BusinessMagazin

Tag: droguri

  • De la traficant de droguri la antreprenor de succes: povestea uimitoare a tânărului care a gândit un business de succes în puşcărie

    Ralphy Dominguez câştiga mai mult de 1 milion de dolari pe an în perioada în care conducea una dintre cele mai puternice operaţiuni ilegale cu droguri din New England. După ce a fost prins şi a petrecut câţiva ani în închisoare, s-a reinventat şi a devenit un antreprenor legitim. El conduce acum producătorul neworkez de accesorii din piele Pen&Pistol, potrivit unui articol pulicat de entrepreneur.com.

    Dominguez a făcut un curs de pielărie în perioada în care se afla în spatele gratiilor. A găsit acest meşteşug drept terapeutic, astfel că a decis să folosească ce a învăţat şi după eliberarea sa.

    Organizaţia Refoundry din Brooklyn, axată pe ajutarea foştilor condamnaţi, l-a ajutat şi pe el să îşi pornească propria afacere învăţându-l să folosească în atelierul său materiale care urmau să fie aruncate, în realizarea obiectelor sale de design.

    Compania lui Dominguez foloseşte şi în prezent astfel de materiale – fie că vorbim de pielea de la canapelele sau genţile vechi, precum şi resturile de piele de la producători care ar arunca aceste materiale. Accesoriile realizate de fostul puşcăriaş se vând pe site-ul Pen & Pistol cu preţuri cuprinse între 30 şi 75 de dolari.

    Dominguez îşi vinde însă obiectele şi în pieţe din New York, dar şi în Lazaro SoHo, un butic de lux din Manhattan.

  • Povestea omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână. Cand a fost arestat a fost construită o închisoare special pentru el

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     

  • Cât costă o noapte într-una din vilele lui Pablo Escobar – GALERIE FOTO

    Vila lui Escobar din Tulum, Mexic are 24 de camere şi a fost renovată recent de către Lio Lamca, care a transformat vila în “Casa Malca”, scrie Travel and Leisure.

    “Am cumpărat proprietatea pentru că este uimitoare. Nu credeam că mai există astfel de locuri în lume care să nu fi fost cumpărate de corporaţii”, a spus el.

    Lamca a descoperit vila în 2003 şi abia în 2012 a reuşit să înceapă renovările. Casa Malca are o piscină, terasă pe acoperiş, dar şi o saună sub pământ. O noapte te poate costa 490 de dolari pentru o cameră cu vedere la grădină şi 550 de dolari pe noapte într-o cameră cu vedere la plajă.

  • Moştenitorul unui imperiu auto şi-a înscenat propria răpire. Care a fost motivul

    Lapo Elkann, nepot al fondatorului Fiat Gianni Agnelli, şi-a sunat familia din New York şi a spus că a fost răpit de o prostituată, iar aceasta ar cere 10.000 de dolari pentru a-i da drumul.

    Autorităţile l-au găsit însă în cartierul Manhattan şi au ajuns la concluzia că acesta ar fi inventat toată povestea, având nevoie de bani pentru droguri şi băutură.

    Lapo Elkann a transmis celor care îl urmăreau pe Instagram că pleacă din Italia pentru a se ocupa de “mai multe proiecte şi idei noi”; el a ajuns la New York săptămâna trecută.

    În declaraţie dată poliţiei, el a spus că a fost reţinut în apartamentul din Manhattan de vineri până duminică. Autorităţile spun însă că acesta s-a aflat acolo de bunăvoie, consumând cantităţi semnificative de alcool şi droguri.

    Lapo Elkann este acţionar al Fiat, dar nu are niciun rol în conducerea companiei.

  • Acest preşedinte de stat declară RĂZBOI TOTAL teroriştilor: “Daţi-mi sare şi nişte oţet şi îi mănânc ficatul”

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a avertizat că poate fi de 50 de ori mai brutal decât islamiştii care “pun în scenă decapitări” şi că ar putea să “mănânce de vii” teroriştii capturaţi în viaţă de trupele sale.

    El a ameninţat de nenumărate ori traficanţii de droguri cu moartea, dar a dus retorica sa la un nou nivel atunci când a vorbit de terorişti.

    “Dacă vor să se comporte ca nişte animale, nu e nicio problemă, sunt obişnuit cu asta. Suntem cu toţii la fel”, a spus Duterte. “Dacă îmi pun capul, pot să fac ce fac ei de 50 de ori mai bine.”

    Întrebat ce ar face dacă trupele sale i-ar aduce în faţă un terorist, el a răspuns următoarele: “Daţi-mi sare şi nişte oţet şi îi mănânc ficatul.”

    La sfârşitul anului trecut, preşedintele filipinez i-a ameninţat pe oficialii guvernamentali corupţi cu posibilitatea de a fi aruncaţi din elicopter, avertizând că el însuşi a făcut asta înainte şi nu i-ar fi greu să o facă din nou, relatează Reuters online.

    Duterte a spus că odată l-a aruncat din elicopter pe un chinez suspectat de viol şi crimă.

    “Dacă eşti corupt, te voi prelua cu un elicopter spre Manila şi te voi arunca. Am făcut asta înainte, de ce nu aş face-o din nou ?”, a spus Duterte în timpul unui discurs.

  • Directorul CIADO: În România sunt circa 900.000 de consumatori ocazionali de droguri

    Gigel Lazăr, directorul CIADO, estimează că în România sunt aproximativ 900.000 de consumatori ocazionali de droguri, dar cifrele nu sunt exacte.

    „Între 14-64 de ani sunt aproximativ 900.000 de consumatori ocazionali de droguri. Îi putem aprecia ca şi consumatori ocazionali de droguri, deoarece unul a consumat o dată, de două, de trei ori. Din motivul acesta, nici la nivel european nu se dau cifre, este foarte greu, fiind o afacere ascunsă, să o calculezi”, a declarat Gigel Lazăr, directorul CIADO.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Închisoarea unde deţinuţii sunt atât de înfricoşători încât nici gardienii nu intră. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti – GALERIE FOTO

     Închisoarea a fost creată pentru a ţine închişi 800 de oameni, dar acum are 2,500 de deţinuţi care şi-au creat propria societate, dotată cu o brutărie şi un spital, relatează Daily Mail.

    VEZI CUM ARATA DETINUTI SI INCHISOAREA – FOTO

    Membrii Mara Salvatrucha sunt atât de înfricoşători încât au fost lăsaţi de capul lor să conducă închisoarea. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti pentru a-i impiedica să scape. Corpurile deţinuţilor sunt împânzite de tatuaje care spun povestea crimelor săvârşite şi în onoarea cui le-au făcut. Aceştia sunt ucigaşi, traficanţi de arme şi de droguri şi foarte violenţi.

    Violenţele din El Salvador sunt în creştere, doar în august au avut loc 911 crime, dintre care 52 pe 23 august. Iar din ianuare până în augustu s-au înregistrat 4,246 de cazuri de omucidere, o creştere de 67% faţă de 2014.

  • Acestea sunt cele mai mari organizaţii mafiote din lume. Câştigă miliarde de dolari în fiecare an

    Solntsevskaya Bratva – venituri de 8,5 miliarde dolari

    Structura mafiei ruseşti este una puternic descentralizată, fiind compusă din 10 grupuri cvasi-autonome care operează independent unul de celălalt. Estimările arată că Solntsevskaya Bratva are în jur de 9.000 de membri, iar principala sursă de venit este traficul cu heroin. Potrivit mai multor studii, populaţia Rusiei reprezintă 0,5% din populaţia lumii, dar consumă 12% din heroină existentă la nivel global.

    Yamaguchi Gumi – venituri de 6,6 miliarde dolari

    Aceasta este cea mai extinsă grupare infracţională din lume, fiind parte a Yakuza, mafia japoneză. Principala sursă de venit este tot traficul de droguri, dar banii provin şi din jocuri de noroc sau şantaj. Spre deosebire de mafia rusească, Yakuza este centralizată, liderii fiind de multe ori uniţi prin legături de familia. Ierarhia este una extrem de elaborată, iar membri trec prin mai multe teste înainte de a fi acceptaţi.

