BusinessMagazin

Tag: decizie

  • Ionuţ Măstăcăneanu şi Marius Costea, KPMG în România: Guvernul a decis majorarea impozitului pe dividende. La ce ne putem aştepta

    Cota de impozit pe dividende va creşte, conform celor mai recente modificări la Codul Fiscal, de la cinci la 8%, măsura urmând a se aplica pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2023. Astfel, deşi România va deveni mai puţin atractivă în ochii investitorilor decât Ungaria, Estonia sau Bulgaria, de pildă, îşi va păstra, totuşi, competitivitatea, dat fiind faptul că noua cotă se află sub cele ale multor ţări din zonă – în această categorie intrând Croaţia, Serbia sau Polonia. În plus, cum scutirea de impozit pentru beneficiarii persoane juridice cu deţineri minime de 10% din titlurile de participare pentru cel puţin un an se menţine, am putea asista la majorarea unor participaţii mici peste plafonul de 10%, pentru a nu li se reţine impozit pe dividende. Dar să vedem ce alte implicaţii mai are decizia Guvernului.

    DECAPITALIZAREA COMPANIILOR. Măsura de creştere a nivelului impozitului ar putea determina agenţii economici să ia decizia distribuirii dividendelor în cursul acestui an, pentru a se bucura de cota de 5%.

    Cu alte cuvinte, deşi atunci când a fost anunţată decizia se vorbea tocmai despre încurajarea utilizării profiturilor pentru investiţii şi descurajarea distribuirii lor, oarecum în completarea măsurii de acordare a deducerilor la impozitul pe profit pentru creşterile de capital, nu excludem ca, de fapt, să asistăm la o decapitalizare a companiilor româneşti cu profituri nedistribuite, inclusiv din anii precedenţi, dacă acţionarii vor hotărî să profite de cota de 5%.

    ÎNTĂRIREA PARTICIPAŢIILOR MICI. Aşa cum arătam, se menţine scutirea de impozit pentru beneficiarii – persoane juridice (române sau rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori într-un stat membru al Spaţiului Economic European, altul decât statele membre ale Uniunii Europene – Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei), condiţia fiind aceea de a deţine minim 10% din titlurile de participare, pentru minim un an (implementarea Directivei europene Mamă-Filială).  Prin urmare, nu este exclus ca unii investitori să ia in considerare, acolo unde este posibil, creşterea sau consolidarea participaţiilor mici dincolo de plafonul impus de 10%, pentru a preveni reţinerea impozitului pe dividende de 8%.

    OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE REZIDENŢĂ FISCALĂ. Nerezidenţii din anumite ţări cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri vor trebui sa prezinte certificatul de rezidenţă fiscală pentru a se bucura de cota mai mică de impozit. Actul este, practic, dovada că firma nerezidentă este plătitoare de impozit la ea în ţară şi, astfel, poate beneficia de cota de impozit mai redusă prevăzută de convenţia aplicabilăPână în prezent, la o analiză sumară, doar şase astfel de convenţii (dintre care le amintim pe cele cu Irlanda, China şi Cipru) prevedeau o cota de impozit pe dividende mai mică de 5%. Pe de altă parte, ca urmare a creşterii cotei de impozit la 8%, considerăm că vor deveni relevante alte 13 convenţii, ce prevăd cote de impozit între 5% şi 8%.  În această situaţie s-ar afla cele încheiate cu Austria, Italia şi Spania.

    POTENŢIALA REORIENTARE A FONDURILOR DE PENSII. Odată cu creşterea nivelului de impozitare a dividendelor, nu excludem migrarea fondurilor de pensii către alte investiţii (titluri de stat, de exemplu), dacă ne gândim că un impozit de 8% le-ar putea diminua randamentul. O astfel de diminuare a randamentului ar afecta, însă, participanţii la aceste fonduri. Afectate ar putea fi atât fondurile din Pilonul III, cât şi, mai cu seamă, cele din Pilonul II. Mai mult, fondurile de pensii din UE au investiţii pe piaţa noastră de capital. Un alt efect nedorit pentru piaţa din România ar putea veni din reorientarea lor către alte pieţe, ca urmare a impozitării dividendelor primite de la societăţile româneşti.  

