrială şi exporturile au evoluat peste aşteptări în luna martie”, a declarat Ruth Brand, preşedinta Oficiului de Statistică. Exporturile au crescut cu 3,2% faţă de trimestrul anterior, impulsionate de comenzile plasate anticipat de importatorii americani, în contextul posibilelor tarife comerciale.

    Consumatorii germani au dat şi ei semne clare de revenire, cu o creştere de 0,5% a cheltuielilor gospodăriilor – o evoluţie mai bună decât în trimestrele precedente.

    Pe de altă parte, cheltuielile guvernamentale au scăzut cu 0,3% în acelaşi interval, o consecinţă a bugetului provizoriu adoptat la începutul anului.

    Reamintim că economia Germaniei a încheiat anul 2024 cu o contracţie de 0,2% în ultimul trimestru, reaprinzând temerile privind o posibilă recesiune. În termeni tehnici, o recesiune este definită de două trimestre consecutive de scădere economică – un scenariu care, pentru moment, pare evitat.

  • Companii americane şi investitori asiatici iau cu asalt pieţele europene pentru a se împrumuta ieftin cu euro. Moneda unică este pe cale de a deveni din nou măreaţă. Dar cât de bine face un euro puternic economiei Europei şi exportatorilor? Lagarde, şefa BCE, crede că este de bine ce se întâmplă

    Timp de decenii puterea financiară a SUA, dată şi de supremaţia do­larului, a făcut ca pieţele financia­re americane, Wall Streetul, să dea tonul pentru restul lumii. Cu rădăcini adânci pe pieţele de bani americane, fonduri de investiţii uriaşe precum BlackRock, BlackStone şi Vanguard şi-au construit partici­paţii la toate companiile importante din toată lumea. Cu bani de acasă, companiile mari americane s-au extins şi au acaparat şi piaţa serviciilor din Europa.

    Însă în ultimele luni ceva s-a schimbat. Companiile mari americane se înghesuia acum să se împrumute în euro din Europa. Manageri de active de top precum Goldman Sachs şi JPMorgan îşi ajută clienţii să-şi mute din bani în Europa. Nomura, o uriaşă companie de servicii financiare din Japonia, a reapărut, după mulţi ani, pe piaţa europeană a dato­riilor. În Europa do­bân­zile sunt mai mici decât în SUA, credi­tele sunt mai ieftine, iar pieţele mai stabile.

    Este oportunitatea mone­dei euro de „a deveni din nou mă­reaţă“, spun unii observatori. Însă cererea mare de euro face ca moneda unică europeană să fie mai scumpă. Pentru exportatorii Europei, aceas­ta poate fi o problemă, iar dacă exportatorii au probleme, şi creşterea economică are de suferit – ceea ce s-ar putea reflecta şi în cursul euro.

    Incertitudinile create de politicile pentru co­merţul extern şi de reformele fiscale ale ad­mi­nistraţiei preşedintelui SUA Donald Trump au făcut ca yieldurile obligaţiunilor de stat ale SUA să crească în ultimele luni. Aceasta înseamnă că SUA, o e­conomie puternic îndatora­tă, se finanţează de pe pieţe mai scump. În acelaşi timp, politicile lui Trump tind să creeze inflaţie şi de aceea Rezerva Federală americană ţine dobânzile de politică monetară sus. O permite şi rezistenţa la dobânzi mari a economiei. Dolarul se depreciază faţă de euro.

    În acest context, companii mari din SUA accesează din ce în ce mai mult pieţele euro­pene ale datoriilor, atrase de costurile de îm­pru­mut mai mici. Cele mai multe au operaţiuni în Europa şi realizează venituri aici. De ase­menea, companiile profită de oportunitatea de a-şi diversifica sursele de finanţare pentru a se feri de turbulenţele de pe pieţe create de taxele vamale ale lui Trump, scrie Bloomberg. Referinţa dobânzilor de politică monetară ale BCE este de 2,25%.

    Sunt voci care spun că din cauza persis­tenţei riscurilor asociate cu războiul comercial banca centrală a zonei euro s-ar putea trezi în situaţia de a duce dobânda şi mai jos, la puţin sub 2%. În SUA, Fed se menţine pe poziţii cu dobânda în intervalul 4,25%-4,5%, deşi Trump îi cere să o micşoreze. Astfel s-a ajuns ca împru­muturile în euro să fie semnificativ mai ieftine decât cele în dolari pentru companiile americane.

    Pentru unele afaceri are sens să se împru­mute în Europa atâta timp cât euro nu se apre­ciază prea mult faţă de dolar. Alphabet, părin­tele Google, a atras finanţare de 6,75 miliarde euro la o zi după ce a strâns 5 miliarde dolari în SUA. Companiile şi investitorii americani au fost încurajaţi să se reorienteze către Europa şi de căderile din aprilie de pe bursele de capital din SUA. Unii investitori au căutat atunci refugiu în active percepute ca sigure, cum ar fi aurul şi acţiunile şi obligaţiunile europene subevaluate.

    Executivi de la JPMorgan Asset Management au spus că au observat un interes mai mare din partea clienţilor pentru Europa, inclusiv pentru investiţii în active private, în ţări precum Germania, unde guvenul a anunţat cheltuieli masive în economie şi pentru reînarmare, notează Reuters. Bernard Mensah, unul dintre executivii de top ai Bank of America, a explicat că Europa este o regiune incredibil de bogată şi cu toate acestea până acum o bună parte din capitalul ei a fost exportat în SUA în loc să fie reinvestit eficient în interiorul UE.

