BusinessMagazin

Tag: demitere

  • Cum a întors din drum ministerul lui Ioan Rus invalidarea referendumului

    USL a atacat pe mai multe fronturi contradictorii între ele: au contestat cvorumul de prezenţă la vot, ba pe motiv că ar fi neconstituţional (deşi tocmai fusese declarat ca atare de CCR şi susţinut de cele două legi ale USL în virtutea cărora a fost organizat referendumul), ba pe motiv că ar fi fost introdus după declanşarea suspendării (deşi referendumul a fost organizat deja după legile USL care includ şi prevederea cvorumului). În plus, au contestat atât boicotul declarat de PDL ca să nu se poată realiza cvorumul (deşi boicotul era perfect legal), cât şi numărul de alegători din listele electorale, considerat prea mare pentru a permite realizarea cvorumului (argumentul adus fiind datele INS, din care însă nu se poate deduce niciodată corpul electoral).

    În tabăra preşedintelui suspendat, boicotul a fost iniţial justificat prin suspiciuni de “pre-fraudare” cu 10% a referendumului de către USL şi prin teoria că nu trebuie ca alegătorii să participe la o lovitură de stat, însă după 29 iunie a apărut perspectiva ca referendumul să fie invalidat din lipsă de cvorum, astfel încât acuzaţiile de fraudă s-au stins de la sine, lăsând astfel în ofsaid boicotul ca simplă tactică electorală. Abia târziu, când CCR a decis amânarea pentru 12 septembrie a verdictului privind rezultatul referendumului, PDL şi-a adus aminte că iniţial vorbise de fraudă şi a început atacul pe acest front.

    Celor de la USL le-a răspuns Curtea Constituţională, admiţându-le numai contestaţia referitoare la listele electorale centralizate de la primării, după ce Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat că acestea “nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual”, iar MAI a susţinut că nu poate garanta corectitudinea listelor pe care el însuşi le actualizase public şi după care s-a desfăşurat referendumul (mai exact, faţă de alegerile locale din iunie, când pe liste erau 18.315.880 de alegători, actualizarea MAI din în 10 iulie număra 18.308.612, cea din 24 iulie 18.292.514, iar pe lista finală de la BEC rămăseseră 18.292.464 de alegători).

    Celor de la PDL, în schimb, le-a răspuns Parchetul de pe lângă ICCJ, care a preluat prompt de la BEC procesele verbale privind listele electorale de la referendum, pentru a examina cele câteva zeci de sesizări de fraudă electorală primite.

  • Băsescu: Oamenii aceştia nu au niciun fel de scrupule. Nu îi interesează ţara. Îi interesează justiţia

    “Nu mă îngrijorează nici măcar acest truc care, din păcate, ne-a descalificat ca ţară. (…) Un Guvern care organizează un referendum, primul-ministru spune că a fost organizat extraordinar, comunică la BEC o cifră a electoratului valid, comunică la Curtea Constituţională pe data de 1 (august – n.r.) aceeaşi cifră, iar pe data de 2 (august – n.r.) dimineaţă trimite o scrisoare tot la Curtea Constituţională în care spune că nu ştie câţi electori sunt în România. Aşa ceva este fără precedent, ca după ce ai văzut rezultatul să încerci să modifici cifrele pe care s-a făcut referendumul Asta arată că oamenii aceştia nu au niciun fel de scrupule, nu îi interesează ţara, îi interesează justiţia”, a afirmat Băsescu, la sosirea la sediul său de campanie. Totodată, el a glumit cu jurnaliştii, întrebându-i de ce nu sunt la numărat de cetăţeni împreună cu ministrul de Interne, Ioan Rus. “Nu sunteţi cu Rus la numărat cetăţeni?”, a spus el, râzând.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • REFERENDUM 2012. Care sunt rezultatele exit poll-urilor. Prezenţa la vot la ora 23

    Conform acestui exit poll, prezenţa la urne la ora 21 a fost de 44%, iar estimarea pentru ora 23, pe baza tendinţelor din ultimele ore, este de 51%. Marja de eroare este de plus/minus 1,5%.

    Potrivit unui exit poll realizat de Operation Research pentru Realitatea TV, 86,9% dintre cei prezenţi la vot au răspuns afirmativ la întrebarea dacă sunt de acord cu demisia preşedintelui Traian Băsescu, iar 13,10% au răspuns negativ.