    Camorra – venituri de 4,9 miliarde dolari

    Camorra este cea mai puternică organizaţie criminală din Italia, generând anual miliarde de dolari din exploatare sexuală, trafic de arme, trafic de droguri, contrafaceri sau jocuri de noroc. Istoria Camorrei începe în secolul al 19-lea, la Napoli, ca o bandă de deţinuţi.

    ‘Ndrangheta – venituri de 4,5 miliarde dolari

    Având centrul operaţional în regiunea Calabria, ‘Ndrangheta este a doua cea mai mare grupare mafiotă din Italia. Implicată în acelaşi gen de activităţi ca şi Camorra, această organizaţie a devenit cunoscută prin reţelele dezvoltate împreună cu producătorii de droguri din America de Sud.

    Cartelul Sinaloa – venituri de 3 miliarde dolari

    Sinaloa este cel mai mare cartel mexican de droguri şi una dintre grupările care a terorizat populaţia mexicană. Principala sursă de venit este intermedierea tranzacţiilor dintre producătorii sud-americani de droguri şi cumpărătorii din America de Nord.

  • Drogul pe care Hitler şi-l injecta zilnic. Era folosit regulat şi pentru soldaţii nazişti

    Soldaţii nazişti luau o substanţă psihostimulentă ca să rămână treji în timpul lungilor marşuri, se arată în scrisorile lui Heinrich Boll, unul din cei mai cunoscuţi scriitori germani de după război şi câştigător al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972.

    Comercializat sub numele de Pervitin, drogul era consumat regulat de militari pentru a-şi păstra moralul în condiţiile grele de pe front. Utilizarea generalizată este confirmată în scrisorile pe care Boll le-a trimis familiei, publicate  de Der Spiegel. Faptul că Boll, aflat pe front, cere insistent celor din familia sa să îi trimită drogul demonstrează dependenţa pe care o dădea.

    Află aici care era Drogul pe care Hitler şi-l injecta zilnic. Era folosit regulat şi pentru soldaţii nazişti

  • Povestea uneia dintre cele mai periculoase bande de stradă din lume. Suma fabuloasă pe care o câştiga anual

    Grupul a fost înfiinţat în anii 1980 în Los Angeles, format din imigranţii refugiaţi care au fugit de războiul civil din El Salvador. Alţi membri au venit din Honduras, Guatemala şi Mexic. „MS” înseamnă „Mara Salvatrucha”, o alăturare a cuvintelor „Mara” , care înseamnă „bandă”, „Salva”, de la „Salvador” şi „trucha”, care se traduce aproximativ ca „băieţii deştepţi ai străzii”. 13 reprezintă poziţia lui M în alfabet. MS-13 şi-a câştigat „reputaţia” datorită violenţelor extreme şi crimelor comise, iar potrivit FBI grupul s-a extins în 46 de state.

    În 2012, MS-13 a fost desemnat drept o „organizaţie criminală transnaţională”, plasat alături de carteluri internaţionale mult mai mari, cum ar fi grupul mexican Zetas, Yakuza din Japonia sau  Camorra din Italia.  Grupul îşi recrutează oamenii din rândul adolescenţilor săraci, pe care îi supune unor probe crunte de iniţiere.

    Mai exact, aceştia sunt subiecţii unor bătăi violente pentru a face parte din grup şi, ulterior, trebuie să facă ei înşişi o crimă în numele grupului pentru a fi considerat membru valoros. Se spune că a abandona M13 este şi mai grav, mai exact cei care vor să plece sunt ucişi.

    O evaluare a FBI din 2008 arăta că MS-13 are între 6.000 şi 10.000 de membri doar în SUA, iar înafara graniţelor ţării numărul acestora este şi mai mare. Venitul anual al grupului este de aproximativ 31 de milioane de dolari,  potrivit informaţiilor poliţiei, bani obţinuţi,  în special, din din droguri şi jafuri.