    În concluzie, deşi, la o primă vedere, nu s-ar putea vorbi despre aspecte care să afecteze covârşitor economia, doar timpul ne va arăta toate implicaţiile, având în vedere că anumite efecte s-ar putea face resimţite, aşa cum am arătat şi mai sus, într-un orizont de timp mai îndelungat.

    Opinie realizată de Măstăcăneanu Ionuţ – Director, Tax, KPMG în România şi Marius Costea – Associate Director, Tax, KPMG în România

     

     

     

  • Aprovizionarea cu gaze a Europei se opreşte pentru 10 zile, dar nemţii se tem că această decizie ar putea fi una definitivă

    Având în vedere dependenţa Germaniei de Rusia pentru mai mult de o treime din aprovizionarea cu gaze şi lipsa de alternative viabile pe termen scurt, şansa de a provoca pagube Europei ca răzbunare pentru sancţiunile şi sprijinul pentru Ucraina ar putea fi prea bună pentru ca Kremlinul să o treacă cu vederea, informează Bloomberg.

    În calendarul oficialilor din Germania, data de 11 iulie este marcată cu roşu ca fiind data limită până la care Rusia ar putea să ţină robinetul deschis pentru livrarea de gaze.

    Când principala conductă pentru gazul rusesc către Europa se opreşte, timp de 10 zile, pentru întreţinere, Germania şi aliaţii săi se pregătesc ca preşedintele Vladimir Putin să folosească această oportunitatea pentru a opri definitiv fluxurile de gaze către Europa.

    Dacă Moscova semnalează că conducta Nord Stream nu va reveni conform planului, guvernul cancelarului Olaf Scholz ar declanşa probabil măsuri de urgenţă, cum ar fi raţionalizarea şi salvarea companiei. Consecinţele ar duce, aproape sigur, la o recesiune profundă pentru cea mai mare economie a Europei şi ar crea efecte de undă pe tot continentul.

    „Suntem îngrijoraţi? Da, suntem foarte îngrijoraţi”, a spus Christian Kullmann, directorul executiv al gigantului chimic german Evonik Industries AG. „Ar fi naiv şi cu ochi înstelaţi să nu fii îngrijorat.”

    În timp ce Moscova neagă că foloseşte energia ca armă, calculul pentru Putin este pe cât de simplu, pe atât de cinic. Europa este disperată să umple depozitele pentru a menţine casele încălzite şi fabricile să funcţioneze pe timpul iernii. Deci, cu cât Moscova acţionează mai devreme pentru a perturba şi mai mult pieţele de gaze, cu atât preţurile sunt mai mari şi cu atât Rusia are mai mult timp pentru a culege roadele.

     

  • De ce actuala Coaliţie n-a decis supraimpozitarea pensiilor speciale

    Am fi vrut ca în pachetul agreat să prindem şi supraimpozitarea pensiilor speciale, a veniturilor salariale foarte mari şi a supraprofitului generat în pandemie, însă colegii de coaliţie s-au opus, afirmă secretarul general al PSD, Paul Stănescu
    „PSD va fi mereu susţinătorul şi promotorul unei viziuni mai echitabile şi mai corecte în societatea românească. În ultima perioadă, atât în cadrul coaliţiei, cât şi în spaţiul public, am insistat cu argumente puternice că zona fiscală poate fi regândită pentru a mări veniturile bugetare.

    Astfel, PSD a arătat că este nevoie de un nou model fiscal. Acesta trebuie să promoveze principii de protecţie mai bună a celor vulnerabili şi să elimine cât mai multe excepţii fiscale. De-a lungul timpului, acestea nu au făcut decât să adâncească inegalitatea şi să ofere unora un tratament preferenţial, care nu se justifică”, declară Paul Stănescu.

