BusinessMagazin

Tag: deces

  • Războiul Nuclear dintre Rusia şi NATO nu va fi cel de-al Treilea Război Mondial, ci cea de-a Şasea Extincţie din istoria Terrei. Va dura zeci de milioane de ani ca ecosistemul să se refacă. Doar şapte specii de animale pot supravieţui radiaţiilor

    Trei miliarde de oameni din marile aşezări urbane vor muri ca urmare a exploziilor nucleare provocate de rachetele intercontinentale strategice cu multiple focoase atomice şi alţi cinci miliarde muri de la foamete, radiaţii, conflicte pentru resurse şi epidemii pe durata iernii nucleare. Preşedintele rus Vladimir Putin a lăsat de înţeles că este pregătit să folosească armele nucleare strategice pentru a apăra noile teritorii anexate de Rusia.

    Chiar şi un mic război nuclear ar putea declanşa o apocalipsă globală. Suprafeţe întinse de pe Terra vor arăta ca planeta Marte sau Venus, iar oceanele vor deveni toxice şi lipsite de viaţă ca pe Titan.

    Cea de-a şasea extincţie va fi mai catastrofală decât cea din Permian-Triasic, care avut loc acum aproximativ 252 milioane de ani, când 96% din toate speciile marine şi 70% din vertebratele terestre au dispărut.

    Doar gândacii, scorpionii, tardigradele şi muştele de fructe ar putea supravieţui unui război nuclear. Vor trece zeci de milioane de ani până vor evolua noi specii de plante şi animale vertebrate.

    3 miliarde de oameni din marile oraşe vor muri din cauza exploziilor ca urmare a unui război cu rachete nucleare intercontinentale strategice. Războiul nuclear va perturba atât de mult clima globală încât că 5 miliarde de oameni ar putea muri de foame din cauza iernii nucleare, spun experţii

    Deşi efectele exacte ale războiului nuclear rămân incerte, statisticile subliniază pericolele sale şi oferă perspective vitale despre cum să ne pregătim pentru alte dezastre globale, spun cercetătorii. Studiul vine în momentul în care invazia Ucrainei de către Rusia a plasat lumea în „una dintre primele trei perioade cele mai îngrijorătoare” privind ameninţarea unui război nuclear, spune Seth Baum, directorul executiv al Institutului Global pentru Risc Catastrofic.

    Aceesta spune că cele mai periculoase momente din istorie au fost criza rachetelor cubaneze din 1962,  incidentul Able Archer şi alarma falsă din 1983, când Uniunea Sovietică a confundat un exerciţiu militar NATO cu un atac real.

    Oamenii de ştiinţă ştiu de multă vreme că exploziile masive pot arunca suficient praf, cenuşă şi funingine în aer pentru a afecta clima globală, relatează Science.

    Pe 15 iulie 1815, la o lună după Bătălia de la Waterloo, Muntele Tambora din Indonezia a declanşat cea mai mare erupţie vulcanică cunoscută din istorie.

    În lunile următoare, cenuşa vulcanică s-a răspândit în întreaga lume, blocând lumină solară suficient pentru a produce „ anul fără vară ”,  o perioadă de frig care s-a manifestat şi în 1816, ducând la pierderi masive de recolte şi foamete pe toată planeta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce avere lasă în urmă Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cel mai longeviv monarh britanic

    Regina Elisabeta a avut o avere de 425 de milioane de dolari, dintre care doar 160 de milioane de dolari sunt moşteniţi de la mama ei, scria Bloomberg în 2015.

    Regina Elisabeta II a Angliei s-a născut pe 21 aprilie 1926 la Londra şi a fost încoronată pe 6 februarie 1952. Ea este primul copil al Prinţului Albert, Duce de York (viitorul rege George al VI-lea) şi al Ducesei de York. Ea a decedat joi, 8 septembrie 2022.

    “Regina nu este atât de bogată cum cred ceilalţi”, spunea Sally Bedell Smith, autoarea scrierii biografice publicată în 2012, „Elizabeth the Queen: The life of a Modern Monarch.”