    Dolarul s-a depreciat cu aproximatix 10% faţă de euro de la începutul anului. Pentru companiile europene care exportă în SUA, aceasta este o problemă deoarece le face exporturile mai scumpe, mai necompetitive. Ar fi o presiune în plus pe lângă cele create de taxele vamale ale preşedintelui Trump. Aprecierea euro faţă de dolar este o tendinţă care durează deja de câteva luni. Avertismente asupra efectelor toxice există şi ele de mai mult timp. Însă euro puternic pare să fi intrat de curând în atenţia BCE.

    Preşedinta băncii, Christine Lagarde, a declarat că aprecierea este contraintuitivă, dar justificată, şi o atribuie reducerii încrederii în politicile din SUA în contextul incertitudinilor privind direcţia economiei americane. În opoziţie cu ce se întâmplă cu SUA şi dolarul, Lagarde a evidenţiat, într-un interviu pentru La Tribune Dimanche, stabilitatea Europei, atât economică cât şi instituţională, ca motor principal al întăririi „neaşteptate“ a euro. „Incertitudinea este o constantă în SUA“, a spus ea.

    Analiştii de la Commerzbank au remarcat că este destul de neobişnuit pentru un preşedinte al BCE să comenteze despre cursul de schimb. Ei apreciază şi că interviul lui Lagarde arată că aceasta este încântată de noua sa putere. Şi pentru motive bune, spun analiştii: politicienii preferă adesea o monedă slabă, mai ales în vremuri dificile. Pe de altă parte, un euro puternic reprezintă o contrapondere la politica monetară expansionistă a BCE. Totuşi, comentariile lui Lagarde pot fi interpretate de pieţe ca o invitaţie de a duce euro şi mai sus.

     

     

  • Ce moştenire primeşte preşedintele Dan şi cum o va împărţi. Preşedinţii României nu au, constituţional, atribuţii în treburile economice. Dar dintotdeauna s-au implicat în economie

    Unul dintre primele gesturi ale preşedintelui ales Nicuşor Dan a fost să discute la Ministerul Finanţelor despre rezolvarea deficitului bugetar – principala problemă a României de azi. Nu este treaba lui, dar este cartoful fierbinte pe care l-a primit în mână chiar în primul minut în care a fost declarat preşedinte.

    Pentru că deficitele sunt foarte mari – deficitul public este imens şi trebuie redus.

    Nu vom mări taxele, vom tăia din cheltuieli, spune preşedintele Dan.

    Încă înainte de a fi depus jurământul (îl va depune de 26 mai) preşedintele ales dă de înţeles că se va implica în politică dincolo de ceea ce, formal, este atribuţia guvernului. Dar Constituţia, dincolo de formalism, îi dă dreptate. Constituţia spune că Preşedintele şi Guvernul sunt, împreună, parte a puterii executive. Preşedintele este cel care-l numeşte pe premier. Care, premier, vine în faţa Parlamentrului cu un program de guvernare. Or, este limpede aici că preşedintele nu numeşte un premier ale cărui convingeri sunt împotriva celor ale sale. Îngrijorarea fundamentală, s-a văzut, a preşedintelui ales este deficitul. Nu vom majora taxele, spune el, vom reduce cheltuielile.

    Este greu de spus cum pot fi reduse cheltuielile. Tai din banii acordaţi administraţiilor locale? Dai afară oameni când în spitale şi şcoli defictul de personal este imens? Pentru că, da, în timpul comunismului, erau angajaţi la stat doar 800.000 de oameni. Dar clasele aveau 40 de elevi. Acum au 20. Deci e nevoie de un profesor în plus la o singură fostă clasă. Comuna Iveşti din judeţul Galaţi a rămas fără medic, pentru că singurul medic s-a pensionat. 12.000 de oameni nu mai au medic de familie. Nu mai au de unde să ceară o reţetă compensată, să ceară un sfat. Şcoala din satul Buceşti nu are nici profesor de engleză şi nici de franceză. De unde să tai? Mulţi copii pierd astfel oportunităţi enorme.

    Va fi un mandat greu pentru preşedintele Dan.

    Totuşi, alţi preşedinţi şi-au asumat acest rol greu. Emil Constantinescu şi l-a asumat. Traian Băsescu şi l-a asumat. Nicuşor Dan arată, cel puţin în aceste zile, că şi-l asumă. Dar, singur, nu va putea. Are nevoie de un Parlament care să-i fie aproape. Are nevoie de o alianţă PSD, PNL, UDMR şi minorităţi. Astfel, poate construi o majoritate parlamentară. Doar aşa poate reuşi. Responsabilitatea trebuie purtată pe umerii mai multora, nu pe a unuia singur.

     

    Electoratul judecă cu inima. Statisica nu are inima

    Creşterea economică

    ► Eurostat: Economia Uniunii Europene a crescut în medie cu 1,4% în primul trimestru din 2025, an/an, cu variaţii mari între ţările membre. Eurostat publică datele ajustate. Pe date ajustate, economia României a crescut cu 0,5%, an/an. Pe datele brute ale Institutului Naţional de Statistică (INS), creşterea a fost de doar 0,2%, în T1. Economia a crescut anul trecut cu doar 0,8%. Economiştii români cred că, în acest an, creşterea va fi şi mai slabă, dar nu văd o recesiune.

    Consumul

    ► Consumul casnic a rămas pe plus, la şase la sută, trimestru la trimestru, pentru că salariile cresc încă peste inflaţie, deşi nu cu două cifre faţă de anii trecuţi.

    Deficitele

    ► Deficitul balanţei comerciale a crescut în primele trei luni din 2025 cu 27%, la 8,45 miliarde euro (an/an). Importurile s-au majorat cu 8,1%, iar exporturile cu doar 2,7%. Important este că exporturile revin pe plus, faţă de anul trecut când au scăzut cu 2%. Balanţa comercială este cea mai complicată problemă a României de azi. Importăm mult pentru că nu producem aici ceea ce consumatorii caută şi am majorat salariile din ce împrumutăm. Nu este doar problema noastră. Războiul comercial al SUA de aici a plecat. SUA nu sunt în stare să producă ceea ce consumatorii cer sau produc la preţuri mult mai mari decât acelaşi produse aduse din import.