    El spune că veniturile fiscale ale românilor sunt, oricum, printre cele mai reduse din UE.
    „Nu-i putem ajuta pe cei mai mulţi dintre români, dacă unii au privilegii fiscale mari, iar alţii se supun unui regim de impozitare normal. Măsurile pe care coaliţia de guvernare le-a agreat sunt dovada clară că PSD nu a aruncat nici vorbe-n vânt şi nici nu a fluturat principii. Solidaritatea şi o mai mare echitate ne vor asigura nu doar stabilitatea socială, dar şi pe cea politică şi economică. Am fi vrut ca în pachetul agreat să prindem şi supraimpozitarea pensiilor speciale, a veniturilor salariale foarte mari şi a supraprofitului generat în pandemie.

    Însă, chiar dacă colegii de coaliţie s-au opus, este crucial că am arătat românilor că există la nivelul coaliţiei resurse de voinţă politică care să ne permită să luăm decizii mult mai corecte, decât cele care funcţionează în prezent. Am demonstrat că putem trece peste limitele de natură ideologică, politică sau electorală şi că împreună suntem de acord să răspundem mai bine nevoilor românilor decât propriilor noastre agende politice. Măsurile fiscale pe care le-am convenit nu fac decât să protejeze mai bine veniturile celor mai vulnerabili dintre noi. Este o dovadă de maturitate şi responsabilitate politică”, conchide Stănescu.
     

  • Ucraina introduce vize pentru ruşi

    Autorităţile din Ucraina au decis să introducă vizele de călătorie pentru ruşii care vor să intre în ţară, potrivit CNN.

    Cabinetul ucrainean a decis să renunţe la călătoriile fără vize pentru ruşi, a confirmat premierul Denys Shmyhal.

    Preşedintele Volodimir Zelenski a explicat pe Telegram că a sugerat această schimbare „pentru a contracara ameninţările fără precedent la adresa securităţii naţionale, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statului nostru”.

    Zelenski a precizat că schimbarea va intra în vigoare la 1 iulie.

  • Florin Spătaru, ministrul economiei: României îi lipseşte acest “single point of contact”, când un investitor vine şi bate la 15 uşi fără să aibă o concluzie clară atunci decizia trenează

    “Cred că României îi lipseşte acest  “single point of contact”, în momentul în care vine un investitor şi bate la 15 uşi fără să aibă o concluzie clară decizia trenează şi atunci  se orientează acest investitor.  Poate să bată la alte uşi. Este o bătălie internă la nivelul UE pentru relocarea acestor investitori”, a declarat Florin Spătaru, ministrul economiei la evenimentul ZF “Reindustrializarea României. 2022, momentul adevărului. Ce facem cu industria?”

    El a mai spus că pe lista ministerului “avem cel puţin un investitor mare  care îşi va declara opţiunea, suntem în discuţii cu mai multe companii, discutăm în mod regulat de solicitări de informare privind potenţiale investiţii, ne  uităm la posibilitatea de relocare nu doar din Ucraina, Belarus şi  Rusia dar la fenomenul mare de relocare inclusiv din zona asiatică. În domeniul semiconductorilor am iniţiat această discuţie, există un proiect de 500 de mil euro, suntem în discuţii cu jucătorii mari europeni şi non europeni pentru a atrage un investitor mare. Industria auto este unul din pilonii principali ai industriei româneşti. Au fost programe în domeniul bateriilor şi pe micro electronică, primul program l-am ratat”

    Reindustrializarea este o prioritate şi o oportunitate, vedem o întrerupere a lanţurilor de aprovizionare, vedem că  UE şi-a setat anumite obiective, dezvoltare sustenabilă, energie verde, producţie, nu poţi să dezvolţi aceste lanţuri de aprovizionare când te bazezi pe achiziţia de materii prime dintr-o zonă care nu funcţionează după aceste principii. Am iniţiat împreună cu ataşaţii economici din ambasade această comunicare pentru a atrage investiţii mari. Un investitor mare atrage zeci, sute, mii de investitori mici, acest factor de multiplicare este esenţial în dezvoltarea industrială a României. Sprijinirea unor astfel de investitori este posibilă cu condiţia de-a crea factorul de multiplicare, statul nu face decât să finanţeze o investiţie majoră având venituri prin acest factor de multiplicare, a mai spus ministrul.