    Conform acestui exit poll, prezenţa la urne la ora 21 a fost de 44,01%. Marja de eroare este de plus/minus 3%.

    Procesul de vot la referendum s-a încheiat la ora 23.

    DATELE OFICIALE DE LA BEC

    Prezenţa estimată la referendum până la ora 23 a fost de 45,92% din numărul alegătorilor, conform Biroului Electoral Central.

    În mediul urban, prezenţa a fost de 41,76%. În mediul rural, prezenţa a fost de 51,61%.

    O prezenţă superioară mediei calculate la nivel naţional se înregistra în 22 de judeţe, între care Mehedinţi – 70,46%, Olt – 74,71%, Teleorman – 70,16%, 60,67, Vâlcea – 60,44%. Participare mai redusă se înregistra în Harghita – 11,56%, Covasna – 20,60%, Satu-Mare – 28,23%, Mureş – 33,96%, Arad 34,99 Bistriţa-Năsăud – 19,17%.

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la a fost de 40,04%; sectorul 1: 41,46%, sectorul 2 – 40,22%, sectorul 3 – 35,89%, sectorul 4 – 42,24%, sectorul 5 – 41,26%, sectorul 6 – 41,25%.

    Acestea sunt rezultate preliminare, iar marja de eroare a estimării rezultatelor este de +/-3%. Existenţa unei marje de eroare este un lucru normal, având în vedere că estimarea prezenţei se face pe un eşantion de câteva mii de secţii de votare. Aceeaşi marjă de eroare de 3% a existat şi a fost comunicată ca atare atât la referendumul din 2007 (când eşantionul era de 2.577 de secţii de votare dintr-un total de 17.480 de secţii), cât şi la alegerile locale din iunie 2012 (când eşantionul era de 2.763 de secţii de votare dintr-un total de 18.133 de secţii).

    La referendumul de demitere din 2007, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 20) a fost de 44,45%. La alegerile locale din iunie 2012, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 21) a fost de 56,39%.

    Luni, 30 iulie, BEC va aduce la cunoştinţa publicului rezultatele parţiale ale referendumului la orele 10, la orele 14 şi la orele 19.

  • REFERENDUM 2012. Tot ce trebuie ştiut despre vot. Prezenţa la urne

    În mediul urban, prezenţa a fost de 41,76%. În mediul rural, prezenţa a fost de 51,61%.

    O prezenţă superioară mediei calculate la nivel naţional se înregistra în 22 de judeţe, între care Mehedinţi – 70,46%, Olt – 74,71%, Teleorman – 70,16%, 60,67, Vâlcea – 60,44%. Participare mai redusă se înregistra în Harghita – 11,56%, Covasna – 20,60%, Satu-Mare – 28,23%, Mureş – 33,96%, Arad 34,99 Bistriţa-Năsăud – 19,17%.

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la a fost de 40,04%; sectorul 1: 41,46%, sectorul 2 – 40,22%, sectorul 3 – 35,89%, sectorul 4 – 42,24%, sectorul 5 – 41,26%, sectorul 6 – 41,25%.

    Acestea sunt rezultate preliminare, iar marja de eroare a estimării rezultatelor este de +/-3%.Existenţa unei marje de eroare este un lucru normal, având în vedere că estimarea prezenţei se face pe un eşantion de câteva mii de secţii de votare. Aceeaşi marjă de eroare de 3% a existat şi a fost comunicată ca atare atât la referendumul din 2007 (când eşantionul era de 2.577 de secţii de votare dintr-un total de 17.480 de secţii), cât şi la alegerile locale din iunie 2012 (când eşantionul era de 2.763 de secţii de votare dintr-un total de 18.133 de secţii).

    La referendumul de demitere din 2007, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 20) a fost de 44,45%. La alegerile locale din iunie 2012, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 21) a fost de 56,39%.

    Luni, BEC va aduce la cunoştinţa publicului rezultatele parţiale ale referendumului la orele 10, orele 14 şi orele 19.

    IMPORTANT DE ŞTIUT

    Pentru referendumul de duminică, 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, votul în secţiile de votare s-a derulat în intervalul orar 7.00 – 23.00, ora locală, atât pentru România, cât şi pentru fiecare ţară unde sunt localizate secţiile. Biroul Electoral Central a dat publicităţii datele privind prezenţa la referendum la orele 11.30, 15.30, 18.30, 21.30 şi 0.30.

    Numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permanente este de 18.292.514. Pentru validarea referendumului trebuie să se prezinte la urne cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor, respectiv 9.146.258. Voturile cetăţenilor care se prezintă la referendum contează pentru validare indiferent dacă sunt valabil exprimate (cu opţiunea DA sau NU) sau anulate.

    Conform Ministerului Administraţiei şi Internelor, au fost organizate 18.548 secţii de votare, din care 18.242 secţii de votare în ţară şi 306 secţii de votare în străinătate. Un număr de 109 de secţii suplimentare sunt deschise în staţiuni turistice, la mare (35) şi la munte.

    Cetăţenii din ţară pot vota numai cu cartea de identitate, nu cu paşaportul şi nici cu cartea de alegător. Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot vota cu paşaportul simplu, paşaportul de serviciu, paşaportul diplomatic sau cartea de identitate.

    LISTA SECŢIILOR DE VOTARE DIN STRĂINĂTATE

    Ministerul Afacerilor Externe a pus în funcţiune telefonul verde (00 4) 0800 800 407 (telefon gratuit indiferent de ţara de apelare), la care pot fi oferite informaţii utile cetăţenilor români din afara graniţelor, legate de referendum. Telefonul este pus la dispoziţie tuturor din 27 iulie până la 30 iulie, în regim de permanenţă.

    HARTA INTERACTIVĂ A SECŢIILOR DE VOTARE DIN STRĂINĂTATE

    Cetăţenii pot să-şi exprime votul la orice secţie de votare de pe teritoriul ţării, fie pe pe lista electorală permanentă, dacă se află în localitatea de domiciliu, fie pe lista suplimentară. Spre deosebire de referendumul din 2007 pentru demiterea preşedintelui, alegătorii nu mai sunt obligaţi să completeze nicio declaraţie pe propria răspundere că nu au mai votat la alte secţii de votare.

    Conform Legii referendumului 3/2000, împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte şi ea.

    De asemenea, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua referendumului. Tentativa se pedepseşte şi ea.

  • Marea asmuţire: Electoratul, îmbrâncit să voteze şi somat să boicoteze

    Pe susţinătorii preşedintelui Băsescu, frica de a nu părea că au rămas prea puţini în perspectiva alegerilor din toamnă şi frica de o USL capabilă să scoată în stradă mulţimi furioase (dacă Traian Băsescu s-ar întoarce la Cotroceni cu o majoritate zdrobitoare de voturi împotrivă la un referendum invalidat din lipsă de prezenţă) i-a împiedicat să recunoască din capul locului că lipsa de la vot e singura carte pe care pot miza. Ei s-au trezit derutaţi chiar de inconsecvenţa preşedintelui suspendat, care întâi i-a înfierat pe boicotişti, pe motiv că Vestul trebuie să vadă că poporului îi pasă de democraţie, apoi i-a aprobat, pe motiv că a calculat că referendumul va fi fraudat cu 10%, pentru ca în final să anunţe că el participă la vot, deşi tocmai susţinuse că referendumul face parte dintr-o lovitură de stat pentru care liderii USL trebuie pedepsiţi penal.

    Pe susţinătorii USL, frica de propria lor prezenţă slabă la vot (în ciuda ideii general propagate că tot poporul vrea demiterea lui Băsescu) i-a împins spre iluzia că s-ar putea elimina în ultima clipă pragul de participare la vot (în pofida deciziei CCR, care a confirmat păstrarea pragului prin ambele legi promulgate de preşedintele interimar Antonescu) ori spre absurditatea că dacă referendumul nu e validat, se cheamă că Băsescu rămâne tot suspendat, iar Parlamentul ar trebui să decidă repetarea votului.

    În realitate, invalidarea unui referendum din lipsă de prezenţă e un lucru absolut firesc atunci când nu sunt suficienţi alegători interesaţi de tema propusă: aşa a fost în 2007, când referendumul organizat de preşedintele Băsescu pentru votul uninominal a căzut, fiindcă au participat numai 26% dintre alegători, deşi 81% dintre participanţi au aprobat iniţiativa preşedintelui. Pe atunci, Băsescu era cel care susţinea că pragul de prezenţă e ceva nedemocratic, deşi n-a încercat să-l desfiinţeze, iar liderii PSD şi PNL pomeneau de boicot, deşi nu l-au ridicat la rang de strategie electorală oficială. În consecinţă, nici pentru PSD şi PNL de atunci n-ar fi fost “democratică” o eliminare a pragului de prezenţă, nici pentru Băsescu de atunci n-ar fi fost “democratic” ca PSD şi PNL să ordone electoratului boicotul. Numai că memoria politicienilor e scurtă – sau, în termenii lui Băsescu, “numai boul e consecvent”.