    ► Din cauza deficitului comercial şi a deficitului bugetar (9,3% din PIB, în 2024), deficitul de cont curent a crescut în primele trei luni din 2025 la 7,6 mld. euro, faţă de 4,2 mld. euro în primele trei luni din 2024 – un avans de 80%. Acest lucru pune presiune asupra cursului de schimb, iar cei cu credite în euro şi salarii în lei vor avea mari probleme.

    Industria

    ► Producţia industrială s-a redus în primele trei luni ale anului cu 4,2%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-4,7%), sectorul energetic (-1,9%) şi industria extractivă (-1,5%), potrivit datelor INS.

    ► În luna martie, faţă de martie 2024, producţia industrială a fost mai mică cu 4,8%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-5,5%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%). Industria extractivă a crescut cu 1%.

    Construcţiile

    ► Pe construcţii, lucrurile merg ceva mai bine. Piaţa construcţiilor a crescut cu 12% în primele trei luni din 2025, an/an, graţie fondurilor europene.

    ► Construcţiile inginereşti (infrastructura mare, autostrăzi, drumuri) s-au majorat cu 19%, ceea ce înseamnă că banii europeni din care sunt făcute aceste lucrări nu sunt chiar atât de puţini, pe cât se spune. Volumul lucrărilor la clădiri rezidenţiale a avut un avans de 11%.

    Inflaţia

    ► Rata anuală a inflaţiei a coborât, în aprilie, la nivelul Uniunii Europene la 2,4%, de la 2,5% în martie, România ocupând, pentru a două lună consecutiv, primul loc dintre ţările membre, cu 4,9%, arată datele Eurostat.Cele mai mari rate au fost înregistrate în România (4,9%), Estonia (4,4%) şi Ungaria (4,2%).

    Salariile

    ► Salariul mediu net a ajuns la 5.691 de lei net în luna martie a acestui an, în creştere cu 9,8% faţă de aceeaşi lună din anul 2024, potrivit INS. Rata inflaţiei a fost de 4,9%, astfel a fost înregistrat un câştig salarial real de 4,9%.

     

     

  • Ilie Bolojan: Avem o criză bugetară. Cu cât luăm măsuri mai repede, cu atât evităm o criză economică

    „Avem o criză bugetară şi cu cât luăm măsuri mai repede pentru a rezolva această criză bugetară, cu atât evităm o posibilă criză economică”, declară miercuri preşedintele interimar Ilie Bolojan.

    Întrebat cât de gravă este situaţia economică în România, la momentul actual, Bolojan a răspuns: „suntem într-o situaţie în care avem, trebuie să recunoaştem, o criză bugetară şi cu cât luăm măsuri mai repede pentru a rezolva această criză bugetară, cu atât evităm o posibilă criză economică cu efecte sociale costisitoare pentru oameni”.

    Referitor la timpul rămas pentru a respecta paşii propuşi de reducere iniţială a cheltuielilor şi mărire ulterioară a taxelor şi impozitelor, preşedintele interimar a declarat: „mai este timp, dar timpul nu are răbdare cu noi”.

  • Din campioană a creşterii economice, România a ajuns la coadă. Dar nu este un dezastru, economia poate recupera

    Din campioană a creşterii economice, România a ajuns la coadă. Dar nu este un dezastru, economia poate recupera

    Datele Eurostat (agenţia europeană de statistică) arată că, în T1, economia României a crescut cu 0,5%, an la an, faţă de o medie a UE de 1,4%. Asta pe datele ajustate pentru că, pe cele neajustate furnizate de INS, a crescut cu doar 0,2%. Important este însă că nu a intrat pe minus şi nu va intra în acest an, potrivit opiniilor economiştilor consultaţi de ZF.

    Creşterea este mică, dar şi situaţia internaţională nu este bună. Datele Eurostat (datele ajustate) arată că economia Germaniei a crescut cu 0,2%. Datele brute arată că economia Germaniei a scăzut însă cu 0,2%.

    Pentru România este important ca Germania să crească pentru că Germania este principalul partener comercial al României (economia României înseamnă 9% din economia Germaniei). Oricum ar duce-o, Germania a reintrat în acest an pe podium: este, din nou, a treia economie a lumii, după SUA şi China, cu un PIB de peste 4.000 de miliarde de euro. Cu un PIB în creştere, chiar modest, România poate ajunge, în trei ani, între primele zece economii ale UE.

     

  • Cutremur financiar anunţat: Trump pregăteşte cea mai mare slăbire a reglementărilor financiare de după criză

    Statele Unite se pregătesc să anunţe una dintre cele mai mari reduceri ale cerinţelor de capital pentru bănci din ultimul deceniu. Această decizie arată clar direcţia de dereglementare impusă de administraţia Trump, informează Financial Times.

    În următoarele luni, autorităţile de reglementare intenţionează să modifice regula numită raport suplimentar de levier (SLR). Aceasta obligă marile bănci să deţină o rezervă minimă de capital solid, proporţională cu toate activele lor – inclusiv creditele, instrumentele financiare şi alte expuneri din afara bilanţului. Regula a fost introdusă în 2014, după criza financiară din 2008-2009, pentru a întări stabilitatea sistemului bancar.

    Băncile au criticat de mult timp această cerinţă, pe motiv că le penalizează chiar şi pentru deţinerea de active sigure, precum titlurile de stat americane. Reprezentanţii industriei susţin că acest lucru limitează capacitatea băncilor de a sprijini economia, de a oferi credite şi de a participa eficient pe piaţa datoriilor guvernamentale, estimată la 29.000 de miliarde de dolari.