    Multe state au creat o cursă a finanţărilor, asigurând linii de finanţare pentru anumite direcţii. România are capabilitatea de-a veni cu un plan customizat pentru fiercare investitor, să găsim soluţii pentru anumite direcţii, aceasta poate deveni mai atractivă decât o soluţie generică, a mai spus el.

    “Cred că industria IT, cu toate componentele pe care le conţine este un sector în care trebuie să ne concentrăm. În 2022 industria arată diferit faţă de 1990, avem alte componente care duc la asigurarea produselor pe care le consumăm în fiecare zi. Noi am venit cu această zonă, cu zona conţinutului  digital, a industriei de înaltă tehnologie, ce trebuie să fie dezvoltată”, a mai adăugat el.

    Ministrul a mai spus că România are o istorie industrială, în anii ’70-‘80 România a investit mult în capacilităţi în sectorul industrial, adaptată la beneficiarii pe care îi avem. “Toată industria s-a creat ţinând cont de utilizatorul final. Ce am făcut din 1990 încoace? Am exploatat aceste capabilităţi, cu un program de retehnologizare dat de companiile private ce au preluat aceste unităţi, dar care nu mai sunt suficiente pentru că intrăm într-o tranziţie industrială. Reindustrailizarea are alte principii la bază, este un moment propice pentru marea majoritate a economiilor europene de-a se reinventa, de –a veni cu sectoare noi de activitate care să asigure această zonă. Noi de la Ministerul Economiei spunem că vrem să facem reindustrializarea României, o reindustrializare după 30 de ani, după ce am distrus capacităţile. România are capabilităţi de dezvoltare în cercetare inovare de care nu prea vorbim, aceste capabilităţi asigură oportunitatea de dezvoltare industrială ulterioară, cam aşa ar trebui să privim industria în acest moment. Ştim clar că industria în sine are nevoie de o bază stabilă, adică materii prime de bază pe care trebuie să le asigurăm, poate o facem făcând această tranziţie tehnologică în industria chimică, a oţelului, să exploităm materiile prime pentru a putea asigura baza stabilă a dezvoltării ulterioare. România poate oferi multe lucruri, suntem o ţară stabilă energetic, cu rezerve importante în categoria celor 137 materii critice, România poate asigura o bună parte din ele. În 20 de ani nu am făcut decât să închidem mine (…). Nu poţi să vii să spui că de mâine deschizi mina “X” ca ai resurse, trebuie să vezi care sunt grupurile ţintă, interesele lor”

    Acesta este principiul care ar trebui să guverneze şi pe care îl promovăm, discutând cu Comisia Europeană şi operatorii din acest domeniu, vom veni cu o propunere care să acopere aceste nevoi, a adăugat el.

     

     

  • Ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu anunţă schimbări uriaşe în educaţie

    Se renunţă la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale şi va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, a anunţat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, după şedinţa Comitetului pentru Dialog Social în care este prezentat conţinutul noului Regulament de funcţionare şi organizare a instituţiilor de învăţământ din preuniversitar (ROFUIP).

    ”Structura anului şcolar este deja cunoscută, este deja publicată în Monitorul Oficial, iar modificare esenţială care a fost deja agreată este aceea că se renunţă la mediile semestriale, se renunţă la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale, va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, iar profesorul va avea mult mai multă autonomie în scopul unei evaluări ritmice pe parcursul întregului an şcolar. Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu N+3, unde N este numărul de ore alocat săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână într-un an întreg şcolar vor fi necesare minimum cinci note. Profesorul are totală autonomie în evaluarea ritmică pe parcursul întregului an şcolar”, a declarat Sorin Cîmpeanu în cadrul unei conferinţe de presă.

    Mâine, aceste modificări vor îmbrăca forma unui ordin de ministru şi vor  fi transmise spre publicare în Monitorul Oficial, a mai spus ministrul. În plus, a fost stabilită şi poziţionarea vacanţei mobile din luna februarie în întreg sistemul naţional de învăţământ.

    ”Sunt 30 de judeţe care au decis ca vacanţa din luna februarie să fie în ultima săptămână, sunt 10 judeţe care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a treia săptămână a lunii februarie: Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Teleorman şi Prahova. Sunt Bucureştiul şi Suceava care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a doua săptămână a lunii februarie”, a detaliat Cîmpeanu.

