BusinessMagazin

Tag: crestere

  • BingX Market Sentiment: Bitcoin urcă peste 93.000 $, apoi revine spre 91.000 $

    Bitcoin continuă urcarea de început de an, trecând pentru scurt timp de pragul de 93.000 de dolari, pentru ca apoi să revină spre zona de 91.000 de dolari. Mişcarea rămâne volatilă, dar trendul general este încă unul controlat. Piaţa se află într-o fază de rotaţie: Bitcoin şi Ether conduc direcţia, în timp ce stablecoin-urile rămân principalul strat de lichiditate, potrivit BingX Market Sentiment.

    Bitcoin îşi extinde revenirea din zona de 88.000–89.000 de dolari şi urcă peste 93.000 de dolari, însă ulterior se stabilizează în jurul nivelului de 91.000 de dolari. Intervalele zilnice de variaţie rămân ridicate, de 2.000–4.000 de dolari, ceea ce menţine presiunea pe poziţiile cu levier şi subliniază riscul crescut al pieţei pe termen scurt.

    Ether avansează la rândul său, de la aproximativ 3.100 de dolari către maxime intraday de 3.200–3.300 de dolari, dar corectează ulterior. Raportul ETH/BTC rămâne sub presiune, ceea ce indică faptul că Ether se apreciază mai lent decât Bitcoin în actuala rotaţie a pieţei.

    În paralel, stablecoin-urile îşi consolidează rolul de infrastructură de plăţi şi lichiditate. Volumul tranzacţiilor cu stablecoin-uri este estimat să ajungă în 2025 la 33 de trilioane de dolari, în creştere cu 72% faţă de anul anterior, cu USDC în poziţia de lider al creşterii. Atenţia investitorilor şi a autorităţilor se mută însă către reglementare, în perspectiva anului 2026, când sunt aşteptate dezbateri şi audieri privind cadrul legislativ, rezervele şi nivelul de transparenţă al emitenţilor.

    În zona DeFi şi a altcoin-urilor, mişcările rămân selective. Capitalul este concentrat în active mari şi lichide şi în strategii de randament, nu într-un raliu generalizat. Interesul se îndreaptă către teme precum tokenizarea activelor tradiţionale (RWAs), trezorerii on-chain şi reţele Layer 1 şi Layer 2, în timp ce multe tokenuri mai mici sunt tranzacţionate tactic, în funcţie de evenimente punctuale.

    Sursa: Aleph Business

     

  • BT Capital Partners, divizia de servicii de brokeraj a Băncii Transilvania, a acordat acţiunilor One United Properties un preţ-ţintă de 60 de lei: Randament potenţial de circa 100%

    Brokerii celei mai mari bănci din România văd potenţial de dublare pentru o companie din structura indicelui BET, de referinţă pentru piaţa locală de capital, reiese dintr-un raport de analiză.

    Astfel, BT Capital Partners – divizia de brokeraj şi investment banking a grupului financiar Banca Transilvania (TLV) – a oferit un preţ-ţintă de 60,07 lei per unitate pentru acţiunile dezvoltatorului imobiliar One United Properties (ONE) în următorul an, ceea ce înseamnă o creştere potenţială de circa 100% faţă de preţul actual de tranzacţionare, adică 30,45 lei pentru un titlu.

    „Evaluarea noastră reflectă planul ambiţios de creştere al companiei, axat pe accelerarea semnificativă a dezvoltărilor rezidenţiale şi pe o diversificare selectivă către segmentul de ospitalitate. În perioada T4/2025 – 2031, estimăm livrarea a peste 10.000 de apartamente – de aproape patru ori mai mult decât totalul livrat de la înfiinţare – susţinută de orientarea strategică către segmentul mid-market şi de achiziţii importante de terenuri în Bucureşti, Sibiu şi Constanţa”, spun analiştii BTCP.

    Evoluţia ar fi sprijinită de un nivel solid al pre-vânzărilor (373 mil. euro la finalul lunii septembrie 2025), de o creştere controlată a gradului de îndatorare şi de ipoteza unei relaxări a politicii monetare în anii următori, care ar urma să îmbunătăţească accesibilitatea creditelor ipotecare şi să stimuleze cererea, se arată în raport.

    Analiştii arată că evaluarea se bazează pe fluxurile de numerar din pre-vânzări şi livrări, cu patru ani de fluxuri negative, urmaţi de intrări consistente din 2030–2031. Estimările includ creşteri moderate de preţuri, volume ridicate de vânzări, marje rezidenţiale solide şi contribuţii suplimentare din hoteluri şi vânzări selective de active.