    „Este absurd să pedepseşti băncile pentru că deţin active sigure. În momente de criză, tocmai ele pot menţine piaţa lichidă”, a declarat Greg Baer, directorul executiv al grupului de lobby Bank Policy Institute. „Reglementatorii trebuie să acţioneze acum, nu după ce apare o nouă problemă.”

    Lobby-iştii bancari se aşteaptă ca până în vară să fie propuse oficial aceste modificări. Relaxarea regulilor vine în contextul unei politici mai largi de tăiere a reglementărilor, de la mediu până la transparenţă financiară, promovată de preşedintele Trump.

    Totuşi, nu toată lumea este de acord cu această decizie. Unii experţi avertizează că, într-o perioadă atât de incertă din punct de vedere economic şi geopolitic, slăbirea standardelor bancare poate fi periculoasă.

    „Cu toate riscurile din prezent – de la instabilitatea dolarului la direcţia economiei – nu pare deloc momentul potrivit pentru a slăbi regulile de capital ale băncilor”, spune Nicolas Véron, cercetător la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională.

    Pe de altă parte, analiştii spun că o astfel de mişcare ar putea stimula piaţa titlurilor de stat şi ar putea ajuta administraţia Trump să reducă costurile de împrumut ale guvernului, permiţând băncilor să cumpere mai multă datorie publică.

    Totodată, ar putea încuraja băncile să revină în forţă pe piaţa titlurilor de stat, după ce, în urma regulilor stricte impuse după criză, pierduseră teren în faţa fondurilor speculative şi a traderilor automaţi.

    Mai mulţi oficiali americani de rang înalt şi-au exprimat deja susţinerea pentru relaxarea acestor reguli.

  • Cum au decis chinezii să vină la masa de negociere cu SUA: Teama de izolarea internaţională. „Ambele părţi încearcă să pară dure, dar niciuna nu vrea să fie responsabilă pentru prăbuşirea economiei globale”

    Deşi oficial, China a adoptat un ton sfidător în faţa noilor tarife impuse de preşedintele american Donald Trump luna trecută, promovând imagini cu Mao Zedong şi mesaje anti-imperialiste în mass-media de stat şi pe reţelele sociale, în culise, oficialii de la Beijing sunt din ce în ce mai îngrijoraţi, scrie Reuters.

    Potrivit a trei surse apropiate guvernului chinez, impactul economic al tarifelor şi riscul izolării internaţionale, pe măsură ce partenerii comerciali ai Chinei încep să semneze acorduri bilaterale cu SUA, au determinat o reevaluare a poziţiei oficiale.

    Aceşti factori, combinaţi cu o atenuare a retoricii lui Trump şi iniţiative diplomatice din partea Washingtonului, au convins Beijingul să îl trimită în Elveţia, în acest weekend, pe He Lifeng, vicepremier al Chinei, pentru discuţii cu oficiali americani.

    Ministerul chinez de externe a declarat pentru Reuters că „opoziţia fermă a Chinei faţă de abuzul politicii americane este clară şi constantă” şi că nu există schimbări în această poziţie.

    Totodată, a acuzat Washingtonul că a folosit fentanilul ca pretext „pentru un act tipic de intimidare, care subminează serios dialogul şi cooperarea în combaterea drogurilor”.

    Vineri, vice-ministrul de externe chinez, Hua Chunying, a afirmat că Beijingul are „încredere deplină” în capacitatea sa de a gestiona relaţiile comerciale cu SUA, adăugând că abordarea administraţiei Trump „nu este sustenabilă”.

    Războiul comercial dintre cele două mari economii ale lumii, agravat de decizia lui Trump de a impune tarife şi altor zeci de ţări, a perturbat lanţurile globale de aprovizionare, a generat volatilitate pe pieţele financiare şi a amplificat temerile privind o încetinire accentuată a creşterii economice globale.

    De partea cealaltă, restricţiile chineze privind exporturile de minerale esenţiale au afectat aprovizionarea SUA cu materiale critice pentru industria de armament, electronice şi bunuri de consum.

    În plus, popularitatea lui Trump este în scădere, inclusiv din cauza modului în care gestionează politica comercială şi economia.

    Atmosfera tensionată dinaintea negocierilor de la Geneva evidenţiază lipsa de încredere reciprocă şi diferenţele majore de stil diplomatic dintre echipa lui Trump şi autorităţile chineze, ceea ce face probabilă o serie de discuţii prelungite şi dificile.

    „Ambele părţi încearcă să pară dure, dar niciuna nu vrea să fie responsabilă pentru prăbuşirea economiei globale”, a declarat Scott Kennedy, expert în afaceri chineze la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

  • Donald Trump s-a răzgândit: SUA propune acum tarife de 80% pentru importurile din China, înaintea unor negocieri cruciale între cele două superputeri economice. „China ar trebui să îşi deschidă piaţa pentru SUA, ar fi atât de benefic pentru ei. Pieţele închise nu mai funcţionează”

    Donald Trump a declarat vineri că un tarif vamal de 80% aplicat produselor chinezeşti „pare rezonabil”, fiind prima dată când sugerează o alternativă concretă la tariful de 145% impus Chinei, înaintea unor discuţii cruciale care se vor desfăşura în weekend, scrie Reuters.

    Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, şi principalul negociator comercial, Jamieson Greer, se vor întâlni cu responsabilul economic chinez, He Lifeng, în Elveţia, pentru discuţii care ar putea reprezenta un prim pas către rezolvarea disputelor comerciale dintre cele două ţări.

    „China ar trebui să îşi deschidă piaţa pentru SUA, ar fi atât de benefic pentru ei. Pieţele închise nu mai funcţionează”, a scris Trump pe platforma Truth Social.