     

  • Gerhard Schroeder va rămâne fără privilegiile parlamentare germane

    Partidele de guvernământ germane au decis să-l lipsească pe fostul cancelar Gerhard Schroeder de privilegiile sale parlamentare, în condiţiile nemulţumirii în creştere legată de refuzul acestuia de a se distanţa de Kremlin în pofida invadării Ucrainei, relatează Financial Times.

    Schroeder va rămâne fără biroul şi personalul său.

     

  • Primarul Piedone, în aşteptarea deciziei din cazul Colectiv: Am spus rugăciune, mi-am dat cu mir

    În primă instanţă, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare.

    Acum, aşteaptă decizia finală, pe care Curtea de Apel Bucureşti o va pronunţa după mai bine de 6 ani şi jumătate de la tragedie. Piedone speră „să nu fie ca la plutonul de execuţie, cum a fost la fond”.

    „Primul lucru după ce am spus „Tatăl nostru” şi am dat cu mir, (de dimineaţă, m-am gândit că – n.r.) cel mai rău îmi pare că nu am fost atât de ordinar şi de jigodie (…) raportat în oglindă cu toţi ăstia care pozează în fete mari”, a spus primarul.

    El a spus că sentinţa o aşteaptă împreună cu familia.

    „Prietenii sunt doar virtuali şi în viaţa virtuală a internetului şi în viaţa reală. Dacă – Ferească Dumnezeu – tu sau eu avem nevoie de un transplant mâine, du-te la prietenul care ţi-a fost cel mai apropiat. Nu o să îl mai găseşti. Cere-i un rinichi. Nu o să ţi-l dea. Tot familia, mama, tata, fratele şi copiii….(…) Pentru mine prietenii au fost decoruri şi interese. Pentru mine nu există prieteni. Nu am prieteni”, a mai spus Cristian Popescu Piedone.

    În prezent primar la Sectorul 4, Piedone a spus că şi-a delegat atribuţiile pentru a nu lăsa oamenii din primărie fără salarii în cazul în care va fi condamnat.

    „Într-o normalitate, neştiind ce se întâmplă, eu sunt doar un om… Ea este o instituţie. Scaunul ăla va fi veşnic, rămâne scaunul. Fizicul se schimbă. Ori prin vot, ori prin alte lucruri se schimbă. Am obligaţia morală de a lăsa continuitate. Nu mi-am delegat că sunt sau ştiu sau aflu. Au fost zile de salarii, dacă nu delegam sau de dimineaţă se întâmpla ceva, oamenii, peste 4.500 de oameni nu îşi puteau lua salariile. Nu pot să fac lucrul acesta. Viceprimarul 1 preia atribuţiile mandatului, dar pe latură economică doar l-am împuternicit să semneze pe economic, să existe continuitate în salarii. Nu am fugit de responsabilitate. Este un drept conferit ca viceprimarul să preia prerogativele primarului în orice situaţie”, a explicat Piedone.

    El şi-a delegat atribuţiile încă din 2 mai către viceprimarul Mircea Nicolaidis.

    În cazul în care Piedone va fi condamnat, în termen de 6 luni, potrivit legii, vor fi convocate alegeri parţiale.

  • Motivele pentru care CCR a decis că eliminarea pensiilor parlamentare e neconstituţională

    Legea care a eliminat pensiile speciale pentru parlamentari a fost adoptată într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii, transmite, joi, Curtea Constituţională a României (CCR).

    „Curtea a observat că, potrivit art.76 alin.(3) din Constituţie, <La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere>. Este o exigenţă constituţională ca scurtarea termenelor procedurale şi accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgenţă [art.76 alin.(3)], şi nu a celei generale [art.75]. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Respectarea art.75 şi art.76 alin.(3) din Constituţie constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament şi, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea naţională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituţionale obiective şi exprese în acest sens, denotă o atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului, şi anume a caracterului său democratic. Totodată, în acest context, Curtea a reţinut şi încălcarea principiului securităţii juridice”; transmite CCR.