  • Comentariu AFP: România se pregăteşte de un referendum crucial pentru viitorul său politic. Cetăţenii se declară “dezorientaţi”

    În cadrul unor declaraţii de o severitate rară la adresa unui stat membru, Comisia Europeană şi-a exprimat la mijlocul lui iulie preocuparea în legătură cu posibila încălcare “sistematică” a normelor statului de drept în România. Referendumul de duminică, menit să pună capăt celei mai grave crize politice din România după căderea dictaturii comuniste în 1989, va fi validat numai dacă 50 % plus unu din cei 18,3 milioane de alegători se vor prezenta la urne. Acest prag este dificil de atins într-o ţară în care electoratul nu îşi poate ascunde resentimentele faţă de o clasă politică implicată în nenumărate scandaluri de corupţie, iar aceasta fără a lua în calcul cei trei milioane de români cu drept de vot din diaspora, care însă nu intenţionează să facă acest lucru, notează AFP.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Care sunt cele zece minciuni ale preşedintelui suspendat în opinia premierului Victor Ponta

    “Traian Băsescu crede că dacă strigă mai tare, înjură mai tare, foloseşte toate insultele pe care niciodată un preşedinte chiar suspendat dintr-o ţară civilizată nu le-ar folosi, crede că dacă strigi mai tare ai dreptate. Vă prezint zece minciuni ale lui Traian Băsescu, zece motive pentru care orice om din România îl va sancţiona”, a spus Ponta. Astfel, premierul Victor Ponta l-a acuzat pe Traian Băsescu de faptul că a minţit atunci când a spus că nu e nevoie de tăierea salariilor, a pensiilor, şi că nu va fi nevoie de creşterea TVA, lucruri care s-au întâmplat ulterior.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum se explică verdictul CCR privind legea referendumului: Nu călcaţi pe logică!

    Pe de o parte, CCR a dezavuat dorinţa USL de a organiza un referendum nu numai fără cvorum de aprobare (aflat în vigoare atunci când demiterea preşedintelui se aprobă dacă pentru ea votează majoritatea alegătorilor înscrişi pe liste), dar şi fără cvorum de prezenţă (aflat în vigoare atunci când referendumul se validează dacă 50%+1 din alegătorii înscrişi pe liste vin la vot). Pe de altă parte, CCR a dezavuat dorinţa PDL de a organiza referendum de demitere nu numai cu cvorum de prezenţă (statuat în legea referendumului din 2000), dar şi cu cvorum de aprobare (statuat în legea referendumului din 2000, înlăturat de PSD în 2007, reinstaurat de PDL în aprilie 2012 şi desfiinţat din nou de USL prin legea aprobată în iunie de Parlament şi prin OUG 41/2012).

    Soluţia de acum a CCR, care spune că e necesar cvorumul de prezenţă, dar nu şi cel de aprobare, confirmă atât legea USL din iunie, contestată fără succes de PDL, cât şi OUG 41/2012 a guvernului Ponta, care afirmă exact acelaşi lucru – desfiinţează cvorumul de aprobare. Probleme apar doar în cazul ordonanţei, care prevede, în mod ilogic, că desfiinţarea cvorumului de aprobare ar presupune în mod necesar o “derogare” de la cvorumul de prezenţă din legea referendumului.

    Dar are această “derogare” importanţa pe care i-o atribuie unii lideri ai USL care susţin că referendumul din 29 iulie trebuie neapărat să se facă după OUG 41/2012, pentru a-i asigura validarea indiferent de prezenţa la vot?

    CVORUMUL DE PREZENŢĂ

    Legea referendumului (3/2000) prevede astfel în privinţa cvorumului de prezenţă: “Art. 5 (2). Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale”. Textul acestui articol, sub incidenţa căruia intră toate tipurile de referendum, nu a fost niciodată modificat direct de nicio lege ulterioară.

    CVORUMUL DE APROBARE

    În privinţa cvorumului de aprobare, Legea 3/2000 prevede pentru referendumurile privind probleme de interes naţional şi local că este nevoie de “majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară / la nivelul unităţii administrativ-teritoriale”, în timp ce pentru referendumurile privind demiterea preşedintelui prevede: “Art. 10. Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.” Acest articol este cel care de-a lungul anilor a făcut obiectul propunerilor de modificare, atât din partea partidelor din actuala USL, cât şi din partea PDL.

