BusinessMagazin

Tag: discutare

  • Jocul video de care n-a auzit nimeni care a îmbogăţit trei adolescenţi

    Jocul s-a dovedit a avea un succes fulminant. Doar în prima zi de la lansare, în jur de 75,000 de oameni se jucau Jailbreak, potrivit Business Insider. De aceea, Jailbreak este estimat că va genera venituri de şapte cifre în acest an, iar Balfanz a declarat că a câştigat deja destui bani încât să-şi acopere costurile de şcolarizare la Duke University pentru următorii patru ani.

    Roblox este o platformă gratuită care încurajează pe oricine să creeze jocuri pentru comunitatea de jucători (majoritatea copii).  Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. 

    Recent, compania a ţinut o conferinţă la care a invitat dezvoltatorii de pe platformă şi a anunţat că se aşteaptă să plătească 30 milioane de dolari dezvoltatorilor în acest an. Un tânăr programator se pare că este pe cale să câştige 3 milioane de dolari, iar alţi doi sunt pe cale să câştige câte 2 milioane de dolari fiecare.

    Roblox are acum 56 de milioane de utilizatori pe lună, cu un milion mai mult decât Minecraft. Utilizatorii folosesc o monedă virtuală numită Robux pentru a cumpăra obiecte virtuale. De exemplu, în jocul “Jailbreak” poţi să cumperi un casetofon pentru maşină sau poţi achiziţiona un VIP pass pentru a obţine anumite privilegii.

    Bineînţeles, Roblox vinde Robux pentru bani reali, iar atunci când un utilizator cheltuieşte Robux într-un joc, dezvoltatorul acelui joc primeşte o parte.

    „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul Roblox, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună.

    Astfel jocul devine o mică afacere pentru dezvoltatori, însă nu trebuie să fii un geniu al programării pentru a putea face bani cu Roblox. De exemplu, Balfanz a externalizat anumite proiecte către alţi profesionişti – sound design, crearea interfeţei sau desenul personajelor.

    Un exemplu în acest sens este Vivian Arellano, o artistă de 17 ani din Texas, care a câştigat 1000 de dolari datorită Roblox în ultimele luni, contribuind la crearea mai multor jocuri.

    De asemenea, în 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.

  • Donald Trump promite să-l invite pe Vladimir Putin la Casa Albă “la momentul potrivit”

    “Nu cred că acum este momentul potrivit, dar răspunsul este da, îl voi invita”, a spus Trump, întrebat dacă Washingtonul are în plan formularea unei astfel de invitaţii.

    Preşedintele american a confirmat că a discutat cu omologul său rus, în timpul reuniunii de săptămâna trecută a summitului G20 de la Hamburg, despre legislaţia în materie de sancţiuni dezbătută în cadrul Congresului SUA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis: Noul guvern să se aşeze la masa dialogului cu mediul de afaceri

    Preşedintele a afirmat că unele măsuri anunţate recent pot semăna ”incertitudine şi îngrijorare”, subliniind că semnalele primite din partea mediului de afaceri îl determină să ”atragă atenţia” executivului şi coaliţiei de guvernare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sunt aceştia cei mai răi angajaţi din lume? “Era întotdeauna plină de păr de animale”

    Mai mulţi şefi s-au apucat să discute comportamentul cel puţin bizar al angajaţilor pe Reddit, iar poveştile lor sunt dintre cele mai amuzante.

    Unul dintre aceştia a povestit cum un angajat de-al său a împrumutat maşina firmei în mijlocul nopţii: “Evident, era şi băut. A lovit maşina şi apoi a fost arestat – era să uit, alături de el erau şi alţi trei angajaţi.”

    Un alt manager a scris că una dintre angajatele sale i-a povestit că urăşte să se trezească dimineaţa pentru a merge la muncă, aşa că se îmbracă de seara cu hainele de muncă şi doarme în ele. “Nu purta niciodată pantaloni, doar colanţi pe sub fuste. Trăia alături de părinţi şi cele 20 de pisici şi era întotdeauna plină de păr de animale; în cele din urmă a fost concediată.”

    Sursa: DailyMail

  • Donald Trump jr. a publicat conversaţiile cu un oficial rus despre compromiterea lui Clinton

    Pe 3 iunie 2016, un email primit de Donald Trump jr. arată clar că unul dintre foştii parteneri de afaceri ai tatălui său fusese contactat de un oficial rus de rang înalt care se oferea să furnizeze echipei de campanie a lui Donald Trump date compromiţătoare despre Hillary Clinton.