    Potrivit comunicatului de presă, Curtea a constatat „încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art.1 alin.(3) în componenta referitoare la democraţie, art.1 alin.(5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, precum şi ale art.75 şi art.76 alin.(3) privind desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor”.

    Decizia este definitivă şi general obligatorie.

    Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Pe 17 februarie 2021, Plenul Parlamentului a adoptat abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi deputaţilor.

    „De la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata indemnizaţiilor pentru limită de vârstă acordate în baza prevederilor art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare”, se menţiona în Legea 7/2021.

  • Haos în reglementare în Marea Britanie: Furnizorii de servicii crypto aleargă după autorizaţii în Europa cu câteva zile înainte ca o decizie a supraveghetorului FCA să îi forţeze să supende temporar actvitatea

    Marea Britanie se confruntă în aceste zile cu un exod abrupt al furnizorilor de servicii crypto din ţară, în contextul în care mai multe companii aşteaptă în continuare autorizaţie permanentă de funcţionare de la autoritatea de supraveghere financiară (FCA), în perspectiva unui termen limită setat la 31 martie, după care nu vor mai putea să funcţioneze cu autorizaţia din cadrul temporar, potrivit Bloomberg.

    Jucătorii din piaţa crypto din Marea Britanie susţin că modul în care a fost gestionată reglementarea la acest moment generează un exod greu de inversat şi oferă un avantaj competitiv nedrept celor care au businessul înfiinţat în alte ţări.

    Supraveghetorul FCA vrea să desfiinţeze la data de 31 martie cadrul temporar al regimului de înregistrare pentru furnizorii de servicii cu active crypto, care a funcţionat până acum, însă mulţi dintre cei care funcţionează pe cadrul temporar au depus cereri pentru autorizaţii permanente care nu au fost încă aprobate sau respinse.

    Un număr de doisprezece firme, printre care şi custodele crypto Copper Technologies sau banca digitală Revolut, se aflau în continuare marţi pe lista celor care aşteaptă autorizarea din partea FCA. Aceste firme se confruntă cu riscul de a fi nevoite să supende serviciile cu active crypto dacă nu primesc aprobarea până în data de 31 martie.

    Autoritatea pentru Conduită Financiară din Marea Britanie (FCA) şi-a înăsprit poziţia faţă de reglementarea pieţei crypto, în contextul în care interesul investitorilor de retail pentru active digitale a crescut semnificativ în ultimii doi ani. Până acum, doar 33 de firme au autorizaţie permanentă de la FCA.

    Autorităţile financiare de top din Marea Britanie, inclusiv Banca Angliei şi Trezoreria, au început să se uite mai atent la sector în ultimele luni, precum şi la băncile şi firmele de investiţii care au fost atrase deja de piaţa criptomonedelor.

    Există posibiliatea ca FCA să prelungească termenul de la 31 martie, însă anumite companii crypto nu vor să aştepte chiar până în ultima clipă şi au început să îşi mute operaţiunile din Marea Britanie înspre destinaţii precum Croaţia sau Elveţia.

    Şase firme şi-au retras intenţia de a obţine autorizaţie permanentă în Marea Britanie în data de 25 martie. Printre acestea se numără B2C2, Wirex sau Trastra.

    Spre exemplu, firma B2C2, care activează ca market maker, a explicat că toate tranzacţionările spot de active crypto sunt gestionate de entitatea din SUA după ce şi-a retras cererea de autorizare în Marea Britanie. Totodată, un purtător de cuvânt al Wirex a explicat că toţi clienţii din Marea Britanie vor fi gestionaţi de subsidiara din Croaţia a companiei.

    Printre marile firme care încă aşteaptă pe listă înainte de termenul de 31 martie se numără custodele crypto Copper Technologies, o firmă care îl are printre consultanţi şi pe fostul om de stat britanic Philip Hammond. Aceasta a aplicat în paralel pentru autorizaţie în Elveţia, conform unor surse Bloomberg. O altă firmă cunoscută care aşteaptă pe listă este Revolut, însă reprezentanţii nu au comentat subiectul.