    „Un tarif de 80% pentru China pare potrivit. Rămâne la latitudinea lui Scott B.” a adăugat el.

    Deşi Trump a lăsat să se înţeleagă în mai multe rânduri că se aşteaptă ca tarifele impuse Chinei să fie reduse, este pentru prima dată când menţionează un procent anume la care acestea ar putea ajunge.

    De la preluarea noului mandat în ianuarie, Trump a majorat tarifele pentru importurile din China la 145%, pe lângă cele impuse în primul său mandat şi măsurile instituite anterior de administraţia Biden.

    China a reacţionat impunând restricţii la exportul unor elemente rare şi majorând tarifele pentru produsele americane până la 125%, adăugând taxe suplimentare pe anumite bunuri precum soia şi gazul natural lichefiat.

  • Ce aşteaptă mediul de business de la viitorul preşedinte al României: reforme, stabilitate şi viziune strategică

    Alegerile prezidenţiale din această vară vin într-un moment-cheie pentru România. Economia încetineşte, deficitul bugetar se adânceşte, iar pe plan internaţional, contextul geopolitic impune lideri cu viziune. Într-o astfel de perioadă, aşteptările mediului de afaceri faţă de viitorul preşedinte sunt clare: stabilitate, responsabilitate şi o strategie pe termen lung. De la industrie şi agricultură, până la sănătate şi mediu, actorii economici transmit un mesaj comun – România are nevoie de reforme reale şi de politici consistente, construite împreună cu cei care cunosc economia reală.

     

    Radu Burnete

    Confederaţia Patronală Concordia

    Economia României nu îşi mai permite amânări. Viitorul preşedinte trebuie să acţioneze cu prudenţă, dar şi cu hotărâre. Deficitul bugetar nu mai poate fi ignorat, iar o majorare substanţială a taxelor ar putea împinge ţara în recesiune. Soluţia necesară propusă de Concordia: eficientizarea cheltuielilor publice şi reformarea aparatului bugetar.

    ► Evitarea gesturilor riscante în plan economic şi internaţional.

    ► Reducerea birocraţiei şi reorganizarea administraţiei.

    ► Păstrarea taxării la un nivel sustenabil, fără şocuri.

    ► Susţinerea unei economii bazate pe investiţii, nu pe consum.

     

    Clubul Fermierilor Români

    Agricultura nu mai poate fi tratată ca un sector secundar. Clubul Fermierilor solicită preşedintelui un angajament ferm pentru medierea şi promovarea unei Politici Agricole Integrate – un plan strategic de lungă durată, care să asigure predictibilitate şi dezvoltare sustenabilă în agricultură. Într-un context agricol fragil, cu secetă severă şi volatilitate a preţurilor, sectorul are nevoie de măsuri urgente.

    ► Agricultura, pilon al rezilienţei naţionale.

    ► Sistem integrat de gestiune a apei şi riscurilor.

    ► Digitalizare şi sprijin pentru fermierii tineri.

    ► Susţinerea oficială a securităţii alimentare.

     

    Cristian Hotoboc

    PALMED – Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private

    România are nevoie de stabilitate internă şi de o voce puternică în plan extern. Mediul privat poate fi un aliat strategic al statului, dar trebuie valorizat corect. PALMED solicită ca preşedintele să construiască un parteneriat real cu sectorul privat şi să creeze mecanisme de consultare permanentă, pentru politici publice coerente şi durabile.

    ► Poziţionare activă în plan european şi internaţional.

    ► Consultare periodică cu mediul privat şi societatea civilă.

    ► Respect pentru contribuabil şi transparenţă în politici.

    ► Parteneriat strategic public-privat pentru modernizare.

     

    Dragoş Damian

    PRIMER & Terapia

    Industria românească are nevoie urgentă de un plan de reindustrializare. Preşedintele trebuie să devină un promotor activ al dezvoltării fabricilor, uzinelor şi combinatelor, într-un context în care economia nu mai poate fi susţinută doar prin consum şi importuri. România trebuie să producă mai mult şi mai eficient, mai ales în sectoare esenţiale: mâncare, chimie, apărare şi energie. 

    ► Reindustrializarea României ca obiectiv naţional.

    ► Sprijin financiar şi fiscal pentru producţia locală.

    ► Numirea unui executiv cu experienţă industrială la Economie.

    ► Stoparea dependenţei de importuri şi consum.

     

    Alina Creţu

    APPR – Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România

    Fermierii români pot performa doar într-un cadru predictibil şi stabil. Agricultura este un domeniu vulnerabil, dar esenţial pentru securitatea economică a ţării. Alina Creţu subliniază că orice dezechilibru politic sau economic afectează direct acest sector. De aceea, preşedintele trebuie să garanteze continuitatea politicilor europene şi naţionale în agricultură.

    ► Protejarea intereselor fermierilor în plan european.

    ► Stabilitate politică pentru investiţii predictibile.

    ► Sprijin pentru fermierii mici şi mijlocii.

    ► Politici coerente privind adaptarea la schimbările climatice.

     

    Dr. Florin Lăzărescu

    Colegiul Medicilor Stomatologi

    Sănătatea publică are nevoie de mai mult decât fonduri: are nevoie de viziune şi prioritizare. România se află pe ultimele locuri în UE la indicatorii de sănătate orală, iar accesul la servicii stomatologice este redus pentru mulţi români. Viitorul preşedinte trebuie să includă sănătatea în agenda publică, să promoveze prevenţia şi să susţină parteneriatele public-private.

    ► Susţinere instituţională pentru sănătatea publică.

    ► Promovarea prevenţiei şi educaţiei pentru sănătate.

    ► Acces extins la servicii pentru categoriile vulnerabile.

    ► Mesaje clare despre importanţa sănătăţii orale.

