Tag: domenii

  • Investiţiile în economie au scăzut în primul semestru. Ce domenii au consemnat, totuşi, creşteri

     “Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi, în semestrul I 2013, au însumat 12031,2 milioane lei, reprezentând 43,1% din total, faţă de 52,0% în semestrul I 2012. Investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 13504,0 milioane lei, reprezentând 48,3% din total, faţă de 40,2% în semestrul I 2012. Ramurile în care s-a realizat un volum mai mare de investiţii nete sunt în industrie şi comerţ/servicii (comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor)”, se arată într-un comunicat al INS.

    În trimestrul II 2013, comparativ cu trimestrul II 2012, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 4,2%, scădere înregistrată la elementul de structură lucrări de construcţii noi cu 18,6%. La utilaje (inclusiv mijloace de transport) şi la alte cheltuieli s-au înregistrat creşteri cu 14,9%, respectiv cu 7,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: 30.100 de locuri de muncă vacante în trimestrul al doilea. În ce domenii s-au înregistrat cele mai multe

     Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,70% în trimestrul al doilea, în creştere cu 0,04 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 0,11 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului trecută, a precizat INS.

    Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (3,43%), alte activităţi de servicii (2,76%), respectiv în administraţie publică (1,61%).

    La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de învăţământ (0,13%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,14%), respectiv cele din industria extractivă (0,15%).

    Ca şi în trimestrul precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat mai puţin de o treime (9.800 locuri vacante) din numărul total al locurilor de muncă vacante, fiind înregistrată o rată de 0,94%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să faci zeci de mii de euro după ce ieşi de la serviciu

    În ce domenii mai poate porni cineva o afacere? Cât curaj şi cât capital e necesar? Care este calea cea mai sigură? Trei tinere antreprenoare au hotărât să-şi încerce norocul şi puterile în domeniile pe care altădată le priveau doar ca pe hobby-uri.

    Carmen Baboian are 33 de ani şi este inginer navalist. Are însă o mare pasiune pentru flori şi de câţiva ani a pornit o afacere: are un atelier de flori, Petalia, şi realizează, doar la comandă, buchete personalizate. Angajaţi din corporaţii, medici, avocaţi şi consultanţi financiari sunt cei mai numeroşi clienţi, dar tânăra antreprenoare povesteşte că sunt zile în care face până la zece aranjamente florale, aşa cum sunt zile în care nu are nicio comandă.

    Zece este însă numărul maxim de buchete pe care le face într-o singură zi, pentru că „îmi ia mult să armonizez un aranjament. Uneori, când este vreo comandă mai complicată, durează chiar şi câteva ore„. Îşi începe ziua de lucru la ora zece dimineaţa şi se întâmplă să nu termine ce are de făcut până la miezul nopţii sau chiar mai târziu. Chiar şi aşa, programul nu i se pare o povară, fiind pasionată de ceea ce face şi, spune ea, „n-aş putea trăi niciodată într-un birou„. Înainte de a pune pe roate propriul butic cu flori, pentru care nu are şi un showroom, ci doar atelierul şi prezentarea online a aranjamentelor pe care le-a realizat, a lucrat în departamentul de contabilitate din firma soţului său.

    Spune despre afacerea sa că este un butic, iar comenzile sunt personalizate, aşa că trebuie să ştie cât mai multe detalii despre persoana căreia îi este destinat buchetul. Antreprenoarea caută flori rare – de pildă în culori sau nuanţe neobişnuite, de exemplu zambile galbene – şi foloseşte accesorii în aranjamente – scorţişoară, bucăţi de ciocolată, muguri, scoarţă de copac, panglici sau hârtie de mătase.


     Cât câştigă cel mai bine plătit freelancer din România: “Niciun job nu m-ar putea convinge să devin angajat”

     Cum să faci ZECI DE MII DE EURO din vârful patului


    Când alege florile de la furnizor, povesteşte ea, poate petrece chiar şi ore întregi în frigiderele în care sunt păstrate florile („sunt un coşmar pentru ei„), pentru a alege ceea ce o mulţumeşte. Alegerea corectă a florilor este esenţială, argumentează ea, mai cu seamă vara, când aranjamentele trebuie să reziste ore în şir în caniculă. De aceea preferă să ia flori de import, din Belgia, Olanda sau Thailanda; caută, pe internet, florile pe care şi le doreşte, le comandă, iar furnizorul le aduce la Bucureşti. În România găseşte cel mai adesea flori de sezon – lalele şi zambile primăvara.