    Documentele “ar incrimina-o pe Hillary şi legăturile ei cu Rusia şi ar fi foarte utile pentru tatăl tău”, se arată în emailul trimis de un intermediar de încredere, care adăuga: “În mod evident, sunt informaţii de nivel foarte înalt şi sensibile, dar este o parte a susţinerii Rusiei şi Administraţiei Rusiei pentru domnul Trump”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Macron, “încântat” de viitoarea întrevedere cu Trump, pentru a discuta “inclusiv despre dezacorduri”. Vom sărbători “intrarea în război a SUA, de partea noastră, pentru salvarea libertăţii”

    Preşedintele francez a făcut această declaraţie la o conferinţă de presă, pe malul lacului Leman.

    “Există multiple chestiuni asupra cărora colaborăm, lupta împotriva terorismului, criza din Siria şi Libia şi multe alte subiecte de interes comun”, a precizat preşedintele francez.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Până să plece capitalul străin, s-ar putea ca antreprenorii români să nu facă faţă schimbării condiţiilor din piaţă

    Şi mai întotdeauna se dă exemplul Nokia de la Cluj, care a investit într-o fabrică, a ajuns la un miliard de euro, după care a închis-o şi a plecat. Pentru venirea Nokia, autorităţile locale din Cluj-Napoca şi Jucu au întins covorul roşu.

    Mai puţin se vorbeşte despre faptul că în parcul unde a stat Nokia au venit alţi investitori străini, deci clădirile şi spaţiile din parcul industrial nu au ajuns circul foamei, ci dimpotrivă.

    De mai bine de un deceniu, de când au scăzut investiţiile străine imediat după criză, tot auzim că investitorii străini pleacă, iar în urma lor nu va rămâne nimic, decât capitalul românesc.

    Ce ne arată ultimii opt ani: investitorii străini prezenţi în România, cei care au apucat să se instaleze, să facă angajări, nu numai că nu au plecat, ci dimpotrivă, şi-au extins capacităţile, au angajat mai mulţi oameni şi anunţă planuri de investiţii în continuare.

    Au majorat salariile, de voie, de nevoie, au investit în trainingul angajaţilor pentru a putea executa operaţiuni mai complexe, au apărut centre de cercetare şi dezvoltare, au început să caute din ce în ce mai mulţi ingineri, programatori, softişti şi personal cu înaltă calificare.

    Bineînţeles că investitorii, în special cei din automotive, se plâng de creşterea salariului minim pe economie, care s-a dublat în 4 ani, de lipsa forţei de muncă, de lipsa infrastructurii, de lipsa predictibilităţii fiscale etc. Face parte din fişa postului.
    |n realitate, nu au de gând să plece, pentru că România le oferă cel mai bun cost/preţ pentru investiţia lor, găsesc o forţă de muncă mai bine pregătită decât acum un deceniu, românii sunt mai adaptabili decât ungurii, bulgarii, sârbii, ucrainenii, turcii şi ruşii.

    Bineînţeles că vor exista cazuri în care se vor mai închide din capacităţi pentru a se duce în alte zone. Dar vor fi nişte excepţii, nu un trend general.

    Chiar dacă piaţa de IT se confruntă cu o criză majoră de personal şi cu salarii în creştere, diferenţa faţă de Polonia, Cehia, Slovenia, ca să nu mai vorbim de pieţele vestice, este încă mare.

    Olandezii de la Levi9 Global au anunţat că au în plan să ajungă de la 135 la 300 de angajaţi în Iaşi în următorii doi ani: ”Dacă, spre exemplu, în Olanda costul mediu al unui programator este de 75 de euro pe oră, în România este de 35 de euro pe oră“.
    |n Bucureşti, clădirile de birouri sunt pline ochi din nou, iar cererea de noi clădiri este în creştere. Cei care visează în continuare la măreţia IMGB-ului sau la presele de la Vulcan se înşeală crezând că marile grupuri internaţionale din IT vor renunţa la România atât de uşor. Le este foarte bine aici şi numai un cutremur la nivel internaţional le poate schimba poziţia.
    Mai degrabă IT-ul şi telecomunicaţiile vor câştiga teren în economia României decât vor reveni mastodonţii industriali sau celebra oţelărie de la UCM Reşita, de 100 de ani. Mai degrabă iese un IT-ist decât un oţelar.

    Este corect că România e o ţară de lohn auto, multe fabrici de aici executând cele mai simple procese care încă nu pot fi automatizate, cum ar fi cablajele, unde îţi trebuie o pregătire doar de o lună şi să vezi bine ca să distingi culorile. Dar pas cu pas s-au introdus şi alte operaţiuni, puţin mai complexe, care pot acomoda creşterile salariale şi chiar pot susţine trendul acesta.

    Până să plece din România, aşa cum fatalist spun cei care cred că România nu mai are industrie, marile grupuri internaţionale au început să treacă şi la unităţi de cercetare-dezvoltare pentru a valorifica cunoştinţele intelectuale şi tehnice acumulate de români. Iar salariile nu sunt cele minime pe economie, ci se duc spre 1.000 de euro.
    Problema nu este că investitorii străini vor să plece din România şi sunt la un pas să închidă, ci că au nevoie în continuare de resurse umane pentru care sunt dispuşi să plătească.

    Aceste resurse umane pleacă din companiile româneşti care nu pot să facă faţă creşterilor salariale din multinaţionale.
    Mulţi antreprenori români şi-au bazat businessul pe salarii mici şi acum au o problemă în a face faţă noilor tendinţe din piaţă.
    Problema nu este la capitalul străin, ci la capitalul românesc, care s-ar putea să fi rămas în urmă atât cu modelul de business, cât şi cu organizarea internă.
    Până să plece străinii, s-ar putea să iasă din piaţă capitalul românesc care se adaptează mai greu schimbării condiţiilor din piaţă.

  • Trei ardeleni au creat de la zero un business evaluat la 1 milion de euro

    “Atunci când ieşi în oraş, să mănânci la un restaurant ori să te bucuri de o bere cu prietenii, ajungi să aştepţi mai mult decât ai vrea pentru un meniu şi pentru notă?“ este întrebarea cu care începe filmul de prezentare a aplicaţiei Fast Order, dezvoltată de ardelenii Lucian Cramba, Bogdan Herea şi Alexandru Coman. Întrebarea rezumă conceptul de la care a pornit dezvoltarea aplicaţiei: aglomeraţia, personalul nepregătit, o satisfacţie redusă a clientului, lipsa de informaţii în ceea ce priveşte clienţii restaurantelor – sunt câteva dintre problemele pe care Lucian Cramba spune că reuşesc să le adreseze prin Fast Order. Lansată în martie 2016, aplicaţia este folosită în 100 de unităţi HoReCa din toată ţara, dar şi din afara graniţelor – ajunge chiar şi în Dubai, New York şi în câteva oraşe europene. Dacă investiţia iniţială în aceasta a fost proprie (cam 50.000 de euro, ai antreprenorilor Lucian Cramba şi Alex Coman), ulterior start-up-ul a atras peste 300.000 de euro prin două runde de finanţare. Prima, anul trecut, când Bogdan Herea, proprietarul furnizorului clujean de servicii IT Pitech+Plus a investit 125.000 de euro şi, recent, 200.000 de euro primiţi din partea unui grup de investitori privaţi în start-up-uri inovative. Lucian Cramba previzionează venituri de 200.000 de euro pentru cel de al doilea trimestru al anului şi spune că start-up-ul a ajuns să fie evaluat la circa 1 milion de euro. În prezent, acţionariatul majoritar este deţinut de Alex Coman, Bogdan Herea, Lucian Cramba; acţionarii minoritari, nou intraţi în firmă, deţin circa 20% din start-up.

    Concret, aplicaţia poate fi folosită acum de către clienţii restaurantelor în care aceasta este implementată. Clientul are posibilitatea să scaneze un QR code prin intermediul căruia este localizat şi are totodată acces la meniul restaurantului. Poate să realizeze comenzile direct de pe smartphone; totodată, aplicaţia permite şi chemarea unui chelner, solicitatea de debarasare a mesei sau solicitarea notei de plată. În plus, prin intermediul acesteia, nota de plată poate fi achitată direct de pe telefon şi poate fi chiar împărţită între mai mulţi participanţi la masă (acum lucrează la implementarea unui sistem de plată cu cardul printr-un parteneriat cu Banca Transilvania şi Romcard).