     

    Avraham Marian Cioceanu

    Asociaţia Bio România

    Agricultura ecologică poate deveni o nişă strategică pentru România. Dar pentru asta e nevoie de o viziune clară din partea preşedintelui. Bio România cere o strategie naţională coerentă, bazată pe sprijin real pentru micii fermieri bio şi pe prioritizarea produselor locale în achiziţiile publice. Este momentul ca România să valorifice potenţialul său natural şi să dezvolte o industrie alimentară bio cu valoare adăugată.

    ► Strategie clară pentru dezvoltarea agriculturii bio.

    ► Subvenţii adaptate costurilor actuale de producţie.

    ► Prioritizarea produselor bio locale în achiziţiile publice.

    ► Susţinerea fermierilor mici şi a procesării locale.

     

    Florentin Bercu

    Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare

    România are nevoie de un preşedinte care să înţeleagă mizele negocierilor europene în agricultură. De la convergenţa subvenţiilor şi bugetul PAC, până la poziţionarea faţă de acordurile comerciale internaţionale, vocea României trebuie să fie fermă şi informată. Florentin Bercu propune o listă de priorităţi concrete pe care viitorul preşedinte ar trebui să le asume.

    ► Susţinere pentru creşterea bugetului PAC şi convergenţa subvenţiilor.

    ► Poziţie clară împotriva acordului MERCOSUR.

    ► Lege a arendei echitabilă pentru fermieri.

    ► Condiţionalităţi stricte pentru aderarea Ucrainei la UE.

  • Economia merge excepţional de bine dacă te uiţi în conturile băncilor

    BCR a majorat creditarea cu peste 12% în T1/2025 şi a obţinut un profit de 742 mil. lei, cu 20% peste T1/2024, la venituri de 1,6 mld. lei. Peste 1.500 de firme, ce creează circa 80.000 de locuri de muncă, au fost finanţate de BCR în T1/2025

    ♦ Sergiu Manea, CEO al BCR: „Privim cu aceeaşi responsabilitate relaţia cu mediul de afaceri şi rolul nostru în susţinerea şi accelerarea competitivităţii IMM-urilor. Suntem alături de antreprenori cu expertiză şi soluţii personalizate, care aduc claritate, predictibilitate şi îi ajută să-şi construiască strategii de creştere într-o lume tot mai complexă“ ♦ Venitul net din dobânzi al BCR a crescut cu circa 15% faţă de T1/2024, la 1,2 mld. lei.

    Grupul BCR, care include a doua cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a obţinut în primul trimestru (T1) din 2025 un profit net de 742 mil. lei (149 mil. euro), în creştere cu 19,8% faţă de câştigul din T1/2024, în condiţiile creşterii creditării şi a veniturilor. Banca susţine că a înregistrat o performanţă operaţională îmbunătăţită, susţinută de un volum „semnificativ mai mare de afaceri cu clienţii“.

    La finalul primelor trei luni din acest an, portofoliul total de credite acordate de BCR a ajuns la o viteză de circa 12,5% an pe an, până la 66,7 mld. lei, ascensiune susţinută şi de creşterea creditării retail şi de ascensiunea finanţărilor corporate. Însă, comparativ cu decembrie 2024, soldul creditelor BCR era în T1/2025 la un nivel foarte apropiat.

    BCR susţine că pe segmentul corporate a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 3,5 mld. lei în T1/2025, dintre care aproximativ 42% sunt destinate investiţiilor. Soldul finanţărilor corporate a avut un avans de circa 7% faţă de T1/2024, ajungând la 29,5 mld. lei.

    Potrivit informaţilor de la bancă, mai mult de 1.500 de companii, care creează aproximativ 80.000 de locuri de muncă, au fost finanţate de BCR în T1/2025.

    În ceea ce priveşte portofoliul de finanţări acordate clienţilor BCR Leasing, nivelul a ajuns în T1/2025 la o valoare de 4,73 mld. lei, cu o creştere de 11% comparativ cu T1/2024, iar volumul finanţărilor noi a crescut cu 20% faţă de T1/2024. Subsidiara de leasing a BCR a continuat susţinerea mediului antreprenorial românesc şi a înregistrat cele mai solide creşteri în sectorul de transporturi, servicii medicale şi comerţ. În T1/2025, BCR Leasing a accelerat digitalizarea serviciilor pentru clienţi şi a lansat o nouă funcţionalitate a asistentului virtual LEA, integrat în cadrul platformei Self Service, noua opţiune permiţând clienţilor să efectueze rambursări anticipate parţiale sau integrale, în cadrul unui proces complet 100% digital. De la momentul lansării şi până în prezent, 21% din solicitările de rambursare anticipată procesate au fost recepţionate prin intermediul fluxului digital, conform informaţiilor transmise de bancă.

    În activitatea de creditare retail, BCR a transmis că a acordat credite noi pentru persoane fizice şi microîntreprinderi de peste 3,2 mld. lei în T1/2025, soldul finanţărilor retail fiind de 33,1 mld. lei la finalul primului trimestru din acest an, mai mare cu 11,4% faţă de T1/2024.

    Pe componente, stocul de credite de consum negarantate (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) a crescut cu 41,4% an pe an. În acelaşi timp, stocul de credite ipotecare standard (Casa Mea) acordate în moneda locală a crescut cu 14,1% an pe an, cu portofoliul de credite Prima Casă influenţat de cererea în scădere.

    Produsul ipotecar Casa Mea Natura, destinat achiziţiei de locuinţe cu certificat de performanţă energetică clasa A şi B, a reprezentat 78% din creditele ipotecare noi acordate în T1/2025, în creştere faţă de media anului anterior de 69%, şi cu un volum aproape dublu faţă de T1/2024.