    @ Prima modificare a făcut-o PSD în 2007, prin Legea 129/2007, astfel: “Art. 10. – Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum.” Legea respectivă a fost declarată constituţională de CCR, cu motivaţia că rămâne la latitudinea legiuitorului să decidă ce fel de cvorum de aprobare preferă. Despre modificarea cvorumului de prezenţă, CCR a constatat, fără comentarii, că “valabilitatea referendumului nu mai este condiţionată de participarea majorităţii persoanelor înscrise pe listele electorale”. Intr-o opinie concurentă (nu contrară) faţă de decizia CCR, judecătorul Kozsokar Gabor a comentat însă, restabilind logica elementară, că precizarea privind derogarea “este inutilă şi ineficientă, întrucât, în realitate, noul text de lege nu conţine nici o derogare, art.5 alin.(2) şi art.10 reglementând chestiuni diferite”.

    Pe baza legii 129/2007 s-a desfăşurat referendumul din 19 mai 2007 de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Atunci, participarea la vot a fost de 44,45% din totalul alegătorilor, iar ponderea celor prezenţi la vot care au aprobat demiterea a fost de 24,75%. La finele lui mai 2007, CCR constata în decizia sa de validare, care examina atât participarea la vot, cât şi rezultatul votului, că “nu s-a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum”.

    @ Acest regim legal a rămas în vigoare până în aprilie 2012, când Legea 62/2012, promulgată de preşedinte, reinstituie formularea iniţială a art.10 din legea referendumului, îngreunând aşadar demiterea preşedintelui.

    @ În mai 2012, USL revine, propunând prin parlamentarii Georgică Severin şi Cornel Pieptea un proiect de lege cu un articol unic – modificarea cvorumului de aprobare din legea referendumului – care prevede: “Art. 10. Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum”. La sfârşitul lui iunie, legea Severin-Pieptea a fost aprobată de Senat şi de Camera Deputaţilor.

    La 27 iunie, PDL a contestat la CCR constituţionalitatea legii Severin-Pieptea pe motiv de cvorum de aprobare, intenţionând să obţină astfel reinstaurarea Legii 62/2012, cu argumentul că majoritatea de voturi cu care poate fi demis preşedintele României ca urmare a unui referendum nu poate fi mai mică decât majoritatea de voturi cu care acesta este ales. CCR a respins la 10 iulie contestaţia. “Niciun text constituţional nu condiţionează dreptul legiuitorului de a opta pentru fixarea unei anumite majorităţi care să se pronunţe pentru demiterea prin referendum a Preşedintelui României. Demiterea Preşedintelui României prin referendum reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave, motiv pentru care Curtea reţine că este justificat ca aceasta să fie aprobată de cetăţeni cu majoritatea voturilor valabil exprimate”, arată CCR.

    @ Între timp, guvernul Ponta a emis OUG 41/2012, publicată în MO din 5 iulie, care modifică legea referendumului în mod identic cu textul din Legea 129/2007: “Art. 10. Prin derogare de la art. 5 (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.”

    CE URMEAZĂ?

    În decizia din 10 iulie privind constituţionalitatea legii Severin-Pieptea, CCR a amintit şi de existenţa OUG 41/2012 cu acelaşi obiect, precizând că ea instituie o derogare de la regula cvorumului de prezenţă. In acest context, CCR a simţit nevoia să afirme în privinţa regulii cvorumului de prezenţă că “întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente (…) reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală.” Această precizare nu vine să conteste legea Severin-Pieptea, ci doar să confirme raportul firesc de coroborare între art.10 şi art. 5(2), raport pe care legea respectivă nu îl contrazice cu nimic.

    Insistenţa CCR asupra cvorumului de prezenţă este în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia, instituţia de referinţă a Consiliului Europei în materie de drept constituţional. În general, după cum reiese din mai multe documente ale Comisiei, instituţia nu recomandă instituirea unui cvorum de prezenţă (care stimulează strategiile bazate pe absenteism ca mijloc de invalidare a referendumurilor) şi nici a unui cvorum de aprobare (care riscă să ducă la situaţii când proiectul supus referendumului este aprobat cu majoritatea celor prezenţi la vot, dar nu şi cu majoritatea alegătorilor de pe listele electorale). Totuşi, Comisia precizează că sunt situaţii când un cvorum de prezenţă este necesar pentru a da autoritate rezultatului votului, iar atunci când legea generală a referendumului dintr-o ţară prevede cvorumuri, este recomandabil ca acestea să se aplice unitar pentru toate tipurile de referendum şi să se asigure stabilitatea legislativă (lucru amintit şi de CCR în decizia sa).