    Regina Elisabeta II avea aproape 75 de milioane de dolari din investiţii, 160 de milioane de dolari fiind bani moşteniţi de la mama ei. A avut proprietăţi în valoare de 110 milioane de dolari, o colecţie de timbre care valora circa 75 de milioane de dolari şi un grajd de 10 milioane de dolari, scrie Bloomberg.

    Palatul Buckingham, bijuteriile coroanei regale şi colecţia de artă nu au făcut parte din averea Reginei Elisabeta, ele fiind păstrate pentru noile generaţii. Casa Regală valorează 57 de miliarde de dolari din economia Marii Britanii, conform unei firme de consultanţă.

    Palatul Buckingham are 775 de camere şi o grădină de 161.880 de metri pătraţi. Specialiştii sunt de părere că proprietatea valorează 2 miliarde de dolari, mai scria Bloomberg.

     

  • Noul rege al Marii Britanii este devastat: Monarhul a descris moartea „mamei sale iubite” drept „cea mai mare tristeţe” pentru el şi familia sa. Ce scrie presa străină despre noul deţinător al tronului

    Noul rege al Regatului Unit a descris moartea „mamei sale iubite”, drept „cea mai mare tristeţe” pentru el şi familia sa, raportează Belfast Telegraph.

    Unul dintre primele acte ale noului monarh – al cărui titlu a fost confirmat de primul-ministru drept „Regele Charles al III-lea” – a fost să vorbească despre durerea sa şi să evidenţieze „respectul şi afecţiunea profundă” în care regina era „ţinută cu atâta grijă”.

    Cuvintele sale au venit la scurt timp după ce Palatul Buckingham a confirmat că Elisabeta a II-a, în vârstă de 96 de ani, cel mai longeviv monarh al naţiunii, cu o domnie de peste 70 de ani, a murit „paşnic” joi după-amiază.

    Regele Charles a declarat: 

    „Moartea iubitei mele mame, Majestatea Sa Regina, reprezintă cea mai mare tristeţe pentru mine şi toţi membrii familiei mele. 

    Plângem profund trecerea în nefiinţă a unei Suverane preţuite şi a unei Mame mult iubite. 

    Ştiu că pierderea ei va fi resimţită profund de oamenii din toată ţara, din Commonwealth şi de nenumărate alte suflete din întreaga lume.

    În această perioadă de doliu şi schimbare, familia mea şi cu mine vom fi mângâiaţi şi susţinuţi de cunoştinţele noastre.”

    Adresându-se naţiunii din Downing Street, Liz Truss a anunţat noul titlu al lui Charles.

    Ea a declarat: „Astăzi, coroana trece, aşa cum se obişnuieşte de mai bine de 1.000 de ani, pe fruntea noului nostru monarh, noului nostru şef de stat, Majestatea Sa Regele Charles al III-lea”.

    Potrivit The Sun, Charles va fi proclamat oficial rege în cursul zilei de mâine – ceremonia urmând a fi televizată pentru prima dată în istorie.

    Palatul Buckingham a confirmat astăzi că regele Charles al III-lea îşi va prelua oficial postul de şef al statului mâine, la ora 10:00, la Consiliul de Aderare.

    Ceremonia va avea loc în apartamentele de stat ale Palatului St James, potrivit oficialilor.

    Noul rege a părăsit Balmoral în această dimineaţă, însoţit de regina consoartă Camilla, după ce a ajuns în Scoţia pentru a fi alături de mama sa în ultimele ei ore de viaţă.

    Un număr mare de membri ai familiei regale au ajuns ieri în viteză la castel, inclusiv prinţii Andrew şi William.

    Îndatoririle noului rege de 73 de ani au crescut în ultimii ani, însă la începutul acestei veri, în timpul revizuirii anuale, Palatul Buckingham a redus sau a eliminat unele dintre funcţiile oficiale pe care le îndeplineşte suveranul statului, a raportat Daily Mail.

    Acest lucru l-a lăsat pe Charles pregătit să îşi asume unele dintre cele mai solicitante îndatoriri, în timp ce altele, cum ar fi Deschiderea Parlamentului, odată considerată o convenţie constituţională necesară, au fost eliminate.

    Modificările au marcat primul moment din ultimul deceniu când raportul anual al Palatului a editat sau modificat atribuţiile monarhului.