    Creşterea creditării a antrenat şi ascensiunea activelor BCR în T1/2025, până la 122,8 mld. lei, cu 9,7% peste nivelul din T1/2024. Însă, faţă de nivelul de la finalul anului 2024 activele au crescut cu doar 1,7%.

    „Privim cu aceeaşi responsabilitate relaţia cu mediul de afaceri şi rolul nostru în susţinerea şi accelerarea competitivităţii IMMurilor. Suntem alături de antreprenori cu expertiză şi soluţii personalizate, care aduc claritate, predictibilitate şi îi ajută să-şi construiască strategii de creştere într-o lume tot mai complexă. Ceea ce ne motivează este felul în care reuşim să evoluăm împreună cu clienţii noştri, transformând potenţialul în realitate şi datele în decizii“, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR.

    Rezultatul operaţional al BCR s-a îmbunătăţit cu 15,7%, până la 1,06 mld. lei în T1/2025, pe fondul unei creşteri puternice a veniturilor operaţionale şi o bună gestionare a cheltuielilor operaţionale.

    Practic, banca şi-a majorat veniturile cu aproape 13% şi cheltuielile cu doar 7%.

    Banca românească cu capital austriac a raportat pentru T1/2025 un venit operaţional de 1,6 mld. lei, după o creştere anuală cu 12,7%, câştig determinat de creşterea venitului net din dobânzi şi a venitului net din comisioane.

    Venitul net din dobânzi a crescut cu 15,2%, până la 1,2 mld. lei în  T1/2025, determinat de un volum mai mare de business. Veniturile din dobânzi sunt cea mai importantă sursă de încasări pentru o bancă, iar la BCR acestea reprezintă circa 70% din totalul veniturilor operaţionale.

    Venitul net din comisioane s-a îmbunătăţit cu 12,2%, până la 285 mil. lei în T1/2025, determinat de un volum mai mare de tranzacţii şi din activitatea de creditare.

    Pe de altă parte, rezultatul net din tranzacţionare a scăzut cu 3,5% până la 120 mil. lei în T1/2025.

    În ceea ce priveşte cheltuielile administrative generale, BCR indică valoarea de 541 mil. lei în T1/2025, în creştere anuală cu 7,2%, evoluţie determinată de cheltuieli de IT mai mari pentru a sprijini proiecte strategice, împreună cu cheltuieli cu personalul uşor mai ridicate.

    În baza acestor evoluţii, raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit până la 33,7% în T1/2025, faţă de 35,5% în T1/2024.

    Rata de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerinţele de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 23,2% în februarie 2025, semnificativ peste cerinţele BNR. De asemenea, rata capitalului de rang 1+2 de 21,8% (Grup BCR) în februarie 2025 reflectă poziţiile puternice de capital şi finanţare ale BCR. Începând cu februarie 2025, în conformitate cu aprobarea primită din partea autorităţii de reglementare, BCR a trecut la abordarea bazată pe modele interne de rating (IRB) în locul abordării standardizate pentru determinarea activelor ponderate la risc pentru riscul de credit – pentru portofoliile de persoane fizice, micro, standard corporate şi expuneri faţă de administraţii centrale.

    Depozitele de la clienţi au crescut cu 9% an la an până la un sold de 90 mld. lei la finalul primului trimestru din 2025. Însă, comparativ cu nivelul de la finalul anului 2024 depozitele atrase de BCR au scăzut uşor cu 1,1%.

    Referitor la digitalizare, BCR susţine că are 2,59 milioane de utilizatori ai ecosistemului digital George (internet banking şi mobile banking), dintre care 2,22 milioane sunt utilizatori activi ai aplicaţiei George mobile cu o creştere de 16% an pe an.

    BCR a amintit accelerarea adopţiei produselor digitale în retail, cu 93% dintre produsele pentru persoane fizice (deschidere de cont curent, credite ipotecare şi de consum, cont de economii, depozite, asigurări şi produse investiţionale) vândute pe flux 100% digital, comparativ cu 84% în T1 2024. În plus, peste 1.600 de clienţi au accesat un credit ipotecar direct din George, prin achiziţie sau rezervare ofertă, dublu faţă de T1 2024. Mai mult, BCR este prima bancă din România care a lansat fluxul complet digital de refinanţare a unui credit ipotecar de la altă bancă, disponibil direct în George.

    BCR a trecut şi la un nou mod de a face banking, peste 1,4 milioane de clienţi beneficiind deja de Programul de Beneficii George, primul program bancar de loialitate din România, care recompensează clienţii BCR cu oferte personalizate, adaptate obiectivelor lor financiare şi produselor de care au nevoie pentru a şi le îndeplini.

    „Investim permanent în relaţia cu clienţii noştri, pentru care am creat Programul de Beneficii George „ primul program bancar de loialitate din România. Peste 1,4 milioane de clienţi BCR beneficiază deja de acest nou mod de a face banking, care scalează planificarea financiară şi recompensează utilizatorii cu oferte personalizate, adaptate obiectivelor lor financiare. Programul de Beneficii George reflectă modul în care înţelegem să ne susţinem clienţii, prin reciprocitate şi parteneriate de lungă durată. Este un angajament real faţă de cei care ne aleg, zi de zi, şi este modul nostru de a le întoarce încrederea prin acţiuni concrete, de la oferte personalizate şi costuri preferenţiale, la comisioane mai mici şi dobânzi mai bune“, susţine şeful BCR.