    „Riscurile tezei noastre sunt legate în principal de execuţie şi de condiţiile macroeconomice. Dimensiunea şi complexitatea proiectelor planificate cresc riscurile operaţionale, inclusiv posibile întârzieri în obţinerea autorizaţiilor şi în derularea construcţiilor. Din perspectivă macroeconomică, menţinerea îndelungată a unei politici monetare restrictive, o cerere mai slabă pentru credite ipotecare sau deteriorarea accesibilităţii ar putea afecta ritmul de absorbţie şi încetini vânzările.”

    One United a înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 mld. lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creştere cu 15%, şi un profit net de 353 mil. lei, în urcare cu 18% an/an. Veniturile din segmentul rezidenţial s-au majorat cu 19% la 975,7 mil. lei. Acţiunile societăţii se tranzacţionează în urcare cu 46% în ultimele 12 luni, la o valoare de piaţă de 3,36 mld. lei.

    „Creşterea planificată a gradului de îndatorare, deşi gestionabilă în scenariul nostru de bază, ridică riscuri de refinanţare şi de dobândă în cazul în care condiţiile de piaţă se deteriorează. Considerăm că aceste riscuri sunt atenuate de bilanţul solid al companiei, de istoricul său dovedit şi de poziţionarea strategică pentru a capta cererea din piaţa rezidenţială în evoluţie din România”, adaugă BTCP.

    Dezvoltatorul de real estate este controlat în proporţii egale de 25,5% de OA Liviu Holding Invest şi de Vinci Ver Holding, vehiculele de investiţii ale fondatorilor Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu.

     

  • Apple a devenit lider pe piaţa globală de smartphone-uri în 2025, cu o cotă de 20% şi o creştere de 10%. Samsung ocupă locul doi cu 19% cotă de piaţă, după ce a raportat performanţe mai bune ale modelelor Galaxy Fold7 şi S25. Google Pixel, plus 25%

    Gigantul american Apple a devenit lider pe piaţa globală de smartphone-uri în 2025, cu o cotă de 20% şi o creştere a livrărilor de 10% faţă de anul precedent – cea mai mare creştere dintre primele cinci branduri – arată estimările preliminare ale companiei de cercetare de piaţă Counterpoint Research.

    Livrările globale de smartphone-uri au crescut cu 2% în 2025, marcând al doilea an consecutiv de expansiune, precum şi de adoptarea crescândă a dispozitivelor 5G în pieţele emergente.

    Producătorul sud-coreean Samsung a ocupat locul doi cu o cotă de piaţă de 19% şi o creştere modestă de 5%, în timp ce gigantul chinez Xiaomi a păstrat poziţia a treia cu 13% cotă de piaţă.

    Counterpoint Research este o companie globală de cercetare de piaţă specializată în produse din ecosistemul tehnologic, cu birouri în principalele hub-uri de inovaţie, clustere de producţie şi centre comerciale din lume.

    „Creşterea Apple în 2025 a fost determinată de prezenţa sa în expansiune şi de cererea crescândă în pieţele emergente şi de dimensiuni medii, susţinută de un mix de produse mai puternic”, a declarat Varun Mishra, senior analyst la Counterpoint Research.

    Seria iPhone 17 a câştigat tracţiune semnificativă în trimestrul patru, în timp ce iPhone 16 a continuat să performeze excepţional în Japonia, India şi Asia de Sud-Est.

    În trimestrul patru din 2025, producătorul de iPhone a reprezentat o pătrime din livrările globale – cea mai mare cotă trimestrială din istorie pentru companie.

    Samsung, cu 19% cotă de piaţă şi o creştere de 5%, a ocupat locul doi în 2025. Creşterea a fost susţinută de seria Galaxy A în segmentul mid-range, în timp ce modelele Galaxy Fold7 şi S25 au generat tracţiune în segmentul premium, performând mai bine decât predecesorii lor.

    Deşi producătorul sud-coreean este sub presiune în America Latină şi Europa de Vest, creşterea din 2025 a fost susţinută de momentum puternic în Japonia şi creştere constantă pe pieţele sale centrale.

    Xiaomi a păstrat locul trei cu 13% cotă de piaţă. Execuţia puternică în America Latină şi Asia de Sud-Est, cuplată cu managementul eficient al canalelor, a ajutat la menţinerea livrărilor în ciuda climatului dificil din industrie.