    Cu toate acestea, detaliile complete ale atribuţiilor viitorului monarh nu au fost încă dezvăluite.

     

     

  • După ea, furtuna: Moartea Reginei marchează începutul unei noi ere de haos pentru economia Marii Britanii

    Moartea reginei Elisabeta a II-a marchează începutul unei noi ere pentru Marea Britanie, dar este una plină de incertitudini economice, scrie CNBC.

    Regina, care, la 96 de ani, a fost cel mai longeviv monarh al Regatului Unit, a murit “paşnic” joi la Castelul Balmoral, în Scoţia, la câteva ore după ce medicii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la starea sa de sănătate precară.

    Mii de britanici s-au adunat în faţa Palatului Buckingham, pe o ploaie torenţială, după aflarea veştii, pentru a-şi prezenta omagiile.

    Regina – a cărei domnie de 70 de ani a traversat urmările celui de-al Doilea Război Mondial, lichidarea vastului imperiu britanic, Brexitul din 2016 şi o pandemie globală – ajunsese să simbolizeze o constantă rară într-o lume în continuă schimbare. Ea este succedată de fiul ei cel mare, care a fost proclamat rege la câteva ore după moartea ei.

    Politica din Marea Britanie ia cu această ocazie o pauză, la doar câteva zile după ce noul prim-ministru, Liz Trus a fost numită în funcţie chiar de Regină.

    Truss vine la conducerea Marii Britanii într-un moment de cumpănă pentru ţară, care se confruntă cu cele mai proaste perspective economice şi cu o criză energetică de proporţii.

    Cu câteva ore înainte de decesul reginei, Truss s-a apucat să îşi prezinte planurile de combatere a crizei costului vieţii din Marea Britanie, dezvăluind un amplu pachet de măsuri menit să îi ajute pe britanici să facă faţă facturilor la energie, care au crescut vertiginos în urma războiului Rusiei din Ucraina.

    Trezoreria Marii Britanii susţine că pachetul va costa peste 100 de miliarde de lire sterline şi va ajuta la reducerea inflaţiei cu 4-5%. Cu toate acestea, economiştii avertizează că schema de ajutor pune şi mai multă presiune pe Banca Angliei şi periclitează misiunea sa de a limita inflaţia.

    În august, Banca Centrală a Regatului Unit a majorat dobânda la 1,75%, în încercarea de a reduce inflaţia din ţară, care se află la cel mai inalt nivel din grupul ţărilor care alcătuiesc G-7. Investitorii se aşteaptă la o nouă majorare cu 50 de puncta de bază, dar există voci care spun că este nevoie de o creştere şi mai puternică pentru a face faţă inflaţiei.

    Perspectivele economice ale ţării devin din ce în ce mai sumbre, aceasta îndreptându-se spre recesiune. Goldman Sachs a avertizat în urmă cu o săptămână că recesiunea ar putea lovi în trimestrul patru al anului 2022, întărind prognozele Băncii Angliei care indică spre rezultate similare.

    Lira sterlină s-a depreciat în ultimele luni la cel mai înalt nivel din ultimii 37 de ani, ajungând până la 1,1469 dolari.

    „Regina Elisabeta a II-a a fost piatra de temelie care a stat la trecerea către modernitate a ţării noastre. Odată cu plecarea ei şi încheierea celei de a doua epoci elisabetane intrăm într-o nouă eră magnifică a istoriei acestei ţări”, a declarat Liz Truss.

  • Decesul Reginei Elisabeta schimbă Imnul naţional şi timbrele poştale din Regatul Unit

    Imnul Regatului Unit, steagurile, rugăciunile, jurămintele, timbrele şi bancnotele din regat, dar şi din statele membre Commonwealth vor fi schimbate, după decesul reginei Elisabeta a II-a.

    Imnul
    Una dintre cele mai importante schimbări de după moartea reginei Elisabeta a II-a va fi schimbarea versurilor imnului naţional de la “God save our gracious Queen” la “God save our gracious King”. Ar putea dura ceva timp până când mulţimile mari vor cânta cu încredere noua versiune. Imnul este folosit din 1745, când a fost compusă o versiune timpurie: “Dumnezeu să-l salveze pe marele George, regele nostru, Trăiască regele nostru nobil, Dumnezeu să-l salveze pe rege”.