    „Un aranjament este cu atât mai expresiv cu cât are mai multe tipuri de flori. Fiecare floare are un mesaj, fiecare decor floral poate crea o poveste. Încerc să combin cel puţin trei feluri de flori într-un aranjament„, spune ea, iar preţul mediu se plasează în jurul a 150 de lei. Tot ea povesteşte că nu există preţuri prestabilite şi că pentru aranjamentele destinate ocaziilor are nevoie, în general, de cel puţin o lună pentru a se gândi cum să armonizeze buchetele. În zilele când nu are comenzi, cutreieră magazinele pentru a găsi accesorii pe care să le poată folosi în aranjamente, fie ele cutii în care să aşeze florile, panglici sau cine mai ştie ce.

    Ideea afacerii i-a venit treptat; îi plăceau foarte mult florile, iar în florării nu găsea ce-şi dorea. „Priveam cu ochii unui neştiutor cum un domeniu atât de ofertant, precum cel de design floral, avea aspecte interesante şi profesioniste doar pe alocuri şi că aproape în totalitate era guvernat de un soi de destin pecetluit, florile fiind atribuite cu precădere chioşcurilor de la colţul străzii.„ A durat mai mult de un an să înveţe lucrurile de bază în tehnica aranjării şi îngrijirii florilor „şi încă învăţ„.
     

  • STUDIU DE CAZ: Simbioză pentru energie

    CONTEXTUL: Şi piaţa construcţiilor, în care este prezentă Baupartner, dar şi cea a preparatelor din carne, în care activează CrisTim, s-au contractat pe parcursul ultimilor ani. Nevoia de a reduce costurile (în cazul CrisTim) şi de a extinde zona de activitate (Baupartner) au fost punctele de plecare ale acestui proiect. În România nu exista o staţie de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz, deşi la nivel european există aproximativ 10.000 de staţii, cu o capacitate de producţie de 5.000 de MW.

    DECIZIA: Construirea primei staţii de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz în urma unei colaborări între Genesis Partner (formată din compania autohtonă de construcţii Baupartner şi firma suedeză Vireo Energy) şi producătorul de mezeluri CrisTim.

    EFECTELE: CrisTim îşi va reduce costurile pentru 30-40% din energia termică: aburul tehnologic furnizat de centrală este mai ieftin cu 25%. Centrala va asigura aprovizionarea constantă cu gaz pentru menţinerea producţiei la un nivel constant. 10-20% din reziduurile de la fabrică, altfel ajunse la groapa de gunoi, vor fi folosite pentru alimentarea staţiei. Investitorii vor obţine circa 25.000 de certificate verzi într-un an, echivalentul a aproximativ un million de euro; conform acestei scheme, investiţia în staţie se va amortiza în aproximativ opt ani.



    IN URMĂ CU O SĂPTĂMÂNĂ AM AVUT O PANĂ DE GAZE DE ŞASE ORE, care ne-ar fi afectat producţia de salamuri crude-uscate dacă nu am fi avut această alternativă„, explică Radu Timiş, CEO-ul liderului pe piaţa de mezeluri, CrisTim, unul dintre avantajele staţiei de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz. Staţia a fost inaugurată săptămâna trecută în Filipeştii de Pădure (Prahova), în apropierea fabricii de mezeluri, devenită unicul beneficiar al resurselor de energie termică de 1,2 MW/h furnizaţi de staţie. Energia electrică va fi livrată în sistemul naţional.

    Proiectul a fost finanţat cu cinci milioane de euro de consorţiul Genesis Biopartner, format din firma românească Baupartner şi din firma suedeză Vireo Energy. Radu Timiş este cel care a pus localitatea Filipeştii de Pădure – aflată la mai puţin de 100 de km de Bucureşti şi circa 30 de km de Ploieşti şi considerată în urmă cu 16 ani zonă defavorizată – pe harta afacerilor de zeci de milioane de euro. „La început eram văzuţi ca nişte haiduci de autorităţi, din cauza unor beneficii ca absenţa impozitului pe profit şi reducerea taxelor vamale„.

    Cu 50 de angajaţi la început şi promisiunea de a ajunge la 1.000, reprezentanţii CrisTim erau priviţi cu neîncredere. Între timp, compania a ajuns la afaceri de aproximativ 70 de milioane de euro în 2012 şi la aproximativ 2.000 de angajaţi care lucrează fie în fabrică, în cadrul firmei de construcţii sau în reţeaua de retail operată de CrisTim.