     

     

    BRD a majorat creditarea cu 21% şi a încheiat T1/2025 cu un profit de 350 mil. lei, plus 7% an/an, la venituri de 1 mld. lei, în creştere cu 10%. Maria Rousseva, CEO: T1/2025 a adus creşteri ale volumelor comerciale atât pe segmentul companiilor, cât şi pe retail, cu credite nete în sold mai mari cu 21%

    ♦ Din punctul de vedere al performanţei financiare, BRD a înregistrat o creştere susţinută a veniturilor, iar raportul cost-venit a fost îmbunătăţit, beneficiind de un impuls comercial dinamic, menţinut şi de cheltuieli operaţionale mai reduse comparativ cu ritmul de creştere a veniturilor, după cum susţine Maria Rousseva, şefa BRD ♦ Creditele noi acordate de BRD persoanelor fizice au crescut cu 41%, până la 3,3 mld. lei, în timp ce finanţarea companiilor a înregistrat un avans anual de aproape 32%.

    Grupul BRD a încheiat primul trimestru (T1) din 2025 cu un profit net de 350 mil. lei, echivalentul unei creşteri de 7,2% faţă de perioada similară din 2024, în timp ce creditarea pe zona persoanelor fizice, dar şi pe segmentul companiilor a înregistrat ritmuri de creştere de două cifre, potrivit raportului financiar al băncii.

    Doar la nivel de bancă, profitul net al BRD – instituţie de credit aflată în topul primelor cinci bănci mari de pe piaţa locală – a avansat cu 4% faţă de T1/2024, până la 334 mil. lei. Venitul net bancar la nivelul grupului BRD a crescut în T1/2025 cu 9,7% faţă de T1/2024, depăşind 1 mld. lei, fiind susţinut de creşterea veniturilor nete din dobânzi şi a veniturilor nete din comisioane. Veniturile nete din dobanzi au înregistrat un avans de 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, la 750 mil. lei, datorită efectului pozitiv al volumelor, determinat de creşterea creditelor atât pe segmentul retail, cât şi pe segmentul companiilor. La nivel de bancă, venitul net a făcut un salt anual de 10,6% în T1/2025, până la 1,04 mld. lei.

    Creditele nete, inclusiv finanţările de leasing, au ajuns la 51,6 mld. lei, marcând o creştere de 20,5% faţă de nivelul de la final de T1/2024, evoluţie susţinută de activitatea de creditare pe segmentele companii şi persoane fizice.

    Creditarea companiilor a fost prin­cipalul motor de creştere, cu un avans anual de circa 32%, în timp ce segmentul retail a continuat să câştige tracţiune, înre­gistrând o creştere solidă, de 13,6% în dinamică annuală, la sfârşitul lunii martie 2025.

    În ceea ce priveşte activitatea de creditare a  persoanelor fizice, producţia de credite noi a ajuns la 3,3 mld. lei în T1/2025, în creştere cu 41% faţă de T1/2024, bazându-se pe o performanţă robustă atât a creditelor de consum, cât şi a creditelor pentru locuinţe.

    Producţia de credite de consum a totalizat 1,9 mld. lei, în creştere cu 31% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, în timp ce producţia de credite pentru locuinţe a menţinut un ritm de creştere foarte puternic, plus 59% faţă de T1/2024, până la 1,4 mld. lei.

    La sfârşitul lunii martie 2025, creditele în sold pentru persoane fizice au crescut cu 13,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În plus, segmentul small business a contribuit la această tendinţă, creditele nete în sold fiind în creştere cu 17,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, ca urmare a mai multor îmbunătăţiri ale ofertei standard de credite şi a angajamentului băncii de a participa la iniţiativele guvernamentale de sprijinire a IMM-urilor, notează raportul băncii.

    „Primele trei luni au adus creşteri ale volumelor comerciale atât pe segmentul companiilor, cât şi pe cel de retail, cu credite nete în sold mai mari cu 21% comparativ cu sfârşitul lunii martie 2024. Creditarea companiilor a condus creşterea, cu un plus de 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce creditarea pe segmentul retail a continuat şi ea să se majoreze, înregistrând o creştere de 14% a creditelor în sold faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Producţia de credite noi acordate persoanelor fizice a atins 3,3 mld. lei, aproape de nivelurile record, mai mare cu 41% faţă de T1/2024, fiind susţinută de creşterea volumului creditelor de consum şi al creditelor ipotecare“ spune Maria Rousseva, CEO al BRD Groupe Societe Generale.

    Activitatea de leasing a înregistrat finanţări nete în creştere cu 15,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, depăşind 2 mld. lei la sfârşitul lunii martie 2025.

    Finanţările sustenabile noi au cumulat 206,8 mil. euro în T1/2025.

    În privinţa economisirii, baza de depozite a crescut la sfârşitul lunii martie 2025 cu 5,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024. Depozitele retail, sursa stabilă şi principală de finanţare, au înregistrat o creştere de 4,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, susţinută de intrări mai mari în conturile curente ale persoanelor fizice. Depozitele companiilor au înregistrat o creştere anuală de 6,8%, susţinută de clienţii IMM, cu o creştere de 14,5% a soldului depozitelor faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Venitul operaţional brut a ajuns la 507 mil. lei în T1/ 2025 (plus 11,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024), în timp ce raportul cost/venit (C/I) s-a îmbunătăţit la 53,1% în T1/2025 faţă de 53,8% în T1/2024.

    Excluzând taxa pe cifra de afaceri şi contribuţiile cumulate la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare şi Fondul de Rezoluţie, raportul C/I ajunge la 45,5% în T1/2025 (faţă de 46,3% în T1/2024), înregistrând o scădere de 81 puncte de bază faţă de anul precedent.

    Maria Rousseva, CEO al BRD Groupe Societe Generale: Creditarea companiilor a condus creşterea, cu un plus de 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce creditarea pe segmentul retail a continuat şi ea să se majoreze, înregistrând o creştere de 14% a creditelor în sold faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Producţia de credite noi acordate persoanelor fizice a atins 3,3 mld. lei, aproape de nivelurile record, mai mare cu 41% faţă de T1/2024.