    Steagul regal
    De la steagurile care flutură în faţa secţiilor de poliţie din Marea Britanie până la steagul folosit pe o navă militară atunci când la bord se află un general, mii de steaguri inscripţionate cu EIIR vor trebui înlocuite. Regimentele militare arborează “culorile reginei”, multe dintre acestea fiind prevăzute cu un EIIR brodat cu aur; steagul pompierilor include iniţialele reginei, iar ţările în care regina rămâne şef de stat, inclusiv Australia, Canada şi Noua Zeelandă, au ceea ce experţii în steaguri numesc “steaguri E” – steaguri personale ale reginei, care sunt folosite atunci când aceasta se află în vizită.

    Este posibil ca şi steagul regal – steagul în carouri care flutură oriunde se află monarhul în reşedinţă – să se schimbe. Versiunea folosită de regină include un sfert reprezentând Scoţia (un leu rampant), unul pentru Irlanda (o harpă) şi două reprezentând Anglia (trei lei pasanţi), dar niciunul pentru Ţara Galilor. A fost folosită cu mult înainte ca Ţara Galilor să aibă propriul steag naţional, recunoscut în 1959.

    Charles al III-lea, următorul monarh, ar putea încorpora un element galez.

    Bancnotele
    În circulaţie sunt 4,5 miliarde de bancnote în lire sterline cu chipul reginei, în valoare totală de 80 de miliarde de lire sterline. Înlocuirea lor cu altele care să conţină chipul noului monarh va dura cel puţin doi ani. Când au fost emise cele mai recente bancnote de 50 de lire sterline, procesul de retragere şi înlocuire a durat 16 luni pentru Banca Angliei.

    Atunci când regina a urcat pe tron în 1952, monarhul nu apărea pe bancnote. Acest lucru s-a schimbat în 1960, când chipul Elisabetei a II-a a început să apară pe bancnotele de 1 liră sterlină, într-o imagine creată de designerul de bancnote Robert Austin, pe care unii au criticat-o ca fiind prea severă.

    O imagine a noului monarh urma să fie convenită cu Palatul Buckingham. Capul reginei apare, de asemenea, pe unele bancnote de 20 de dolari în Canada, pe monedele din Noua Zeelandă şi pe toate monedele şi bancnotele emise de banca centrală din Caraibe de Est, precum şi pe alte părţi ale Commonwealth-ului.

    Cutiile poştale
    Cutiile poştale Royal Mail care poartă cifrul regal al Reginei Elisabeta, ER, este puţin probabil să fie îndepărtate. Unele cu cifrul GR al regelui George al VI-lea rămân în uz şi astăzi, după 70 de ani. Cu toate acestea, Poşta britanică va schimba timbrele, urmând să fie folosită o imagine de profil a noului monarh.


    Jurămintele de credinţă
    Parlamentarii nu au voie să stea în Camera Comunelor, să vorbească în dezbateri, să voteze sau să primească un salariu decât dacă jură credinţă coroanei. Din 1952, formularea a fost: „Eu (numele Membrului) jur pe Dumnezeu atotputernic că voi fi credincios şi voi aduce adevărată loialitate Majestăţii Sale Regina Elisabeta, moştenitorii şi succesorii ei, conform legii. Sa mă ajute Dumnezeu”.

    Parlamentarii şi colegii vor trebui să depună un nou jurământ succesorului ei. Noilor cetăţeni britanici li se cere, de asemenea, să jure că „aduc adevărată loialitate Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a, moştenitorilor şi succesorilor ei”, iar Ministerul de Interne este probabil să schimbe acest lucru. Cercetaşii promit că „îmi fac datoria faţă de Regina”, în timp ce noii membri ai forţelor armate jură „să fie credincioşi şi să aducă loialitate adevărată faţă de Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a, moştenitorii şi succesorii ei”.

    Parlamentarul îi va jura credinţă regelui Charles de acum înainte – „Eu (numele Membrului) jur pe Dumnezeu atotputernic că voi fi credincios şi voi aduce adevărată loialitate Majestăţii Sale REGELE CHARLES, moştenitorii şi succesorii săi, conform legii. Sa mă ajute Dumnezeu”.

    Noilor cetăţeni britanici li se cere, de asemenea, să jure că „aduc adevărată loialitate Majestăţii Sale Regele Charle al III-lea, moştenitorilor şi succesorilor săi”. Iar militarii forţelor armate vor jura „să fie credincioşi şi să aducă loialitate adevărată faţă de Majestatea Sa Regele Charle al III-lea, moştenitorii şi succesorii săi”.

    Rugăciuni

    Regina a fost „apărătorul credinţei şi guvernatorul suprem” al Bisericii Angliei şi există rugăciuni pentru ea în Cartea de rugăciune comună, care datează din 1662. Se cere lui Dumnezeu să „o umple cu harul Sfântului tău. Duh, ca să se încline mereu spre voia Ta şi să meargă în calea Ta”.

    Acestea sunt de aşteptat să fie modificate pentru a deveni rugăciuni pentru noul monarh. Modificările prin legislaţie sau prin mandat regal au fost făcute ultima dată după moartea Reginei Mame. Preoţii pot, de asemenea, să modifice rugăciunea pentru utilizare temporară, ceea ce înseamnă că rugăciunile pentru monarh care sunt rostite în mod obişnuit în slujbele de duminică şi cântecele de noapte pot fi adaptate rapid noului apărător al credinţei.

    În slujbele de sfântă comuniune cuprinse în închinarea comună, există o rugăciune pentru suveran care îi cere lui Dumnezeu „să stăpânească inima slujitorului tău ales Elisabeta, Regina şi guvernatorul nostru, pentru ca ea să poată căuta mai presus de toate cinstea şi slava Ta”. Aceasta poate fi schimbată de Sinodul General.

    Mandate regale
    De la compania Angostura Bitters din Trinidad şi Tobago până la potcovarul din Sussex Zack Treliving, mandatul regal al Reginei se aplică în prezent la peste 600 de afaceri care au o istorie de aprovizionare pentru gospodăria regală. Printre mărcile care se bucură de utilizarea stemelor Reginei pe materialele lor de marketing se numără pianele Steinway, cerealele Jordans, ginul Gordon şi bijutierii Swarovski, precum şi instalatorii, producătorii de garduri, inginerii de sunet, grădinarii şi morarii. După moartea Reginei, aceştia îşi vor pierde statutul, cu excepţia cazului în care li se acordă un nou mandat de către succesorul ei sau de către un alt membru al familiei regale, un nou Prinţ de Wales. Când prinţul Philip a murit, deţinătorii săi de mandat regal au primit doi ani de graţie.

  • Numărul cazurilor de COVID-19 este în scădere

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.060 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 167 mai puţine faţă de ziua anterioară. 440 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 124 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În spitalele din ţară, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 1.940, cu 78 mai puţine faţă de ziua anterioară.

    De asemenea, la ATI sunt internate 160 persoane, cu 3 mai multe faţă de ziua anterioară. Din cei 160 pacienţi internaţi la ATI, 137 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 205 sunt minori, 202 fiind internaţi în secţii, cu 12 mai puţini faţă de ziua anterioară şi 3 la ATI, cu unul mai mult faţă de ziua anterioară.

    Până joi, 66.825 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 15 decese (7 bărbaţi şi 8 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referinţă.

    Dintre cele 15 decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 3 la categoria de vârstă 60-69 ani, două la categoria de vârstă 70-79 ani şi 9 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi. Dintre cei 15 pacienţi decedaţi, 4 erau vaccinaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 3.114 teste RT-PCR (2.016 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.098 la cerere) şi 13.426 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.448.822 teste RT-PCR şi 11.332.023 teste rapide antigenice.

     

  • Creşte numărul cazurilor de COVID-19 în România

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.876 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, cu 1.700 mai multe faţă de ziua anterioară. 600 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 142 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În spitalele din ţară, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 2.145 cu 129 mai puţine faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 165 persoane, cu 7 mai puţine faţă de ziua anterioară. Din cei 165 pacienţi internaţi la ATI, 142 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 242 sunt minori, 239 fiind internaţi în secţii, cu 37 mai puţini faţă de ziua anterioară şi 3 la ATI, cu unul mai mult faţă de ziua anterioară.

    Până marţi, 66.795 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În ultimele 23 de ore au fost raportate de către INSP 16 decese (7 bărbaţi şi 9 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referinţă.

    Dintre cele 16 decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 ani, două la categoria de vârstă 60-69, cinci la categoria de vârstă 70-79 ani şi opt la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi.

    Dintre cei 16 pacienţi decedaţi, trei erau vaccinaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.015 teste RT-PCR ( 2.498 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.517 la cerere) şi 17.240 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate
    13.442.132 teste RT-PCR şi 11.304.501 teste rapide antigenice.
     

  • Reuters: Mihail Gorbaciov, preşedintele URSS şi cel care a fost acuzat de Putin că a prăbuşit imperiul sovietic, a murit la vârsta de 91 de ani

    Mihail Gorbaciov, preşedintele URSS şi cel care a fost acuzat de Putin că a prăbuşit imperiul Sovietic, a murit, marţi seară, relatează agenţia de presă Reuters.

    Mihail Gorbaciov, care a încheiat Războiul Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reuşit să prevină prăbuşirea Uniunii Sovietice, a murit la vârsta de 91 de ani, au declarat marţi agenţiile de presă ruse, citate de oficialii spitalului, potrivit sursei citate.

    De numele lui Gorbaciov este legată căderea URSS-ului, dar de asemenea încheierea Războiului Rece dintre SUA şi URSS.

    Mihail Gorbaciov, pe numele său complet Mihail Sergheevici Gorbaciov, (n. 2 martie 1931, Privolnoye, Stavropol kray, Rusia, URSS), oficial sovietic, a fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) din 1985 până în 1991 şi preşedinte al Uniunii Sovietice, potrivit biografiei sale publicată de Britannica, enciclopedie britanică.

    Eforturile sale de a democratiza sistemul politic al ţării sale şi de a-i descentraliza economia au dus la căderea comunismului şi la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. În parte pentru că a pus capăt dominaţiei postbelice de către Uniunea Sovietică a Europei de Est, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.

    Gorbaciov era fiul ţăranilor ruşi de pe teritoriul Stavropol din sud-vestul Rusiei. S-a alăturat Komsomol (Liga Tinerilor Comunişti) în 1946 şi a condus o unitate a unei ferme de stat din Stavropol în următorii patru ani. S-a dovedit un membru promiţător al Komsomolului, iar în 1952 a intrat la facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moscova şi a devenit membru al Partidului Comunist. A absolvit în 1955 cu o diplomă în drept şi a ocupat mai multe posturi în Komsomol şi organizaţii obişnuite de partid din Stavropol, ajungând să devină prim-secretar al comitetului regional de partid în 1970, potrivit Britannica.

    Gorbaciov a fost numit membru al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1971 şi a fost numit secretar de partid pentru agricultură în 1978.

    Gorbaciov a început rapid să-şi consolideze puterea personală în conducerea sovietică. Scopul său principal intern a fost de a resuscita economia sovietică, care stagna.

    Gorbaciov a început în 1987-1988 să iniţieze reforme mai profunde ale sistemului economic şi politic sovietic. Sub noua sa politică de glasnost („deschidere”), a avut loc un dezgheţ cultural major: libertăţile de exprimare şi de informare au fost extinse semnificativ; presei şi radiodifuziunii li s-a permis o libertate fără precedent în reportajele şi criticile lor.

    Sub politica lui Gorbaciov de perestroika („restructurare”), au fost întreprinse primele încercări modeste de democratizare a sistemului politic sovietic. Sub perestroika, unele mecanisme limitate de piaţă liberă au început să fie, de asemenea, introduse în economia sovietică, dar chiar şi aceste reforme economice modeste au întâmpinat o rezistenţă serioasă din partea birocraţilor de partid şi guvern care nu erau dispuşi să renunţe la controlul lor asupra vieţii economice a naţiunii.

    Gorbaciov a fost cel mai important iniţiator al unei serii de evenimente de la sfârşitul anilor 1989 şi 1990 care au transformat ţesutul politic al Europei şi au marcat începutul sfârşitului Războiului Rece.

    În vara lui 1990, el a fost de acord cu reunificarea Germaniei de Est cu Germania de Vest şi chiar şi-a dat acordul ca această naţiune reunificată să devină membră a inamicului de multă vreme al Uniunii Sovietice, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). În 1990, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru realizările sale în relaţiile internaţionale.

    Ulterior, noua putere din Rusia care i-a înlocuit pe reformatori în guvern s-au dovedit aliaţi nesiguri, iar Gorbaciov şi familia sa au fost ţinuţi pentru scurt timp în arest la domiciliu în perioada 19-21 august 1991.

    În 25 decembrie 1991, Gorbaciov a demisionat de la preşedinţia Uniunii Sovietice, care a încetat să mai existe în aceeaşi zi.

    În 1996, Gorbaciov a candidat pentru funcţia de preşedinte al Rusiei, dar a obţinut mai puţin de 1% din voturi.

    Deşi Gorbaciov a criticat uneori liderul rus Vladimir Putin, el a susţinut anexarea Crimeei de din 2014.

     

  • Coronavirus în România: Număr mai mult ca dublu de cazuri noi şi de 5 ori mai multe decese, marţi

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.659 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, cu 3.060 mai multe faţă de ziua anterioară. 1.131 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 276 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 3.309, cu 271 mai puţine faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 249 persoane, cu 4 mai puţine faţă de ziua anterioară. Din cei 249 pacienţi internaţi la ATI, 209 sunt nevaccinaţi. Din totalul pacienţilor internaţi, 387 sunt minori, 383 fiind internaţi în secţii, cu 78 mai puţini faţă de ziua anterioară şi 4 la ATI, cu 2 mai puţini decât în ziua anterioară.

    Până marţi, 66.547 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 47 decese (28 bărbaţi şi 19 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referinţă. Luni au fost raportate doar 10 decese.

    Dintre cele 47 decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 de ani, 10 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 11 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 25 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi şi 32 erau nevaccinaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.563 teste RT-PCR ( 2.959 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.604 la cerere) şi 21.089 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.399.806 teste RT-PCR şi 11.128.185 teste rapide antigenice.

  • BREAKING! Unul dintre cei mai puternici şi cunoscuţi bancheri a murit la numai 59 de ani

    Anshu Jain, un bancher de investiţii născut în India, care a ocupat în trecut rolul de co-CEO la Deutsche Bank, a murit, la 59 de ani, după o lungă luptă cu cancerul, a anunţat familia sa, sâmbătă, într-un comunicat, potrivit CNBC. 

    Jain, cel mai recent preşedinte al Cantor Fitzgerald, a obţinut un MBA la Universitatea din Massachusetts-Amherst şi a lucrat la mai multe firme financiare, inclusiv Merrill Lynch, înainte de a se muta la Deutsche Bank. A fost co-CEO din 2012 până în 2015, potrivit CNBC, citat de ZF.

    Jain a renunţat la rolul de co-CEO la Deutsche înainte de încheierea contractului, după ce banca a fost afectată de o serie de probleme de reglementare.

    Alte poziţii ale sale au inclus un rol de consilier la compania fintech SoFi din 2016 până în 2017 şi de administrator al organizaţiei caritabile britanice Chance to Shine.

    „El credea în muncă asiduă, meritocraţie şi operarea în afara aşteptărilor sau a graniţelor convenţionale, plasând întotdeauna familia pe primul loc”, a declarat familia sa într-un comunicat.

    „Suntem recunoscători numeroşilor oameni care au avut grijă de Anshu de-a lungul vieţii sale. Pentru noi, moştenirea lui este tenacitatea, onoarea şi dragostea de care a dat dovadă pe tot parcursul vieţii sale”, se spune în declaraţie.

    Howard Lutnick, CEO-ul Cantor Fitzgerald, a lansat de asemenea o declaraţie despre moartea lui Jain.

    „Anshu a fost un profesionist desăvârşit care a adus o mulţime de experienţă şi înţelepciune în rolul său de preşedinte. El va fi amintit ca un lider extraordinar, un bun partener şi un prieten drag de care ne va fi deosebit de dor”, a declarat Lutnick. „În numele tuturor partenerilor şi angajaţilor noştri, transmitem cele mai profunde compasiuni familiei lui Anshu şi le dorim pace şi vindecare în această perioadă dificilă.”