    Şi acestea sunt argumentele care l-au determinat, în urmă cu un an şi jumătate, pe  Michael Dietrich, CEO al companiei de construcţii Baupartner, cu o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro în 2012, să îl aleagă drept partener în proiectul de construcţie a centralei de cogenerare din apropierea fabricii. Iniţial, cele două companii urmau să facă un parteneriat pentru finanţare, într-un raport de 50%-50%, dar între timp Timiş a renunţat la poziţia de investitor fiindcă „a venit criza, iar băncile nu au fost prietenoase„, spune el.
     

  • Salariul mediu net a scăzut cu 3% în luna mai, până la 1.611 lei. În ce domenii sunt cele mai mici şi cele mai mari venituri

     În luna mai 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.226 lei, cu 3,2% mai mic decât în luna aprilie 2013. Salariil mediu net a fost de 1.611 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 50 lei (3%). Cele mai mari salarii nete au fost plătite în domenii precum extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.067 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (863 lei).

    Indicele câştigului salarial real pentru luna mai 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 96,8%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 120,7%, cu 4,1 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2013.

    În mai 2013, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, salariul mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în aprilie de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, pentru sărbătorile de Paşte ori de fidelitate), drepturi în natură, sume din profitul net, sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta vrea să încheie un parteneriat strategic cu China

    “Ne-am dori – anul viitor sunt 65 de ani de relaţii diplomatice – să avem un parteneriat strategic şi cu China. Un asemenea parteneriat strategic presupune multe domenii, pornind de la colaborarea politică, evident cea economică care este cea de substanţă, dar şi culturală, educaţie şi alte domenii”, a spus Ponta, aflat la Beijing.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Ritmul angajărilor va încetini în România în trimestrul al treilea. În ce domenii sunt cele mai optimiste planuri de angajare

     Previziunea netă de angajare reprezintă diferenţa dintre procentul de angajatori care anticipează o creştere a volumului total de angajări şi procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor, în trimestrul următor, precizează Manpower în raportul privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă.

    Astfel, dintre cei peste 630 de angajatori români intervievaţi, 70% nu prevăd nicio schimbare în trimestrul al treilea în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, 19% spun că vor face angajări, iar 9% estimează reduceri de personal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariul mediu net a crescut cu 2,7% în luna aprilie, la 1.661 lei. În ce domenii sunt cele mai mari câştiguri

     Salariul mediu brut a fost de 2.291 lei, cu 2,7% mai mare decât în luna martie.

    În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul salariului mediu net a fost mai mare în aprilie decât în luna precedentă, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, pentru sărbătorile de Paşte ori de fidelitate), drepturi în natură, sume din profitul net, sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, creşterea salariului mediu net se datorează şi disponibilizărilor salariaţilor cu câştiguri mici din unele activităţi economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companii chineze, interesate să investească la Cluj în energia solară, maşini agricole şi textile

     Directorul general adjunct al Departamentului de Comerţ din cadrul provinciei Shandong, Yan Zhaowan, care conduce o delegaţie chineză aflată la Cluj, a declarat, luni, la o întâlnire la Prefectură, că în judeţ este un foarte bun mediu de afaceri şi există parcurile industriale, unde se pot discuta cooperări economice.

    “Suntem foarte bucuroşi să discutăm afaceri la Cluj. Misiunea noastră este să găsim oportunităţi de afaceri, ţinând cont de relaţiile de înfrăţire dintre Shandong şi Cluj. Aveţi la Cluj un foarte bun mediu de afaceri, aveţi parcurile industriale unde putem discuta despre cooperări economice. Companii chineze din Shandong sunt interesate în investiţii din domeniul energiei solare, maşini agricole, procesarea alimentelor şi textile. În provincia Shandong, multe companii ştiu foarte multe despre judeţul Cluj”, a spus Zhaowan.

    La rândul său, prefectul judeţului Cluj, Ioan Gheorghe Vuşcan, a declarat că vizita delegaţiei chineze este una de răspuns la vizita oficialităţilor judeţene din Cluj, făcută în octombrie 2012 în Shandong.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariul mediu net a crescut cu 4% în luna martie. În ce domenii au fost cele mai mari creşteri

     Salariul mediu brut a fost de 2.231 lei în martie, cu 4,1% mai mare decât în luna anterioară.

    În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul salariului mediu net a fost mai mare în martie decât în luna precedentă, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, pentru performanţe deosebite sau pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte).

    Cea mai mare creştere a salariului s-a înregistrat în domeniul fabricării produselor din tutun (19,3%). Au crescut cu 10,5% – 18,5% şi salariile în domenii precum fabricarea de produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de servicii anexe extracţiei, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro