BusinessMagazin

Tag: criza

  • Compania responsabilă de cea mai gravă criză imobiliară cu care se confrună China este trasă la răspundere: Un tribunal din Hong Kong a emis o cerere de lichidare pentru gigantul Evergrande, cel mai îndatorat jucător din imobiliare la nivel global

    China Evergrande Group a primit ordin de lichidare din partea unui tribunal din Hong Kong, declanşând un proces dificil de divizare a unuia dintre cei mai importanţi jucători din industria imobiliară chineză şi declanşatori ai crizei imobiliare cu care se confrună a douăa economie a lumii, scrie Bloomberg.

    Decizia de luni a judecătoarei Linda Chan din Hong Kong este cea mai recentă întorsătură într-o saga în care Evergrande a acumulat datorii de peste 300 de miliarde de dolari în timpul boom-ului imobiliar alimentat de datorii din China, înainte de a se transforma în emblema unei crize a pieţei care dă puţine semne că se va termina. Constructorul a fost evaluat la doar 275 de milioane de dolari luni, înainte ca tranzacţionarea acţiunilor sale să fie oprită, în scădere cu peste 99% faţă de vârf.

    Prăbuşirea Evergrande este de departe cel mai mare factor care a tras în jos creşterea economică a Chinei şi a dus la un număr record de falimente din partea dezvoltatorilor. Lichidarea va fi un test pentru a verifica puterea juridică a instanţelor din Hong Kong în China, unde se află majoritatea activelor Evergrande. De asemenea, orice nouă conducere va trebui să se descurce cu vânzările de active într-o industrie lipsită de lichidităţi şi de încredere.

    Lichidarea va fi urmărită îndeaproape de investitorii globali, care au retras miliarde de dolari din China continentală, în parte din cauza îngrijorărilor legate de condiţiile inegale de concurenţă pentru capitalul străin, în timp ce preşedintele Xi Jinping înăspreşte controlul Partidului Comunist asupra economiei.

    Este posibil ca factorii de decizie politică să fie nevoiţi să echilibreze priorităţi concurente în timp ce încearcă să consolideze încrederea investitorilor, asigurându-se în acelaşi timp că locuinţele neterminate sunt construite şi că sistemul financiar rămâne rezistent la problemele industriei imobiliare.

    În timp ce instanţele din Hong Kong au emis cel puţin trei ordine de lichidare pentru alţi dezvoltatori chinezi de la începutul crizei în 2021, niciunul nu se apropie de Evergrande în ceea ce priveşte complexitatea, mărimea activelor şi numărul de părţi interesate. Există, de asemenea, puţine semne că lichidarea colegilor mai mici Jiayuan International Group şi Yango Justice International Ltd., o unitate a Yango Group Co., avansează semnificativ.

    Procedurile de insolvenţă din Hong Kong au o recunoaştere limitată în China, ale cărei instanţe pot, de asemenea, să numească administratori în propriile jurisdicţii. Acest lucru lasă deschisă problema creanţelor disponibile pentru deţinătorii de obligaţiuni în dolari în valoare de 17 miliarde de dolari ale Evergrande acoperite în planul de restructurare propus de acesta.

    Majoritatea obligaţiunilor denominate în dolari ale Evergrande s-au tranzacţionat la aproximativ 1,5 cenţi pe dolar începând de vineri, un indiciu că investitorii au aşteptări scăzute privind rambursarea şi şansele dezvoltatorului imobiliar.

  • Una dintre cele mai puternice ţări din lume rămâne fără forţă de muncă, iar experţii spun că va avea un deficit de forţă de muncă de 11 milioane de persoane până în 2040. Ce soluţie au găsit

    Cu 500 de zile înainte de deschiderea expoziţiei universale de la Osaka din primăvara anului 2025, secretarul general al acesteia, Hiroyuki Ishige, a asigurat publicul că evenimentul de miliarde de dolari va fi gata la timp, potrivit Financial Times.

    Încrederea lui Ishige poate fi autentică, dar faptul că a fost nevoit să adreseze această problemă este rezultatul unei crize care depăşeşte cu mult controlul său. Expo – un sit prăfuit, sterp, cu puţine lucruri construite până acum – este cea mai mediatizată victimă a unui deficit naţional de muncitori în construcţii.

    Un deficit de muncitori în economia cu cea mai rapidă îmbătrânire din lume afectează profund modul în care guvernul, companiile şi oamenii operează în prezent, perspectivele ţării fiind puternic umbrite de situaţia actuală.

    „Lipsa forţei de muncă din Japonia se manifestă indiferent dacă economia merge bine sau nu”, a declarat Shoto Furuya, cercetător şef la Recruit Works Institute. „Începem să nu mai avem suficiente servicii esenţiale pe care ne bazăm pentru a menţine stilul de viaţă al oamenilor şi infrastructura socială.”

    RWI estimează că ţara va avea un deficit de forţă de muncă de 11 milioane de persoane până în 2040, iar numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani – care reprezintă deja aproape 30% din populaţie – ar urma să atingă vârful în 2042.

    În ultimul deceniu, Japonia a apelat la lucrători de sex feminin şi la lucrători în vârstă în faţa restricţiilor stricte privind angajarea de lucrători din străinătate. Dar Naruhisa Nakagawa, fondatorul fondului de investiţii Caygan Capital, a declarat că începând din 2024 acest lucru nu va mai fi suficient şi că forţa de muncă a ţării va începe să se diminueze.

    Modul în care cea mai mare economie avansată din Asia va răspunde la această criză a forţei de muncă va fi urmărit îndeaproape, nu în ultimul rând de vecinul său, China, a cărei populaţie a început, de asemenea, să se reducă.

    Una dintre modalităţile prin care Japonia abordează provocarea demografică este introducerea avatarurilor, a roboţilor şi a inteligenţei artificiale în rândul forţei de muncă din sectoarele cheie. Spre exemplu, construcţiile.

    Industria japoneză a construcţiilor se luptă de mult timp să angajeze muncitori, în ciuda eforturilor de a atrage mai multe femei şi muncitori tineri, încercând orice, de la creşterea salariilor şi oferirea de uniforme de lucru ceva mai la modă şi până la instalarea de toalete portabile pentru femei pe şantierele de construcţii.

    Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în acest sector a scăzut cu 30%, ajungând la 4,8 milioane de lucrători faţă de vârful înregistrat în 1997, potrivit Ministerului Teritoriului, Infrastructurii, Transporturilor şi Turismului.

    Datele ministerului arată, de asemenea, că doar 12% dintre lucrătorii din construcţii au vârsta sub 29 de ani, în timp ce aproximativ 36% au peste 55 de ani. Problemele de personal ale sectorului sunt atât de grave încât i s-au acordat cinci ani pentru a se pregăti pentru noile norme de muncă care vor intra în vigoare în aprilie şi care vor reduce orele suplimentare pentru muncitorii din construcţii şi şoferii de camioane.

    Pentru Daniel Blank, directorul executiv al start-up-ului Toggle, criza reprezintă o oportunitate de afaceri.

    Anul trecut, Blank a călătorit de la New York în Japonia pentru a promova utilizarea roboţilor industriali în vederea automatizării celui mai intensiv proces care necesită multă forţă de muncă pentru companiile de construcţii: asamblarea barelor de armare. Anul trecut, Toggle a obţinut o investiţie combinată de 1,5 milioane de dolari de la Tokyu Construction şi Takemura, un alt grup de construcţii japonez.

    „Companiile japoneze sunt în căutare de noi tehnologii în întreaga lume”, a declarat Blank. „Totul este într-adevăr determinat de problema lipsei de materiale. Având în vedere că forţa de muncă este din ce în ce mai scumpă şi mai greu de găsit, trebuie să găsim noi modalităţi de a asigura desfăşurarea proiectelor de construcţii.”

    Un alt domeniu în care tehnologia de ultimă oră caută să salveze criza prezentă este cel al retailului. 

    Într-un mic magazin din centrul oraşului Tokyo, care vinde o gamă largă de produse, un membru zâmbitor al personalului întâmpină clienţii la uşă. Amabil şi animat, acesta oferă salutări şi sfaturi de pe un ecran de 1,5 metri.

    Avatarul nou instalat este controlat de la distanţă de către un angajat al lanţului de magazine Lawsons, făcând parte dintr-un test realizat împreună cu Avita, compania din spatele acestei tehnologii.

    „Am început să ne gândim la acest lucru în timpul pandemiei Covid-19 ca o modalitate de a proteja lucrătorii, iar acum este o modalitate de a permite oamenilor să lucreze care altfel ar avea dificultăţi în a fi prezenţi fizic în magazine”, a declarat Kazuki Tsukiuda, un director executiv al Lawson.

    Pe viitor, planul este ca fiecare operator – fie că este vorba de un părinte care lucrează, o persoană în vârstă care se întoarce pe piaţa forţei de muncă sau o persoană cu dizabilităţi care preferă să lucreze de acasă – să controleze trei sau patru avatare, permiţând lanţului de magazine să opereze mult mai eficient.

    De asemenea, din pricina lipsei de personal, inteligenţa artificială îşi face loc inclusiv în domeniul şofatului. O serie de companii din Japonia, printre care se numără şi producătorul auto Toyota şi grupul de comerţ electronic Rakuten, adoptă noile tehnologii în modul lor de operare, cu dezvoltarea de roboţi şi vehicule cu conducere autonomă.

  • Medicina de familie, în criză. Numărul de medici de familie a scăzut cu 10% într-un deceniu. Medic: „Eu sunt la pensie deja. Înainte aveam şi rezidenţi, văd că în ultimul timp nu au mai apărut“

    ♦ Medicii de familie au responsabilitatea de a tria afecţiunile minore, astfel încât spitalele să nu fie aglomerate ♦ În ultimul deceniu însă, interesul pentru această specializare a scăzut ♦ Sunt cu 1.300 de medici mai puţin în 2022 faţă de 2012 ♦ Sunt localităţi întregi la sate fără cabinete, iar mulţi medici sunt la vârsta pensionării sau continuă să lucreze chiar şi după această vârstă.

    Începutul de an i-a adus pe mai mulţi medici de familie din ţară în stradă să protesteze împotriva proiectului prin care Casa Naţională de Asigurări voia să scadă tarifele decontate cabinetelor. După ce medicii au ameninţat că vor consulta doar în privat, CNAS a promis că nu va scădea tarifele până la jumătatea lui 2024. Care este situaţia medicinei de familie din România?

    La nivel naţional sunt puţin peste 12.400 de medici de familie, din datele Statisticii pentru anul 2022. Comparativ cu acum zece ani, acest domeniu a pierdut peste 1.300 de medici, în contextul în care o parte fie a ieşit natural din sistem, ajungând la vârsta pensionării, fie a plecat din ţară. Iar lipsa de medici continuă să fie una acută, în contextul în care specializarea nu este una căutată în rândul tinerilor. În acest context, mulţi medici ajung la vârsta pensionării şi fie continuă să lucreze, fie ies din sistemul medical.

    Este şi cazul medicului Mihaela Popescu, doctor de familie din Bucureşti, care deşi a ieşit la pensie de trei ani, continuă să consulte şi să menţină cabinetul. „Eu sunt la pensie deja, fac trei ani anul acesta. Lucrez în continuare pentru că pensia este foarte mică. Cred că sunt tineri care preferă să plece în afară. Eu aveam şi rezidenţi, văd că în ultimul timp nu au mai apărut la uşa mea, deci probabil că interesul lor a scăzut destul de mult. Este multă muncă, multă birocraţie şi preferă alte specialităţi“, a spus medicul Mihaela Popescu pentru ZF.

    Ea are în jur de 1.100 de pacienţi, iar în urma incertitudinii din piaţă, spune că oamenii au început să aglomereze cabinetul, de teamă că nu vor mai primi servicii decontate.

    „Mi-e greu să spun că voi închide activitatea pentru că mă gândesc că pacienţii nu au ce să facă. Oricum au intrat în vrie şi vin la cabinet pentru că se tem că din februarie nu mai bene­ficiază de compensare. Este o stare de anxietate care nu face bine nimănui. Sper ca lucrurile să se rezolve“, a mai spus Mihaela Popescu.

    La nivel de judeţe, cei mai mulţi me­dici de familie sunt în Bucureşti şi în ma­rile centre universitare – Timiş, Iaşi, Dolj, Cluj. Aproape 17% din tota­lul me­dicilor de familie sunt în Capitală. La polul opus, sunt şase ju­deţe cu cica 100 de medici de familie – Sălaj, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Covasna, Tulcea.

    „Medicina de familie este ultima şi cea mai importantă linie de apărare înaintea prăbuşirii sistemului sanitar, care funcţionează tot mai greu, atât din cauza lipsei de finanţare, cât şi din cauza managementului care lasă de dorit. Degeaba s-au dublat cheltuielile cu sănătatea în ultimii cinci ani şi degeaba vor mai creşte investiţiile în sănătate dacă linia de apărare formată din medicina de familie este lăsată să moară“, susţine Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai mari producători de medica­mente cu fabrică locală.

  • Cum a reuşit unul dintre cei mai excentrici presedinţi ai lumii să convingă FMI să îi dea 5 mld. împrumut, deşi ţara sa este într-o situaţie îngrozitoare şi nu îşi poate plăti nici împrumuturile pe care le are deja

    Argentina, una dintre ţările cu cele mai problematice situaţii economice din lume, este pe cale să primească din partea FMI 4,7 miliarde de dolari. Decizia FMI este cel puţin surprinzătoare, ţinând cont de faptul că ţara condusă de Javier Milei n-a reuşit în trecut să ramburseze împrumuturile anterioare, scrie Financial Times.

    Banii includ o tranşă de 3,3 miliarde de dolari din împrumut care trebuia să fie plătită în noiembrie, dar care a fost întârziată de învestirea lui Milei în decembrie, şi 1,4 miliarde de dolari pe care FMI a fost de acord să îi plătească înainte de termen. Împrumutul poate reprezenta un colac de salvare pentru ambiţioasele tranşe de reforme pe care Milei le pregăteşte în speranţa că aduce Argentina către zona de stabilitate economică.

    Rezervele de valută forte ale Argentinei s-au evaporat pe fondul celei mai grave crize economice din ultimele două decenii. Guvernul se bazează pe plăţile efectuate de FMI pentru a rambursa fondul pentru banii împrumutaţi anterior în cadrul programului – care a fost lansat pentru prima dată în 2018 şi refinanţat în 2022 – cu rambursări în valoare de peste 2,7 miliarde de dolari care vor trebui efectuate până la 1 februarie.

    Dacă Argentina se va confrunta din nou cu imposibilitatea de ramburs a acestora, situaţia ar putea transmite o undă de şoc pe pieţe şi ar diminua încrederea şi aşa scăzută în capacitatea de redresare a ţării.

    Milei a promis de mult timp că măsurile sale de austeritate vor fi mai drastice decât cele cerute de FMI. El a încercat să creeze un contrast cu guvernul peronist anterior, de stânga, care a fost departe de a atinge obiectivele fondului privind echilibrul fiscal, acumularea de rezerve şi limitarea tipăririi de bani.

    Planul economic de care incluide o „terapie de şoc” pe care Milei a început să îl implementeze luna trecută include reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe cu scopul de a ajunge la un excedent bugetar primar în acest an, ceea ce ar depăşi ţinta de deficit fiscal pentru 2024 de 0,9% din produsul intern brut aprobată de fond anul trecut.

    Oficialii Fondului, care au vizitat Argentina în această săptămână, au declarat miercuri că echipalui Milei „s-a mişcat rapid şi decisiv pentru a dezvolta şi a începe să implementeze un pachet puternic de politici pentru a restabili stabilitatea macroeconomică şi sunt pe deplin determinaţi să readucă programul actual pe calea cea bună”.

    Întârzierea plăţii din noiembrie a forţat noul guvern al lui Milei să contracteze un împrumut punte de la CAF, cu sediul la Caracas, pentru a face o altă rambursare de 900 de milioane de dolari în decembrie. Potrivit presei locale, o linie de credit de mai multe miliarde de dolari din China, la care a apelat guvernul anterior, nu a fost reînnoită de la alegerea lui Milei.

    FMI nu a reuşit să negocieze o refinanţare mai amplă a programului, care ar fi putut oferi lichidităţi suplimentare pentru a sprijini Argentina în timpul reformelor sale – o perspectivă pe care unii membri ai echipei preşedintelui o avansaseră în timpul campaniei. Purtătorul de cuvânt al lui Milei a declarat luni că acesta nu a căutat noi fonduri de la FMI, care este profund urât în Argentina.

    „Fondul va dori să vadă în primul rând dacă planul agresiv de austeritate al lui Milei este sustenabil din punct de vedere social şi politic, ceea ce până acum nu este clar. Nu cred că niciuna dintre părţi nu are un stimulent pentru a căuta un nou acord acum. Situaţia este: să stabilizăm mai întâi economia şi în 2025 vom discuta din nou.” a declarat Sebastian Menescaldi, director asociat la firma de consultanţă economică EcoGo.

     

     

     

     

     

  • Promisiunile de austeritate dură ale excentricului libertarian Javier Milei au convins FMI: Argentina, o ţară răvăşită de crize economice, va primi o infuzie de 4,7 mld. dolari, cu care noul preşedinte vrea să refacă economia

    Argentina, una dintre ţările cu cele mai problematice situaţii economice din lume, este pe cale să primească din partea FMI 4,7 miliarde de dolari. Decizia FMI este cel puţin surprinzătoare, ţinând cont de faptul că ţara condusă de Javier Milei n-a reuşit în trecut să ramburseze împrumuturile anterioare, scrie Financial Times.

    Banii includ o tranşă de 3,3 miliarde de dolari din împrumut care trebuia să fie plătită în noiembrie, dar care a fost întârziată de învestirea lui Milei în decembrie, şi 1,4 miliarde de dolari pe care FMI a fost de acord să îi plătească înainte de termen. Împrumutul poate reprezenta un colac de salvare pentru ambiţioasele tranşe de reforme pe care Milei le pregăteşte în speranţa că aduce Argentina către zona de stabilitate economică.

    Rezervele de valută forte ale Argentinei s-au evaporat pe fondul celei mai grave crize economice din ultimele două decenii. Guvernul se bazează pe plăţile efectuate de FMI pentru a rambursa fondul pentru banii împrumutaţi anterior în cadrul programului – care a fost lansat pentru prima dată în 2018 şi refinanţat în 2022 – cu rambursări în valoare de peste 2,7 miliarde de dolari care vor trebui efectuate până la 1 februarie.

    Dacă Argentina se va confrunta din nou cu imposibilitatea de ramburs a acestora, situaţia ar putea transmite o undă de şoc pe pieţe şi ar diminua încrederea şi aşa scăzută în capacitatea de redresare a ţării.

    Milei a promis de mult timp că măsurile sale de austeritate vor fi mai drastice decât cele cerute de FMI. El a încercat să creeze un contrast cu guvernul peronist anterior, de stânga, care a fost departe de a atinge obiectivele fondului privind echilibrul fiscal, acumularea de rezerve şi limitarea tipăririi de bani.

    Planul economic de care incluide o „terapie de şoc” pe care Milei a început să îl implementeze luna trecută include reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe cu scopul de a ajunge la un excedent bugetar primar în acest an, ceea ce ar depăşi ţinta de deficit fiscal pentru 2024 de 0,9% din produsul intern brut aprobată de fond anul trecut.

    Oficialii Fondului, care au vizitat Argentina în această săptămână, au declarat miercuri că echipalui Milei „s-a mişcat rapid şi decisiv pentru a dezvolta şi a începe să implementeze un pachet puternic de politici pentru a restabili stabilitatea macroeconomică şi sunt pe deplin determinaţi să readucă programul actual pe calea cea bună”.

    Întârzierea plăţii din noiembrie a forţat noul guvern al lui Milei să contracteze un împrumut punte de la CAF, cu sediul la Caracas, pentru a face o altă rambursare de 900 de milioane de dolari în decembrie. Potrivit presei locale, o linie de credit de mai multe miliarde de dolari din China, la care a apelat guvernul anterior, nu a fost reînnoită de la alegerea lui Milei.

    FMI nu a reuşit să negocieze o refinanţare mai amplă a programului, care ar fi putut oferi lichidităţi suplimentare pentru a sprijini Argentina în timpul reformelor sale – o perspectivă pe care unii membri ai echipei preşedintelui o avansaseră în timpul campaniei. Purtătorul de cuvânt al lui Milei a declarat luni că acesta nu a căutat noi fonduri de la FMI, care este profund urât în Argentina.

    „Fondul va dori să vadă în primul rând dacă planul agresiv de austeritate al lui Milei este sustenabil din punct de vedere social şi politic, ceea ce până acum nu este clar. Nu cred că niciuna dintre părţi nu are un stimulent pentru a căuta un nou acord acum. Situaţia este: să stabilizăm mai întâi economia şi în 2025 vom discuta din nou.” a declarat Sebastian Menescaldi, director asociat la firma de consultanţă economică EcoGo.

     

     

     

     

     

  • Ţară unde preţurile locuinţelor scad drastic. Discrepanţa dintre mărturiile brokerilor şi datele oficiale alimentează temerile că autorităţile minimalizează amploarea crizei imobiliare

    Vânzătorii de imobile din Beijing reduc preţurile în mod agresiv, potrivit brokerilor, în pofida statisticilor oficiale care arată că piaţa imobiliară din capitala chineză rămâne dinamică, scrie Financial Times.
     
    O serie de interviuri cu brokerii imobiliari din capitală – de mult timp una dintre cele mai dorite pieţe imobiliare din China – arată că preţurile tranzacţiilor au scăzut între 10 şi 30% faţă de vârful atins în 2021.
     
    Potrivit BNS, preţurile locuinţelor existente în Beijing au scăzut cu 1,4% în noiembrie, în ritm anual, şi au crescut cu 5% faţă de acum doi ani.
     
    „Datele oficiale sunt cu mult diferite de ceea ce simte publicul”, a declarat Dan Wang, economist şef la Hang Seng Bank China. „Este posibil ca guvernul să vrea să folosească cifrele oficiale pentru a restabili încrederea în piaţă”.
     
    Discrepanţa a alimentat, de asemenea, îngrijorările legate de calitatea statisticilor oficiale din China. Unii investitori, dornici de date exacte pentru a răspunde la încetinirea economică din acest an, se tem că oficialii manipulează cifrele pentru a atinge obiectivele ambiţioase de creştere.
     
    „Scăderile reale ale preţurilor locuinţelor sunt mult mai mari decât cele proiectate de NBS”, a declarat Liu Yuan, cercetător la Shanghai la Centaline Property Agency. „Statisticile oficiale ar putea face ca factorii de decizie să creadă că piaţa merge bine, când de fapt are probleme mari.”
     
    Potrivit analiştilor, criza din sectorul imobiliar reprezintă un risc uriaş pentru economie, răcind activitatea de construcţie, reducând averea gospodăriilor şi diminuând încrederea consumatorilor. „Economia chineză nu va reveni pe drumul cel bun până când piaţa imobiliară nu va fi repusă pe picioare”, a declarat Wang.

  • Proiect revoluţionar în domeniul medical: Antreprenorul german Ulrich Marseille încearcă să strângă 250 de milioane de euro pentru construirea unor „nave-spitale” care pot fi desfăşurate în zone de criză umanitară

    Antreprenorul german în domeniul sănătăţii Ulrich Marseille încearcă să strângă 250 de milioane de euro (269 de milioane de dolari) pentru a finanţa o nouă companie care construieşte şi operează nave-spital personalizate pentru a oferi ajutor medical de urgenţă în întreaga lume, scrie Bloomberg.

    Întreprinderea, Worldwide Hospitals, transformă navele container în spitale modulare plutitoare care pot fi desfăşurate rapid în zonele de coastă, la fel ca cele staţionate în estul Mediteranei pentru a încerca să atenueze criza umanitară din Gaza.

    Potrivit lui Marseille, Worldwide Hospitals este primul proiect de acest tip cu scop lucrativ, cea mai mare provocare fiind recuperarea investiţiei iniţiale şi rentabilizarea operaţiunilor medicale. Primele două din cele şapte nave vor fi desfăşurate în largul Sierra Leone şi Camerunului, gratuit, la începutul anului viitor, o acţiune publicitară menită să deschidă calea pentru contracte cu guverne sau organizaţii precum Naţiunile Unite.

    Navele sunt dotate cu module asemănătoare unor containere care transportă echipamente medicale necesare unei situaţii de criză similare celei din Gaza. Navele pot funcţiona pe mare, dar principala lor utilizare va fi pe uscat, unde elementele pot fi unite pentru a forma spitale de campanie.

    „Principiul este foarte asemănător cu cel al jocurilor Lego”, a declarat Marseille într-un interviu acordat la Berlin. „Există într-adevăr o nevoie uriaşă la nivel mondial pentru o astfel de măsură”.

    Compania, cu sediul în Elveţia, se aşteaptă să atingă pragul de rentabilitate până la sfârşitul anului viitor, potrivit lui Marseille. 

  • Când Germania strănută, Europa se îmbolnăveşte

    Criza bugetară din Germania ameninţă să înrăutăţească şi mai mult situaţia restului continentului european, notează Politico. În pofida perioadei de creştere redusă, Germania rămâne piaţa indispensabilă a Europei datorită dimensiunii sale. Reprezentând 29% din PIB-ul zonei euro, aceasta a atras importuri de 360 miliarde de euro din restul regiunii în primele trei trimestre ale anului.

     

  • Criza cu care se confruntă a doua economie a lumii se înrăutăţeşte: Milioane de chinezi care au luat de la bănci bani pe bandă rulantă s-au trezit în faliment peste noapte, iar şansele creditorilor de a îşi primi banii înapoi se prăbuşesc

    Băncile din China s-au trezit într-o situaţie neaşteptată după ce milioane de chinezi au făcut împrumuturi pe care nu le mai pot rambursa. Rata de neplată a ajuns la cel mai înalt nivel de la pandemia de COVID-19 şi până în prezent, ceea ce subliniază profunzimea crizei economice cu care China se confruntă şi şansele tot mai mici de redresare economică, scrie Financial Times.

    În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităţilor, după ce nu şi-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuinţe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanţelor locale.

    Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din totalul cetăţenilor apţi pentru muncă, este în creştere faţă de cele 5,7 milioane adunate la începutul anului 2020, în condiţiile în care blocajele cauzate de pandemie şi alte restricţii au frânat creşterea economică şi au diminuat semnificativ veniturile gospodăriilor.

    Numărul tot mai mare de credite neperformante va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor din China, a doua economie ca mărime din lume şi o sursă crucială a cererii globale. De asemenea, acest lucru pune în evidenţă lipsa unor legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar şi social al creşterii mari a datoriilor.

    În conformitate cu legislaţia chineză, persoanele aflate pe lista neagră a creditorilor sunt blocate de la o serie de activităţi economice, inclusiv achiziţionarea de bilete de avion şi efectuarea de plăţi prin intermediul aplicaţiilor mobile precum Alipay şi WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar şi de scăderea încrederii consumatorilor.

    Procesul de înscriere pe lista neagră este declanşat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, şi apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

    Criza datoriilor personale este urmarea unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

    Cu toate acestea, obligaţiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creşterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă pe fondul turbulenţelor economice.

    Un număr tot mai mare de consumatori chinezi săraci s-au luptat pentru a-şi gestiona facturile şi banii până la finalul lunii, însă o mare parte dintre aceştia au abadonat lupta şi au încetat să mai plătească la termen.

     Tot mai mulţi rezidenţi chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autorităţile să nu mai raporteze aceste date.

    Factorii de decizie politică au făcut puţine progrese în adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza reacţiei negative a oficialilor guvernamentali şi a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea scoate la lumină corupţia.

     

     

     

  • Criza cu care se confruntă a doua economie a lumii se înrăutăţeşte: Milioane de chinezi care au luat de la bănci bani pe bandă rulantă s-au trezit în faliment peste noapte, iar şansele creditorilor de a îşi primi banii înapoi se prăbuşesc

    Băncile din China s-au trezit într-o situaţie neaşteptată după ce milioane de chinezi au făcut împrumuturi pe care nu le mai pot rambursa. Rata de neplată a ajuns la cel mai înalt nivel de la pandemia de COVID-19 şi până în prezent, ceea ce subliniază profunzimea crizei economice cu care China se confruntă şi şansele tot mai mici de redresare economică, scrie Financial Times.

    În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităţilor, după ce nu şi-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuinţe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanţelor locale.

    Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din totalul cetăţenilor apţi pentru muncă, este în creştere faţă de cele 5,7 milioane adunate la începutul anului 2020, în condiţiile în care blocajele cauzate de pandemie şi alte restricţii au frânat creşterea economică şi au diminuat semnificativ veniturile gospodăriilor.

    Numărul tot mai mare de credite neperformante va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor din China, a doua economie ca mărime din lume şi o sursă crucială a cererii globale. De asemenea, acest lucru pune în evidenţă lipsa unor legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar şi social al creşterii mari a datoriilor.

    În conformitate cu legislaţia chineză, persoanele aflate pe lista neagră a creditorilor sunt blocate de la o serie de activităţi economice, inclusiv achiziţionarea de bilete de avion şi efectuarea de plăţi prin intermediul aplicaţiilor mobile precum Alipay şi WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar şi de scăderea încrederii consumatorilor.

    Procesul de înscriere pe lista neagră este declanşat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, şi apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

    Criza datoriilor personale este urmarea unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

    Cu toate acestea, obligaţiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creşterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă pe fondul turbulenţelor economice.

    Un număr tot mai mare de consumatori chinezi săraci s-au luptat pentru a-şi gestiona facturile şi banii până la finalul lunii, însă o mare parte dintre aceştia au abadonat lupta şi au încetat să mai plătească la termen.

     Tot mai mulţi rezidenţi chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autorităţile să nu mai raporteze aceste date.

    Factorii de decizie politică au făcut puţine progrese în adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza reacţiei negative a oficialilor guvernamentali şi a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea scoate la lumină corupţia.