    În acest context, este riscantă insistenţa unor fruntaşi ai USL de a susţine în continuare OUG 41/2012 în dauna legii Severin-Pieptea, mizând pe presupunerea că precizarea din ordonanţă privind “derogarea” ar duce la validarea referendumului chiar şi în condiţii de prezenţă sub 50%+1 a alegătorilor înscrişi pe liste. În deciziile din 2007 ale CCR privind legea 129/2007 şi validarea rezultatelor referendumului de demitere de atunci – invocate de USL acum ca argumente – nu apărea nici ideea că numai asigurarea unui cvorum de prezenţă corespunde prevederilor art.2 din Constituţie, nici ideea că toate tipurile de referendum trebuie să aibă reglementări unitare în materie de cvorumuri. Aceste idei sunt esenţiale pentru înţelegerea deciziei de acum a CCR şi deci pentru determinarea sensului în care guvernul Ponta ar urma să-şi respecte propriile promisiuni, făcute inclusiv oficialilor de la Bruxelles, de a pune de acord cu deciziile CCR toate textele de lege privind referendumul.

    “În legătură cu referendumul, vreau să vă informez, stimaţi colegi, membri ai Cabinetului, eu am adresat astăzi o scrisoare preşedinţilor celor două camere, rugându-i, pentru că nu am dreptul constituţional să convoc eu, dar rugându-i să convoace cât mai rapid în sesiune extraordinară camerele Parlamentului, pentru a pune în acord toate textele de lege cu deciziile Curţii. Asta este opinia mea şi opinia noastră, a Guvernului, eu cred că toate deciziile Curţii Constituţionale sunt bune şi trebuie respectate şi am procedat în consecinţă”, a declarat Victor Ponta în şedinţa de guvern din 11 iulie. Singurul text în vigoare care nu este în acord cu decizia CCR este OUG 41/2012.

    Preşedintele Crin Antonescu, care a primit decizia CCR privind legea Severin-Pieptea, are acum două variante: să promulge legea în termen de 10 zile de la data primirii deciziei sau s-o retrimită spre reexaminare Parlamentului, dar nu pentru a o pune de acord cu decizia CCR (din moment ce legea este deja în acord cu decizia CCR), ci în virtutea unor eventuale obiecţii proprii. În acest din urmă caz, preşedintele trebuie să promulge legea în 10 zile de la primirea legii reexaminate de Parlament.

    Există şi varianta ca preşedintele să promulge legea imediat, iar în sesiunea parlamentară extraordinară convocată pentru 17-18 iulie să fie dezbătută OUG 41/2012, pentru transformarea ei în lege, care va rămâne ultimul act normativ adoptat înainte de referendum. În acest caz, legea rezultată va fi inevitabil atacată de PDL la CCR. Va fi interesant dacă CCR şi-ar menţine atunci insistenţa asupra păstrării cvorumului de prezenţă sau dacă, la fel ca în 2007, va lua act fără comentarii de faimoasa “derogare” lipsită de logică.

  • Guvernul va organiza alegeri prezidenţiale în maximum 90 zile, dacă Băsescu este demis

    “Dacă prin referendum populaţia decide demiterea preşedintelui, urmează să organizăm în termen de 90 zile alegeri prezidenţiale. Dacă nu, se întâmplă ca în 2007”, a spus Dobre.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Comisia juridică a avizat revocarea din funcţie a Robertei Anastase

    Vicepreşedintele Comisiei juridice Florin Iordache (PSD) a precizat că au fost 12 voturi “pentru” din 12. La ora transmiterii acestei ştiri, a fost convocat Biroul permanent al Camerei pentru introducerea pe ordinea de zi a cererii de revocare din funcţie a Robertei Anastase. Deputaţii PDL au părăsit, marţi, şedinţa Comisiei juridice în care urma să se discute despre cererea USL de revocare din funcţie a Robertei Anastase, după ce au solicitat o amânare a lucrărilor comisiei până miercuri dimineaţă pentru ca Anastase să-şi formuleze apărarea.

    Mai multe pe mediafax.ro