    Producătorul chinez vivo a ocupat locul patru, cu o creştere de 3%, condusă de strategia de accent pe zona premium, execuţie offline puternică în India şi un portofoliu de produse raţionalizat. OPPO, pe de altă parte, a scăzut cu 4% din cauza cererii slabe şi competiţiei intense pe piaţa sa de acasă, China, şi Asia-Pacific. Deşi a crescut în pieţe precum India şi Orientul Mijlociu/Africa, creşterea a fost insuficientă pentru a compensa declinurile în alte regiuni.

    În afara jucătorilor din top cinci, Nothing şi Google au performat bine, înregistrând creşteri de 31%, respectiv 25%, în 2025 – deşi pornind de la volume reduse.

    Piaţa globală de smartphone-uri ar putea scădea în 2026 din cauza deficitului de memorie DRAM/NAND şi a creşterii costurilor componentelor, pe măsură ce producătorii de cipuri prioritizează centrele de date AI în detrimentul smartphone-urilor, avertizează Counterpoint Research.

    „Preţurile la smartphone-uri au început deja să crească. În acest context, am revizuit prognoza pentru 2026 reducând estimările de livrări cu 3%”, a declarat Tarun Pathak, director de cercetare la Counterpoint. „Deşi criza de aprovizionare va apăsa pe livrări, Apple şi Samsung vor rămâne probabil reziliente, susţinute de capacităţi mai puternice ale lanţului de aprovizionare şi poziţionare pe piaţa premium, în timp ce producătorii chinezi concentraţi în segmentele de preţ mai mici vor înfrunta presiuni mai mari.”

    „În 2025, piaţa de smartphone-uri a continuat trecerea graduală către segmentele de preţ mai ridicate, condusă de consumatorii care au trecut la dispozitive premium. Concomitent, cererea pentru telefoane 5G a crescut puternic în regiunile în curs de dezvoltare”, a declarat Shilpi Jain, senior analyst la Counterpoint.

    Creşterea a rămas inegală între regiuni. Pieţe precum Japonia, Orientul Mijlociu şi Africa şi anumite părţi din Asia-Pacific au compensat slăbiciunea din pieţele mature.

    Datele Counterpoint Research se bazează pe livrări “sell-in” – adică vânzări de la producători către distribuitori şi canale de retail, nu vânzări către consumatori finali (cunoscute ca “sell-out” sau “sell-through”). Cifrele sell-in reflectă volumele expediate în canal şi pot diferi de vânzările efective către utilizatori, fiind influenţate de strategiile de stocuri ale producătorilor şi distribuitorilor.
     

  • Pilonul 2 de pensii private a închis 2025 cu rezultate record: randament de 19,2% şi sume acumulate de peste 200 mld. lei de la cei 8,2 milioane de români care cotizează

    Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul 2), la care sunt înscrişi  8,4 milioane de români, au obţinut în 2025 un randament mediu de 19,2%, cel mai bun rezultat anual din istoria de aproape 18 ani a sistemului, potrivit calculelor APAPR.

    Activele nete, adică banii administraţi de fondurile de pensii în beneficiul românilor, au ajuns la 201,6 miliarde de lei (39,5 miliarde de euro) la finele anului trecut, de asemenea un maxim istoric pentru sistem, în creştere cu peste 33% faţă de sfârşitul lui 2024.

    Creşterea a venit pe fondul majorării valorii companiilor listate la Bursa de Valori de la Bucureşti (unde fondurile din Pilonul 2 investesc circa un sfert din banii administraţi), precum şi al îmbunătăţirii cotaţiilor titlurilor de stat româneşti (unde Pilonul 2 investeşte aproape două treimi din bani).

    Mai bine de jumătate din participanţii din Pilonul 2 (cca. 4,6 milioane de persoane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuţiei de asigurări sociale CAS de 25%.

    Banii din Pilonul 2 sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare. Sumele acumulate au ajuns la finele anului 2025 la 10,5% din PIB.

    Circa 94% din banii din Pilonul 2 sunt investiţi în România, făcând din fondurile de pensii private cei mai importanţi investitori instituţionali autohtoni.

    Din activele nete de 201,6 miliarde de lei, mai bine de o treime reprezintă câştigul net obţinut din investiţiile realizate de administratorii fondurilor de pensii private: 75,4 mld. lei (14,8 mld. euro), în plus faţă de contribuţiile primite în administrare.

    Pe întreaga durată de funcţionare (2008-2025), fondurile de pensii private au înregistrat un randament mediu anual de 8,3%, peste rata medie anuală a inflaţiei de 4,7% din aceeaşi perioadă, conform calculelor APAPR.

    De exemplu, un român care câştigă salariul mediu şi a contribuit la Pilonul 2 în fiecare lună de la început şi până în prezent are în contul personal o sumă totală de cca. 55.662 RON, din care 64% sunt contribuţiile virate şi 36% câştigul adăugat în timp de randamentele investiţionale. Această sumă s-a dublat în ultimii 3 ani şi este de aproape 7 ori mai mare decât în urmă cu 10 ani.

    Estimările APAPR arată că deja 1,1 milioane de români au în conturile personale de Pilon 2 sume de peste 50.000 de lei.

    Fondurile de pensii din Pilonul 2 au realizat 300.000 de plăţi către beneficiari (participanţi şi moştenitori), sumele plătite totalizând 5,9 miliarde de lei în perioada 2008-2025. În 2025, sumele plătite au fost de 2,65 miliarde de lei (mai mult decât dublu faţă de 2024), către 88.000 de beneficiari.

    Pe parcursul întregului an 2026 este încă în vigoare legislaţia actuală de plată, care prevede două opţiuni: fie încasarea întregii sume acumulate ca plata unică, fie eşalonarea acesteia ca plăţi lunare egale, pe durata a cel mult 5 ani (maxim 60 de plăţi lunare egale).

    Noua lege de plată a pensiilor private (Legea 2/2026) va intra în vigoare începând cu data de 5 ianuarie 2027.

  • Ce titan al industriei miniere ar putea lua naştere în curând: Rio Tinto şi Glencore negociază o mega-fuziune menită să zguduie piaţa mondială a resurselor

    Giganţii mineritului mondial, Rio Tinto şi Glencore, au confirmat că se află în discuţii preliminare privind o posibilă tranzacţie care ar putea da naştere celei mai mari companii miniere din lume, cu o valoare de piaţă cumulată estimată la aproape 207 miliarde de dolari, potrivit unui raport Reuters.

    Pe fondul cursei intense pentru consolidare în sectorul metalelor strategice (în special cuprul, esenţial pentru tranziţia energetică şi dezvoltarea inteligenţei artificiale) marile companii miniere încearcă să-şi extindă portofoliile şi influenţa. Această tendinţă a declanşat un val de extinderi de proiecte şi tentative de preluare, inclusiv fuziunea aflată în pregătire dintre Anglo American şi Teck Resources, menită să creeze un nou jucător dominant axat pe cupru.

    Deocamdată, Rio Tinto şi Glencore oferă puţine detalii despre forma concretă a unei eventuale alianţe: nu este clar ce active ar fi incluse şi nici cum ar fi structurată tranzacţia. Aceasta reprezintă a doua rundă de discuţii în puţin peste un an, după ce Glencore a abordat Rio Tinto la finalul lui 2024 cu o propunere care nu s-a materializat.

    Potrivit declaraţiilor oficiale făcute joi seară, scenariul luat în calcul ar presupune o preluare prin schimb de acţiuni, prin care Rio Tinto ar cumpăra „o parte sau totalitatea” Glencore.

    Companiile nu au precizat dacă ar exista o primă de preluare, nici cine ar conduce entitatea rezultată, în cazul în care cea mai mare tranzacţie minieră din istorie ar deveni realitate.

    Analiştii de la Jefferies subliniază că structura unei astfel de fuziuni ar fi, fără îndoială, complexă şi dificil de implementat, însă consideră că există un potenţial semnificativ de creare de valoare pentru ambele părţi.

    După ce Financial Times a dezvăluit reluarea negocierilor, cele două companii au avertizat că nu există nicio garanţie că discuţiile vor conduce la un acord final. Conform legislaţiei britanice privind preluările, Rio Tinto are termen până la 5 februarie pentru a lansa o ofertă oficială pentru Glencore sau pentru a anunţa că renunţă la demers.

  • Comerţul a crescut în luna noiembrie 2025 cu 2,5% faţă de luna prcedentă, dar a scăzut cu 4,8% faţă de noiembrie 2024. În primele 11 luni din 2025, cifra de afaceri din retail a avut o creştere de doar 0,4%

    Comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut în luna noiembrie 2025 cu 2,5% faţă de luna prcedentă, dar a scăzut cu 4,8% faţă de noiembrie 2024, a anunţat vineri INS.

    Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din comerţ a avut un plus de 0,1% faţă de octombrie şi o scădere de 4% faţă de noiembrie 2024. 

    În total, în primele 11 luni din 2025, retailul a avut o creştere de 0,4% pe serie brută şi de 1% pe serie ajustată. 

    Creşterea anuală a fost susţinută de evoluţia vânzărilor de produse nealimentare (+2,4%) şi a combustibililor (+1,3%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 2,6%.

    În funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-30.XI.2025, comerţul a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 1%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+3,5%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,9%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 2,1%.

    În noiembrie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 4,8%, faţă de luna similară din 2024, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-5,3%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-5,1%) şi la vânzările de produse nealimentare (-4,4%).

    Pe serie ajustată sezonier, au fost înregistrate scăderi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-5,1%) şi la vânzările deproduse nealimentare (-3,3%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 2,3%.

  • Institutul Naţional de Statistică a publicat vineri datele finale privind evoluţia PIB în primele nouă luni din 2025, cu o uşoară revizuire pozitivă, anunţând o creştere economică de 0,9% pe serie brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier. În T3, PIB s-a redus cu 0,2% faţă de T2 2025

    Institutul Naţional de Statistică a publicat vineri datele finale privind evoluţia PIB în primele nouă luni din 2025, anunţând o creştere economică de 0,9% pe serie brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier.

    În T3 2025, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2024.

    Cifrele sunt revizuite uşor în sens pozitiv faţă de estimările anterioare, cu un plus de 10 puncte procentuale. 

    Comparativ cu T2 2025, în T3 economia s-a contractat cu 0,2%

    Valoric, pe serie ajustată, PIB-ul estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2025 a fost de 1.416 miliarde lei preţuri curente .

    Pe serie brută, PIB a fost de  1.339 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de perioada 1.I-30.IX 2024.

    Pe categorii de resurse, INS anunţă că volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între estimarea actuală şi cea de la începutul lunii decembrie, astfel:

    – Agricultura, silvicultura şi pescuitul au înregistrat o creştere a contribuţiei, de la +0,5% la +0,6% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (109,2%);

    – Industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,1 puncte procentuale (de la 101,1% la 101,2%);

    – Construcţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,8%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 112,1% la 112,2%);

    – Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele, o creştere a contribuţiei la modificarea PIB, de la +0,1% la 0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,5 puncte procentuale (de la 100,4% la 100,9%)

    – Informaţiile şi comunicaţiile au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,4%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (106,1%);

    – Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport au avut aceeaşi contribuţie la modificarea PIB în cele două estimări (-0,5%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (95,3%);

    – Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, au avut aceeaşi contribuţie la modificarea PIB în cele două estimări (-0,1%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,6%);

    – Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%) între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,2 puncte procentuale (de la 102,3% la 102,5%).

    Intermedierile financiare şi asigurările şi tranzacţiile imobiliare nu au contribuit la creşterea PIB.

    Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,4 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 101,1% la 100,7%.

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2025, între cele două estimări, au înregistrat:

    – Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +0,1% la +0,5%, ca urmare a creşterii volumului său cu +0,6 puncte procentuale (de la 100,2% la 100,8%);

    – Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,2% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +3,4 puncte procentuale (de la 102,7% la 106,1%);

    – Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la -0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -7,1 puncte procentuale (de la 103,2% la 96,1%);

    – Formarea brută de capital fix, de la +2,7% la +1,6%, ca urmare a scăderii volumului său cu -3,3 puncte procentuale (de la 108,3% la 105,0%)

  • Revanşa Samsung în era AI: Cum a transformat gigantul tech criza cipurilor într-un boom de miliarde şi a redevenit un jucător-cheie în lupta pentru supremaţia tehnologică

    Samsung Electronics a anunţat prognoze de profituri trimestriale record, marcând o revenire spectaculoasă a gigantului sud-coreean al tehnologiei, pe fondul exploziei cererii globale de cipuri destinate centrelor de date care alimentează inteligenţa artificială, informează Financial Times.

    Cel mai mare producător mondial de cipuri de memorie a estimat joi că profitul operaţional din trimestrul al patrulea s-a triplat, ajungând la aproximativ 20.000 de miliarde de woni (circa 13,8 miliarde de dolari), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultatul depăşeşte semnificativ aşteptările analiştilor, care anticipau un profit de aproximativ 17.000 de miliarde de woni. În acelaşi timp, compania prognozează o creştere a veniturilor cu 23%, până la 93.000 de miliarde de woni.

    Aceste estimări solide confirmă faptul că boom-ul inteligenţei artificiale este departe de a se fi epuizat, iar Samsung este perceput tot mai clar drept unul dintre principalii beneficiari ai crizei globale de aprovizionare cu cipuri, generată de concentrarea industriei pe cipurile de memorie cu lăţime mare de bandă (HBM), esenţiale pentru hardware-ul AI.

    „Deficitul de memorie este puţin probabil să dispară nici măcar până în 2027, chiar dacă trei noi fabrici urmează să intre în funcţiune”, a declarat Daniel Kim, şeful departamentului de cercetare pentru Coreea de Sud la Macquarie Capital. Potrivit acestuia, vânzările de HBM ale Samsung ar urma să se dub­leze în 2026, depăşind ritmul general al pieţei. Cu toate acestea, Kim avertizează că cipurile HBM vor rămâne mai puţin profitabile decât memoriile DRAM convenţionale.

    Performanţa actuală reprezintă o schimbare radicală de direcţie pentru Samsung, după ce, în urmă cu un an, directorul general Jun Young-hyun a fost nevoit să îşi ceară scuze public pentru slaba performanţă a companiei în segmentul HBM, un eşec care ridicase semne de întrebare serioase privind competitivitatea grupului în cursa globală a semiconductorilor.

    Între timp, preşedintele Samsung, Lee Jae-yong, a intensificat o serie de întâlniri la cel mai înalt nivel, în încercarea de a consolida poziţia companiei în marea ofensivă globală de construire a infrastructurii AI. În octombrie, acesta s-a întâlnit cu Jensen Huang, directorul general al Nvidia, iar în noiembrie cu Mukesh Ambani, cel mai bogat om din Asia.

    Analiştii consideră că Samsung este acum pe cale să devină un furnizor-cheie pentru Nvidia, cele mai avansate cipuri HBM4 ale sale urmând să fie utilizate în platforma „Vera Rubin” a companiei americane. Jensen Huang a confirmat luni că noua generaţie de cipuri Nvidia se află deja în producţie la scară completă.

    Într-un discurs susţinut la începutul noului an, Jun Young-hyun a afirmat că clienţii laudă performanţele celor mai recente cipuri HBM4, rezumând revenirea companiei într-o formulă sugestivă: „Samsung s-a întors.” El a adăugat că şi divizia de producţie de cipuri pe bază de contract, care a înregistrat pierderi, este pregătită pentru un „Mare Salt Înainte”, după încheierea unor acorduri recente de aprovizionare cu clienţi majori, inclusiv Tesla.

  • BREAKING. Nici nu a început bine 2026 că deja Bursa de la Bucureşti a stabilit o premieră: indicele BET a spart pragul de 25.000 de puncte şi a urcat joi dimineaţa la un nou record. MedLife, Romgaz şi Digi se apreciază cu 6%. Creşteri şi pe Transgaz, Petrom, Banca Transilvania

    După două zile de vacanţă, în care tranzacţiile au fost închise la Bursa de Valori Bucureşti şi pieţele externe au bifat noi creşteri, indicele de referinţă BET a deschis şedinţa de joi, 8 ianuarie cu un nou maxim istoric de peste 25.000 de puncte, în urcare cu 2,25% în primele 45 de minute, conform datelor BVB.

    Cele mai mari creşteri din structura indicelui erau afişate de MedLife (5,85%), Romgaz (5,83%), Digi Communications (5,56%), Transgaz (3%), Nuclearelectrica (2,62%), OMV Petrom (2,47%), Premier Energy (2,4%) şi Aquila Part Prod (1,4%). Lichiditatea ajungea la 25 mil. lei.

    Dinamicile indicilor care acoperă piaţa principală erau cuprinse între 0,1% pentru BET-FI, unde sunt prezente fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, la 2,6% pe BET-NG, care include companii de energie şi utilităţi.

    În afara ţării, indicele paneuropean Stoxx Europe 600 cobora cu 0,15%, pe măsură ce pieţele monitorizează deteriorarea climatului geopolitic, după ce, la finalul săptămânii trecute, Statele Unite l-au înlăturat de la putere pe preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, iar ulterior au apărut ameninţări privind preluarea controlului asupra Groenlandei.

    Acţiunile companiilor din sectorul apărării şi-au continuat creşterea joi, investitorii reacţionând în continuare la aceste evoluţii, ceea ce plasează sectorul pe traiectoria celei de-a cincea zile consecutive de avans. Renk, Leonardo şi Rheinmetall se apreciau cu 4,5%, 4,7%, respectiv 3,7%, potrivit CNBC.

     

     

  • Telegram, între libertatea digitală şi capcana sancţiunilor: Obligaţiuni de 500 de milioane de dolari îngheţate în Rusia scot la iveală legăturile financiare care încă îl urmăresc pe Pavel Durov

    Obligaţiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost îngheţate în Rusia ca urmare a sancţiunilor occidentale, scoţând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicaţiei de mesagerie faţă de capitalul rusesc, chiar şi după ce fondatorul său, Pavel Durov, a încercat să se distanţeze public de Moscova, informează Financial Times.

    În ultimii ani, compania a lansat mai multe emisiuni de obligaţiuni, inclusiv o emisiune de 1,7 miliarde de dolari în luna mai, menită să permită răscumpărarea unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuţiilor dintre Telegram şi investitori, firma a reuşit să răscumpere cea mai mare parte a obligaţiunilor care ajungeau la scadenţă în 2026.

    Cu toate acestea, compania a recunoscut că 500 de milioane de dolari din obligaţiuni rămân blocate în depozitarul central de titluri de valoare al Rusiei, ca urmare directă a sancţiunilor impuse de statele occidentale.

    Aceste dezvăluiri evidenţiază cât de profund rămâne Telegram conectată la capitalul rusesc, în condiţiile în care sancţiunile complică serios atât rambursarea datoriilor, cât şi eventualele operaţiuni de răscumpărare de obligaţiuni.

    Uniunea Europeană, Statele Unite şi Marea Britanie au impus îngheţări de active şi alte restricţii Depozitarului Naţional de Decontare al Rusiei (NSD) imediat după invazia Ucrainei din 2022, o măsură care afectează potenţial orice companie occidentală cu deţinători ruşi de obligaţiuni.

    Pentru Pavel Durov, situaţia este cu atât mai delicată cu cât antreprenorul a depus eforturi susţinute, în ultimii ani, pentru a se delimita de Rusia natală. El a catalogat în repetate rânduri speculaţiile potrivit cărora ar fi subordonat Kremlinului drept „teorii ale conspiraţiei”. Telegram a refuzat să comenteze oficial aceste informaţii.

    Problema obligaţiunilor blocate apare într-un moment sensibil, în care Durov analizează posibilitatea unei listări la bursă (IPO) a Telegram, plan care a fost însă amânat pe fondul unor proceduri judiciare în curs în Franţa.

    Născut în Rusia, Pavel Durov a fost supranumit cândva „Mark Zuckerberg al Rusiei”, după ce a cofondat, în 2007, VKontakte, cea mai mare reţea de socializare din ţară. El a declarat că a părăsit Rusia în 2014, după ce a refuzat să furnizeze serviciilor de securitate datele unor utilizatori ucraineni ai VK, fiind forţat ulterior să-şi vândă participaţia către entităţi apropiate Kremlinului.

    În aceeaşi perioadă, Durov a fondat Telegram şi a mutat ulterior compania în Dubai, susţinând că aplicaţia va apăra libertatea de exprimare şi va rezista presiunilor guvernamentale.

    Telegram şi-a informat deţinătorii de obligaţiuni că va rambursa datoria îngheţată la scadenţă, urmând ca agentul de plată şi depozitarul să decidă ulterior dacă fondurile pot fi transferate către investitorii ruşi.

    Spre deosebire de giganţi americani precum Meta (deţinută de Mark Zuckerberg) sau X (controlată de Elon Musk), Telegram funcţionează cu mai puţin de 100 de angajaţi permanenţi. Compania a început abia recent să genereze venituri consistente din baza sa de peste un miliard de utilizatori, prin publicitate şi abonamente.

    Potrivit unor raportări financiare semestriale publicate anterior, Telegram dispunea la 30 iunie de 910 milioane de dolari în numerar şi echivalente de numerar, o creştere spectaculoasă faţă de 142 de milioane de dolari cu un an înainte.