„Plângerea făcută de Iran la Curtea Internaţională de Justiţie este o încercare de a interfera cu drepturile Statelor Unite de a lua măsuri legale, inclusiv de a reimpune sancţiuni, lucru necesar pentru protejarea securităţii naţionale”, a declarat Pompeo.
„Procedurile Administraţiei de la Teheran sunt o utilizare greşită a Curţii”, a adăugat acesta.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit Agenţiei de Plăţi, rentierii agricoli trebuie să se prezinte la ghişee cu următoarele documente, în original:
– carnetul de rentier agricol;
– actul de identitate al solicitantului;
– decizia de la comisia de expertiză medicală – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II / decizia de la comisia de expertiză medicală şi decizia de pensionare la limită de vârstă – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;
– procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;
– contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr. 16/1994*), cu modificările şi completările ulterioare, sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil. Legea nr. 16/1994 a fost abrogată prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011;
– extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (extrasul se depune opţional);
– declaraţia pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, norme aprobate prin Ordinul nr. 1272/2005.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„În urma activităţilor desfăşurate până astăzi, 23 august 2018, în cauza aflată pe rolul Secţiei parchetelor militare având ca obiect cercetarea incidentelor violente petrecute cu ocazia manifestaţiei din Piaţa Victoriei din Bucureşti, numărul plângerilor penale înregistrate a ajuns la 651, fiind efectuate în continuare activităţi privind identificarea persoanelor care au fost implicate în comiterea violenţelor”, informează reprezentanţii Parchetului General, potrivit Mediafax.
De asemenea, tot în cauza instrumentată de procurorii militari de la Parchetul General, a fost audiat, joi, Cătălin Paraschiv, şeful Brigăzii Speciale a Jandarmeriei Române.
„Nu dau eu declaraţii şi nici nu fac apologia schimbărilor la nivelul ministrului. (…) Mi-am asumat riscul în momentul în care mi-am condus oamenii fără niciun fel de problemă. Nu vreau să dau niciun interviu, sper că mă înţelegeţi şi pe mine. (…) V-am spus punctul meu”, a spus colonelul Cătălin Paraschiv, la ieşirea din sediul Parchetului General.
Reamintim că ministrul de Interne, Carmen Dan, a declarat, marţi în cadrul audierii în Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor, că până în prezent au fost identificate şase cazuri “în care 10 jandarmi au fost semnalaţi ca autori ai unor fapte de natură penală”.
Noul card de metal este contactless, având o greutate de trei ori mai mare decât a unui card obişnuit. Revolut Metal este fabricat dintr-o singură foaie de oţel, fiind tăiat cu un burghiu cu diamant. Particulele de vopsea sunt adăugate pe card printr-un proces de depunere fizică a vaporilor, iar detaliile utilizatorilor sunt inscripţionate cu ajutorul unui laser de înaltă precizie.
Astfel, disponibilitatea iniţială a cardurilor Metal este limitată, fiind disponibil doar câtorva dintre utilizatorii Revolut Premium. Utilizatorii din România care îşi doresc abonamentul Revolut Metal pot alege planul tarifar lunar, la un cost de 54,99 de lei, sau cel anual, de 500 de lei pe lună.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Prim-ministrul României şi Preşedintele României, formulată de Preşedintele României la data de 3 august 2018 şi care constituie obiectul Dosarului nr.1235E/2018, va fi dezbătută în şedinţa de judecată din data de 12 septembrie 2018, ora 12”, se arată într-un anunţ publicat, marţi, pe site-ul Curţii Constituţionale.
Viceprim-ministrul Paul Stănescu a exercitat, în perioada 6-13 august, atribuţiile premierului Viorica Dăncilă privind de conducerea operativă a Executivului, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Din 329 de deputaţi, opt au luat cuvântul în plenul Camerei o singură dată, la depunerea jurământului, în decembrie 2016. Printre aceştia se numără actualul ministru al Economiei, Dănuţ Andruşcă, deputatul Furic Iarco, din partea minorităţilor naţionale, membru al Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România şi Nicolae Bănicioiu, care a demisionat, în mai, din PSD şi a trecut în partidul lui Victor Ponta, Pro România.
Alţi 98 de membri ai Camerei Deputaţilor au luat cuvântul de mai puţin de 10 ori în mandatul de un an şi jumătate. Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educaţiei în Guvernul Ponta, a vorbit doar de două ori în acest mandat de parlamentar. În mai 2017, Sorin Cîmpeanu a demisionat din ALDE, rămânând deputat neafliat, iar în primavara acestui an s-a alăturat formaţiunii Pro România, partidul lui Victor Ponta.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
“Ministerul Tineretului şi Sportului anunţă că nici una dintre unităţile din teritoriu nu şi-a întrerupt activitatea în urma grevei generale anunţată pentru astăzi de către conducerea Sindicatului Naţional Sport şi Tineret. De asemenea, activitatea sportivă a loturilor şi echipelor naţionale nu a fost deloc afectată şi se desfăşoară în condiţii normale. Cifra de aproape 4.000 de grevişti anunţată de conducerea SNST nu poate fi reală, din simplul motiv că MTS are doar 2998 angajaţi.Mai mult, MTS a solicitat unităţilor din teritoriu date exacte ale situaţiilor locale şi, din informaţiile centralizate până la această oră, dintre cei 2998 de angajaţi, doar aproximativ 200 se află în grevă, (deci un procent de 7% din nr total al salariaţilor), situaţie care nu mai poate fi asimilată cu termenul de „grevă generală”, potrivit unui comunicat de presă al ministerului Tineretului şi Sportului, remis miercuri MEDIAFAX.
Potrivit MTS, nici cei aproximativ 200 de salariaţi aflaţi în grevă nu au depus solicitări către directorii de unităţi, cu 48 de ore înainte, ci doar au semnat nişte tabele de adeziune.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Primăria Municipiul Bucureşti a depus 13 cereri de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional (Por) 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Reducerea Emisiilor de Carbon în Zonele Urbane bazată pe Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă, pentru proiecte având că obiective reducerea emisiilor de echivalent CO2 generate de transportul rutier motorizat la nivelul Municipiului Bucureşti şi îmbunătăţirea eficienţei transportului public de călători, cu o valoare cumulată de aprox. 283 milioane euro”, se arată într-un comunicat al PMB.
Potrivit sursei citate, la data de 17.05.2018 au fost depuse opt cereri de finanţare în vederea achiziţionării a 100 de tramvaie, investiţie a cărei valoare este de aproximativ 220 milioane euro, din care s-a solicitat asistenţă financiară nerambursabilă de aproximativ 176,4 milioane Euro.
„La data de 20.06.2018 au fost depuse 4 cereri de finanţare în vederea achiziţionării a 100 de autobuze electrice, după cum urmează: Achiziţionare 29 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 312,313, 368 şi 385, în valoare totală de 75.9 milioane lei; Achiziţionare 13 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 137,138, în valoare totală de 34.1 milioane lei; Achiziţionare 33 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 173,311,336,381,601 în valoare totală de 86.3 milioane lei; Achiziţionare 25 autobuze electrice necesare îmbunătăţirii transportului public de călători pe traseele 300, 330 şi 335 – valoare totală – 65.4 milioane lei”, se mai arată în comunicatul PMB.
„Au fost câteva probleme tehnice, în general. Au fost blocaje, în sensul că întârzia foarte mult primirea confirmărilor la deschiderea de conturi. La unele a mers repede, la unele – cel mai frecvent după data de 1 iulie – a mers foarte greu, nu ştiu de ce. O altă problemă este că sunt destul de mulţi care au venituri din chirii şi care nu sunt conştienţi că trebuie sau nu să depună declaraţia sau îşi aduc aminte în ultimul moment“, a spus consultanul fiscal Emilian Duca de la firma de consultanţă Tax & Business Solutions.
El spune că a acordat asistenţă pentru completarea şi depunerea declaraţiei unice unui număr de circa 10 persoane cu venituri extrasalariale, care aveau, în general, venituri din străinătate. Peste 600.000 de persoane fizice au depus până pe 25 iulie declaraţia unică, iar 190.000 de formulare au fost depuse online, arată datele Ministerului de Finanţe.
„Există o serie de contribuabili care au venituri din chirii şi care sunt calculate în valută. În acest caz, sistemul de calcul este foarte greu, pentru că fiecare contribuabil trebuie să-şi facă singur un calcul care înainte era făcut de Fisc“, a mai spus Duca. El a mai subliniat că forma actuală a declaraţiei unice are nişte defecte. Spre exemplu, modul de calcul este greoi în cazul veniturilor în valută, iar autorităţile ar fi trebuit să stabilească un curs unic de referinţă, aşa cum există la acciză şi pe baza lui să se calculeze impozitele la veniturile în valută fără să mai facă oamenii prea multe calcule complicate.