    Poate aceasta să înlocuiască ospătarii unui restaurant? Lucian Cramba spune că aplicaţia vine în completarea serviciilor unui ospătar şi nu în defavoarea lui. ”Din studiile pe care le-am făcut până acum, am înţeles că meseria de ospătar nu mai este privită ca una din care angajaţii să vrea să să iasă la pensie. De obicei este un job part time, pentru o vară sau două; de aceea, servirea lasă de dorit. Noi oferim o unealtă restaurantelor, prin să poată depăşi această barieră“. Antreprenorul se referă la un scenariu în care numărul comenzilor creşte foarte mult într-o seară aglomerată şi sunt prea puţin chelneri. ”Pot să gestioneze lucrurile într-un mod eficient? Noi am spune că nu. De aceea este nevoie de ei – atât pentru preluarea comenzilor, cât şi pentru customer support.“ Aplicaţia este totodată şi o modalitate de acumulare a datelor despre clienţi – de la cine sunt, la ce preferinţe şi tendinţe de consum îi caracterizează; astfel, potrivit lui Cramba, ospătarilor le rămâne mai mult timp să se ocupe de clienţii care au nevoie de interacţiunea umană.

    Lucian Cramba, care se autodescrie ”plecat de acasă de la 18 ani ca să fac afaceri şi niciodată n-am fost angajat“, povesteşte că ideea dezvoltării Fast Order i-a venit în urmă cu cinci ani, când avea o cafenea în Alba Iulia. A ajuns atunci la concluzia că nu există o metodă eficientă de a servi un număr mare de clienţi în timpul orelor aglomerate. Între timp, proprietarul clădirii în care era cafeneaua a decis să construiască în locul acesteia un bloc, dar ideea lui a rămas în picioare. Faptul că tehnologia nu era însă atât de avansată atunci nu i-a permis să dezvolte aplicaţia la acel moment; de pildă, internetul wireless era prea scump pentru a fi folosit peste tot pe telefoanele mobile. Astfel, împreună cu Alex Coman, abia în 2015 a pus bazele aplicaţiei, într-o formă rudimentară, care să valideze conceptul şi să verifice modul în care ideea era primită de proprietarii de restaurante, cât şi de clienţii acestora. ”Când ne-am dus la primul restaurant şi le-am povestit ce vrem să facem, le-am spus: este un produs care nu mai există, este foarte posibil să vă dea peste cap sistemul care deja funcţionează aici, costă şi bani, nu avem experienţă în domeniul HoReCa, are şi probleme tehnice, dar vreţi să îl testaţi?“ De altfel, scepticismul celor din industrie reprezintă în continuare o problemă de care se lovesc. ”A fost destul de greu la început, dar am fost perseverenţi, am învăţat foarte mult din piaţă şi am pus şi în aplicare ce am învăţat în produsul pe care îl avem astăzi, care în fiecare zi este îmbunătăţit.“

    Dacă iniţial doar Alexandru Coman s-a ocupat de dezvoltarea aplicaţiei, în prezent el coordonează o echipă formată din şapte programatori care lucrează la îmbunătăţirea şi dezvoltarea funcţionalităţilor acesteia.

  • Trei ardeleni au creat de la zero un business evaluat la 1 milion de euro

    “Atunci când ieşi în oraş, să mănânci la un restaurant ori să te bucuri de o bere cu prietenii, ajungi să aştepţi mai mult decât ai vrea pentru un meniu şi pentru notă?“ este întrebarea cu care începe filmul de prezentare a aplicaţiei Fast Order, dezvoltată de ardelenii Lucian Cramba, Bogdan Herea şi Alexandru Coman. Întrebarea rezumă conceptul de la care a pornit dezvoltarea aplicaţiei: aglomeraţia, personalul nepregătit, o satisfacţie redusă a clientului, lipsa de informaţii în ceea ce priveşte clienţii restaurantelor – sunt câteva dintre problemele pe care Lucian Cramba spune că reuşesc să le adreseze prin Fast Order. Lansată în martie 2016, aplicaţia este folosită în 100 de unităţi HoReCa din toată ţara, dar şi din afara graniţelor – ajunge chiar şi în Dubai, New York şi în câteva oraşe europene. Dacă investiţia iniţială în aceasta a fost proprie (cam 50.000 de euro, ai antreprenorilor Lucian Cramba şi Alex Coman), ulterior start-up-ul a atras peste 300.000 de euro prin două runde de finanţare. Prima, anul trecut, când Bogdan Herea, proprietarul furnizorului clujean de servicii IT Pitech+Plus a investit 125.000 de euro şi, recent, 200.000 de euro primiţi din partea unui grup de investitori privaţi în start-up-uri inovative. Lucian Cramba previzionează venituri de 200.000 de euro pentru cel de al doilea trimestru al anului şi spune că start-up-ul a ajuns să fie evaluat la circa 1 milion de euro. În prezent, acţionariatul majoritar este deţinut de Alex Coman, Bogdan Herea, Lucian Cramba; acţionarii minoritari, nou intraţi în firmă, deţin circa 20% din start-up.

    Concret, aplicaţia poate fi folosită acum de către clienţii restaurantelor în care aceasta este implementată. Clientul are posibilitatea să scaneze un QR code prin intermediul căruia este localizat şi are totodată acces la meniul restaurantului. Poate să realizeze comenzile direct de pe smartphone; totodată, aplicaţia permite şi chemarea unui chelner, solicitatea de debarasare a mesei sau solicitarea notei de plată. În plus, prin intermediul acesteia, nota de plată poate fi achitată direct de pe telefon şi poate fi chiar împărţită între mai mulţi participanţi la masă (acum lucrează la implementarea unui sistem de plată cu cardul printr-un parteneriat cu Banca Transilvania şi Romcard).

    Poate aceasta să înlocuiască ospătarii unui restaurant? Lucian Cramba spune că aplicaţia vine în completarea serviciilor unui ospătar şi nu în defavoarea lui. ”Din studiile pe care le-am făcut până acum, am înţeles că meseria de ospătar nu mai este privită ca una din care angajaţii să vrea să să iasă la pensie. De obicei este un job part time, pentru o vară sau două; de aceea, servirea lasă de dorit. Noi oferim o unealtă restaurantelor, prin să poată depăşi această barieră“. Antreprenorul se referă la un scenariu în care numărul comenzilor creşte foarte mult într-o seară aglomerată şi sunt prea puţin chelneri. ”Pot să gestioneze lucrurile într-un mod eficient? Noi am spune că nu. De aceea este nevoie de ei – atât pentru preluarea comenzilor, cât şi pentru customer support.“ Aplicaţia este totodată şi o modalitate de acumulare a datelor despre clienţi – de la cine sunt, la ce preferinţe şi tendinţe de consum îi caracterizează; astfel, potrivit lui Cramba, ospătarilor le rămâne mai mult timp să se ocupe de clienţii care au nevoie de interacţiunea umană.

    Lucian Cramba, care se autodescrie ”plecat de acasă de la 18 ani ca să fac afaceri şi niciodată n-am fost angajat“, povesteşte că ideea dezvoltării Fast Order i-a venit în urmă cu cinci ani, când avea o cafenea în Alba Iulia. A ajuns atunci la concluzia că nu există o metodă eficientă de a servi un număr mare de clienţi în timpul orelor aglomerate. Între timp, proprietarul clădirii în care era cafeneaua a decis să construiască în locul acesteia un bloc, dar ideea lui a rămas în picioare. Faptul că tehnologia nu era însă atât de avansată atunci nu i-a permis să dezvolte aplicaţia la acel moment; de pildă, internetul wireless era prea scump pentru a fi folosit peste tot pe telefoanele mobile. Astfel, împreună cu Alex Coman, abia în 2015 a pus bazele aplicaţiei, într-o formă rudimentară, care să valideze conceptul şi să verifice modul în care ideea era primită de proprietarii de restaurante, cât şi de clienţii acestora. ”Când ne-am dus la primul restaurant şi le-am povestit ce vrem să facem, le-am spus: este un produs care nu mai există, este foarte posibil să vă dea peste cap sistemul care deja funcţionează aici, costă şi bani, nu avem experienţă în domeniul HoReCa, are şi probleme tehnice, dar vreţi să îl testaţi?“ De altfel, scepticismul celor din industrie reprezintă în continuare o problemă de care se lovesc. ”A fost destul de greu la început, dar am fost perseverenţi, am învăţat foarte mult din piaţă şi am pus şi în aplicare ce am învăţat în produsul pe care îl avem astăzi, care în fiecare zi este îmbunătăţit.“

    Dacă iniţial doar Alexandru Coman s-a ocupat de dezvoltarea aplicaţiei, în prezent el coordonează o echipă formată din şapte programatori care lucrează la îmbunătăţirea şi dezvoltarea funcţionalităţilor acesteia.

  • Premierul desemnat, Mihai Tudose, discută cu Liviu Dragnea despre componenţa şi structura Guvernului

    Tot în cursul zilei de marţi, Dragnea i-a convocat pe premierul Mihai Tudose şi noii miniştri la Vila Lac 1, la ora 13.00, pentru o discuţie exploratorie privind structura Guvernului, în condiţiile în care unele ministere se vor comasa, iar altele vor fi unificate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro