Tag: diferenta

  • Rectificarea bugetară va duce deficitul de la 2,3% la 2,5% din PIB

     Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea creşte în acest an de la 14,7 miliarde lei, aşa cum apare în scrisoarea transmisă FMI în luna septembrie, la 15,9 miliarde lei.

    Concomitent, autorităţile au convenit cu FMI o uşoară ajustare în jos a prognozei de PIB pentru acest, de la 626,2 miliarde lei la 625,5 miliarde lei, din cauza unui deflator în scădere.

    Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a declarat în urmă cu câteva zile că scenariul de bază în discuţiile cu FMI include o creştere economică pentru acest an de 2,2%.

    Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii ştirii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Autostrăzile construite în România, de TREI ORI MAI SCUMPE decât în ţările vecine

     “În cadrul analizei s-a constat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometru de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti- Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) – 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei, care prezintă concluziile unei anchete sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România.

    În România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este de 45,8%, mai mare faţă de cazul Poloniei (36,4%) şi Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate.

    În urma prelucrării datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de CNADNR, analiza arată că în România preţul mediu al unui km de autostradă construit în zona de şes este de 23,3 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostradă construit în zona de deal este de 20,8 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Autostrăzile construite în România în zona de şes, de trei ori mai scumpe decât în Bulgaria

     “În cadrul analizei s-a constat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometru de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti- Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) – 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei, care prezintă concluziile unei anchete sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România.

    În România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este de 45,8%, mai mare faţă de cazul Poloniei (36,4%) şi Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce face diferenţa între profit şi pierderi în cazul unui mall

    CRED CĂ ÎN RETAIL NU MAI EXISTĂ LOC PENTRU PROIECTE MEDII.
    Pentru a funcţiona, trebuie să fie ori un spaţiu dedicat comerţului de proximitate, ori unul de mari dimensiuni, în care clientul este invitat să se deplaseze chiar şi 60-100 km pentru ce regăseşte în centrul comercial„, spune Tatian Diaconu, managing director al Immochan România. În urmă cu zece ani, studiile de piaţă arătau că hipermarketurile şi centrele comerciale dobândeau, odată cu terenul câştigat în comerţul românesc, o importantă latură de socializare, pentru că familiile şi prietenii petreceau timp la cumpărături.

    Mai nou, comportamentul de consum suferă o nouă schimbare. Pe de o parte scăderea puterii de cumpărare îndeamnă mai puţin la shopping, iar pe de altă parte comerţul electronic câştigă tot mai mult teren, iar articolele sunt la un clic distanţă pentru cei aşezaţi în faţa calculatorului. În provincie sunt oraşe deja „echipate„ cu centre comerciale, unde un nou proiect nu mai are rost, iar în cele neaglomerate „ori faci un centru comercial care să polarizeze întreaga regiune, ori îţi asumi că nu ai succes„, crede Tatian Diaconu.

    La 36 de ani, el se află de 15 luni la conducerea companiei, divizia imobiliară a grupului de retail Auchan, fiind angajat pentru a înfiinţa şi dezvolta această companie pe piaţa românească. „Când am acceptat oferta, mi-a plăcut proiectul propus„, povesteşte Diaconu, care adaugă că ritmul s-a dovedit mult mai alert după ce Auchan a preluat reţeaua de hipermarketuri Real. Concret, după ce tranzacţia va primi avizul Consiliului Concurenţei, volumul de muncă se va dubla. „La finalul anului echipa va ajunge la 25 de oameni„, estimează Diaconu.

    El şi echipa sa se ocupă de dezvoltarea a două proiecte – Coresi Braşov şi un centru comercial în Drumul Taberei, Bucureşti, valoarea totală a investiţiilor fiind de 120 de milioane de euro. Pentru dezvoltarea proiectului Coresi, compania a cumpărat anul trecut un teren de 100 de hectare, cea mai mare parte din fosta platformă industrială Tractorul din Braşov.

    Diaconu spune că pentru Coresi bugetul de investiţii este de 55 de milioane de euro, din fonduri proprii ale grupului Auchan, iar în primă fază va fi realizat un centru comercial cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp. La Braşov, dincolo de retailerii pe care Immochan mizează că-i va atrage în galeriile sale, un punct important va fi dezvoltarea spaţiilor dedicate petrecerii timpului liber.

  • Conferinţă ZF: Grapini crede că numărul IMM-urilor trebuie să crească de trei ori şi să ajungă la media din UE

     “Pentru o dezvoltare într-o economie sustenabilă trebuie să ajungem şi noi la media UE privind ponderea IMM-urilor la o mie de locuitori. În România sunt acum 20 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, iar în Uniunea Europeană media este de 61 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Trebuie să ajungem la media UE pentru că orice economie trebuie să aibă drept coloană vertebrală IMM-urile”, a declarat miercuri ministrul delegat pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.

    Ea a menţionat că nu crede în statistici, dar că acestea trebuie să luate atare, în lipsa altora. Cu toate acestea, a prezentat mai multe date statistice privind IMM-urile din România.

    Astfel, diferenţa dintre numărul înmatriculărilor noi de firme mici şi mijlocii şi cel al radierilor era de minus 9.000 în decembrie 2012, în scădere de la minus 175.800 la finalul anului 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Nu luăm în calcul varianta suprataxării celor din mediul privat

     Solicitat să comenteze declaraţiile făcute sâmbătă de către ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, care preciza că au existat discuţii în USL privind posibilitatea ca salariile mai mari de 1.000 de euro din mediul privat să fie suprataxate, Ponta a precizat că a existat discuţia despre taxa de solidaritate în ianuarie.

    “Dacă mă întrebaţi despre acea taxă de solidaritate, nu cred că în decembrie, cred că în ianuarie a discutat-o, inclusiv cu cei de la FMI. Când o să avem o decizie, o anunţăm”, a răspuns Ponta.

    Întrebat dacă taxa discutată în ianuarie îi privea şi pe cei din mediul privat, Ponta a răspuns: “A fost o discuţie apropo de faptul că ar fi constituţional sau neconstituţional. Ori atât timp cât salariile – a spus Curtea că au fost tăiate doar la bugetari, că doar nu am tăiat salariile la privaţi – la fel ar fi în continuare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegeri parlamentare în Bulgaria: Partidul fostului premier Boiko Borisov, pe primul loc – rezultate parţiale

     Potrivit rezultatelor parţiale anunţate după numărarea a 69 la sută din buletinele de vot, partidul GERB are 31,38 la sută din voturi, fiind urmat de Partidul Socialist (PSB) cu 27,34 la sută.

    Partidul conservator nu are totuşi majoritate în Parlamentul de 240 de locuri, iar formarea unui Guvern se anunţă foarte dificilă pentru acesta. Toate celelalte partide parlamentare exclud o alianţă cu GERB.

    Potrivit rezultatelor parţiale, doar alte două partide au depăşit pragul electoral de 4 la sută pentru a intra în Parlament: Mişcarea pentru drepturi şi libertăţi (MDL, minoritatea musulmană turcă), creditat cu 9,15 la sută din voturi, şi partidul naţionalist şi xenofob Ataka (7,6 la sută).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii Mechel Câmpia Turzii au primit prime de Paşte de câte 200 de lei

     Potrivit unui comunicat transmis, luni, de acţionarul Mechel, Invest Nikarom, luni s-a finalizat procesul de achitare a tuturor restanţelor salariale la Mechel Câmpia Turzii.

    “Actualii angajaţi au primit salariul restant, avansul pentru luna aprilie, dar şi prima de Paşte. De asemenea, a fost achitat în întregime restul din suma aferentă salariilor compensatorii pentru persoanele disponibilizate în luna februarie 2013.

    Măsura face parte din planul de achitare integrală a obligaţiilor faţă de angajaţi şi de personalul disponibilizat anterior, plan pe care noul acţionar majoritar l-a anunţat după preluarea întreprinderilor Mechel din România. Sumele folosite provin din returnarea de TVA realizată recent de Guvernul României. Fondurile astfel obţinute au fost direcţionate cu celeritate către achitarea integrală a restanţelor salariale de la Mechel Câmpia Turzii”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii Mechel Câmpia Turzii au primit prime de Paşte de câte 200 de lei

     Potrivit unui comunicat transmis, luni, de acţionarul Mechel, Invest Nikarom, luni s-a finalizat procesul de achitare a tuturor restanţelor salariale la Mechel Câmpia Turzii.

    “Actualii angajaţi au primit salariul restant, avansul pentru luna aprilie, dar şi prima de Paşte. De asemenea, a fost achitat în întregime restul din suma aferentă salariilor compensatorii pentru persoanele disponibilizate în luna februarie 2013.

    Măsura face parte din planul de achitare integrală a obligaţiilor faţă de angajaţi şi de personalul disponibilizat anterior, plan pe care noul acţionar majoritar l-a anunţat după preluarea întreprinderilor Mechel din România. Sumele folosite provin din returnarea de TVA realizată recent de Guvernul României. Fondurile astfel obţinute au fost direcţionate cu celeritate către achitarea integrală a restanţelor salariale de la Mechel Câmpia Turzii”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro