BusinessMagazin

Tag: credite

  • Fini sunt! Cât plătiţi în plus la bancă dacă ROBOR creşte la 3%

    Marţi, ROBOR la 3 luni, un indicator de referinţă pentru credite, a fost cotat la 2,23%. Iar tendinţa este de creştere în continuare având în vedere creşterea inflaţiei spre 6-7%, cu mult peste aşteptări.

    Pe 9 noiembrie, BNR va avea o nouă şedinţă de politică monetară, ultima din acest an, unde analiştii se aşteaptă să crească dobânda de referinţă de la 1,5% la 2%, în continuare cu mult sub inflaţie.

    Având în vedere că presiunile inflaţioniste, adică creşterile de preţuri, sunt abia la început economiştii cred că BNR va creşte dobânda în prima parte a anului viitor la 2,5% dacă nu chiar mai mult, în încercarea de a nu scăpa lucrurile de sub control.


    În aceste condiţii, ROBOR-ul este aşteptat să crească spre 3%, dacă nu chiar peste.

    Cei care au luat credite în ultimii ani nu s-au confruntat până acum cu o creştere a dobânzilor şi nu prea ştiu ce înseamnă asta.

    Citiţi articolul integral pe www.alephnews.ro

     

  • Nu e bine deloc: Accesările de către bănci ale datelor ANAF pentru clienţi arată începutul îngheţului creditării şi economiei. În octombrie au fost puţin peste 162.000 de interogări ale băncilor la ANAF, în scădere cu 37% faţă de 257.412 în septembrie

    Apetitul populaţiei şi compa­niilor pentru credite a scăzut puternic în luna octombrie, după cum indică reducerea numărului interogărilor de către bănci ale datelor ANAF pentru potenţialii clienţi, o influenţă venind pro­ba­bil şi de la scumpirile în lanţ din ultima pe­rioa­dă, în special la energie, gaze şi combustibili.

    Iar acest declin al creditării se vede îna­inte de introducerea certificatului verde, in­clusiv în bănci, astfel că după introducerea obli­gativităţii acestui certificat este posibil să ve­dem o scădere mai consistentă a creditării în sucursalele instituţiilor de credit, având în ve­dere evoluţia lentă a procesului de vacci­na­re împotriva pandemiei de COVID-19.

    În luna octombrie, numărul intero­gă­ri­lor operate de bănci la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în legătură cu ve­niturile clienţilor/poten­ţialilor clienţi per­soa­ne fizice şi juridice în vederea acordării unor credite a coborât puternic, la 162.132, de la 257.412 accesări câte au fost în septem­brie, adică o scădere cu 95.280 de interogări,  respectiv cu 37%, potrivit datelor transmise de ANAF la solicitarea ZF.

    În 2021, cu excepţia lunii octombrie, în toate celelalte luni numărul interogărilor lunare ale băncilor la ANAF a depăşit 200.000 pe lună. Cel mai mare volum al ac­ce­să­rilor lu­nare ale băcilor la ANAF din acest an a fost în martie, de 285.214. Pe ansamblul primelor nouă luni din 2021, ritmul mediu de creştere a creditului pri­vat a fost de circa 9,5%, soldul împrumu­tu­ri­lor retail şi corporate ajungând la 314,6 mld. lei.

    Analizând evoluţia interogărilor de la începutul pandemiei de COVID-19, vedem că în aprilie 2020, lună în care în România a fost stare de urgenţă din cauza pandemiei, s-a înregistrat o scădere puternică a nu­mărului interogărilor operate de bănci la ANAF în legătură cu veniturile poten­ţialilor clienţi, până la 81.053, faţă de 190.415 de interogări în martie 2020 şi peste 200.000 în fiecare din lunile ianuarie şi februarie 2020.

    Practic, volumul mic al interogărilor din aprilie 2020 este comparabil cu cel din 2015, când s-a introdus această facilitate prin care băncile pot interoga bazele de date ANAF în legătur„ cu veniturile clienţilor/potenţialilor clienţi persoane fizice şi juridice, pentru creditare.

    Din anul 2015, băncile au început să încheie protocoale de colaborare cu ANAF prin care se simplifică procesul de acordare a creditelor prin eliminarea documentelor de venit de la angajatori pentru clienţii cu venituri stabile, ale căror câştiguri sunt raportate la ANAF.

    Astfel, atunci când o persoană solicită un credit este suficient să semneze, în momentul solicitării creditului de la băncă, a unui Acord de consultare a evidenţelor ANAF, şi nu mai trebuie să transmită la bancă adeverinţă de venit de la angajator.

  • BNR atenţionează românii care mai au credite în franci elveţieni: indicele LIBOR CHF, inclus în contracte, va fi înlocuit cu un alt indice, începând din ianuarie 2022, fără a fi necesară renegocierea contractelor

    BNR anunţă că începând cu ianuarie 2022, contractele de credit în franci elveţieni cu dobânzi variabile vor avea rata de referinţă modificată în urma unui regulament adoptat la nivel european, fără a fi necesară renegocierea contractelor.

    “Pe 22 octombrie, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1847 al Comisiei privind desemnarea unei înlocuiri statutare pentru anumite maturităţi ale LIBOR CHF, întrucât acestea din urmă nu vor mai fi calculate şi publicate. Prin acest act de punere în aplicare, Comisia Europeană a stabilit care sunt ratele de înlocuire pentru LIBOR CHF cu scadenţa la 1 lună, 3 luni, 6 luni şi 12 luni, în cazul oricărui contract şi al oricărui instrument financiar definit în Directiva 2014/65/UE”, transmit reprezentanţii BNR.

    Astfel, începând cu ianuarie 2022, referinţele la ratele LIBOR CHF cu maturităţi la 1 lună, 3 luni, 6 luni şi 12 luni, conţinute în contractele şi toate instrumentele financiare cu scadenţe după 1 ianuarie 2022, care se raportează la LIBOR CHF, încheiate de către instituţiile de credit din România cu toţi clienţii acestora, vor fi înlocuite de drept, automat, cu ratele combinate SARON şi ajustările de marjă corespunzătoare, prevăzute în regulamentul de punere în aplicare al Comisiei, fără a fi necesară renegocierea contractelor.

    Mulţi români s-au îndreptat către creditele în franci elveţieni înainte de criza economică din 2008 pentru că dobânzile erau mai mici comparativ cu împrumuturile în lei sau euro. Creditele în franci erau promovate atunci de unii bancheri ca fiind singura posibilitate de a contracta un credit de valoare mare, care să permită achiziţia unei locuinţe mai spaţioase.

    Dacă în 2008 cursul ajungea la 2,2 lei pentru un franc, în anii de criză moneda elveţiană s-a apreciat cu mai mult de 60% faţă de leu şi a atins 3,6 lei. Iar după eliminarea plafonului impus de Banca Elveţiei, în ianuarie 2015, francul a făcut un salt spectaculos de circa 25% într-o singură săptămână, iar vârful atins a fost de aproape 4,6 lei/franc elveţian în a doua jumătate a lunii ianuarie.

  • Valoarea creditelor acordate de IFN-uri a atins nivelul record de peste 37,5 miliarde de lei la jumătatea anului 2021, după un avans de 6,7% în primele 6 luni

    Valoarea creditelor acordate de instituţiile financiare nebancare (IFN) a atins nivelul record de peste 37,5 miliarde de lei la jumătatea anului 2021, după un avans de 6,7% în primele 6 luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, potrivit ultimei analize KeysFin.

    În 2020, creditele acordate de IFN-urile înscrise în Registrul General au crescut cu 2,3% la 35,2 miliarde de lei, însă în decembrie 2020 rămâneau cu 4% sub nivelul istoric de 36,8 miliarde de lei atins în decembrie 2008.

    “Dacă iniţial pandemia s-a tradus printr-o reticenţă a IFN-urilor în creditarea economiei, în baza creşterii aversiunii la risc, dar şi a scăderii cererii ca urmare a incertitudinilor legate de propria poziţie financiară, în toamna lui 2020 lucrurile au început să revină la normal, iar în prima jumătate a lui 2021 am atins maximul istoric pentru valoarea creditelor acordate de IFN-uri. Cele 2 programe guvernamentale „IMM Leasing” şi „IMM Factor” pot susţine piaţa în cazul implementării, însă riscul major pe termen scurt îl reprezintă deteriorarea semnificativă a portofoliului de credite acordate de IFN-uri prin prisma accentuării vulnerabilităţilor companiilor şi ale populaţiei, ca urmare a impactului economic al valului 4 de COVID-19, a deprecierii monedei naţionale, precum şi a scumpirii creditării, materiilor prime, energiei şi gazelor”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

     IFN-urile creditează în special companiile nefinanciare (77% versus 46% în cazul băncilor potrivit datelor de la sfârşitul primului trimestru din 2021).

    Din punct de vedere al dimensiunii companiilor, datele BNR arată că IFN-urile locale au finanţat preponderent sectorul IMM-urilor (aproximativ 85% din valoarea creditelor acordate sectorului companiilor nefinanciare, potrivit datelor din martie 2021).

    Companiile încă apelează la creditele în valută, în timp ce populaţia s-a reorientat în ultimii ani către împrumuturi în moneda naţională.

    După valoarea activelor totale, cel mai mare IFN a fost anul trecut Unicredit Leasing, cu 5,3 miliarde de lei, reprezentând 13% din total, urmat de BCR Leasing, cu 2,7 mld.lei, Unicredit Consumer Financing, cu 2,3 mld.lei şi Deutsche Leasing România şi Impuls Leasing.

    Rata creditelor neperformante (întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile), înregistrată de portofoliul de credite acordate de IFN-uri companiilor a fost de 2,5%, în timp ce în cazul populaţiei, datele BNR arată un nivel de 8,1% la sfârşitul lunii martie 2021.

  • Indicele ROBOR la trei luni deschide săptămâna tot pe creştere şi urcă la 2,30%, de la 2,29% vineri

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni la 2,30%, în creştere de la 2,29% cât a fost cotat vineri, 22 octombrie, arată datele BNR.

    Săptămâna trecută, ROBOR-ul s-a majorat cu 4%, iar de la începutul lunii octombrie indicele a crescut cu 28%.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat la 2,42%, de la 2,41% vineri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,50%, de la 2,49% vineri.

    BNR a majorat la începutul lunii octombrie dobânda-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%, dobânda pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, şi dobânda la facilitatea de creditare (Lombard) la 2% pe an.

    În schimb, indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, a coborât la 1,08%.


     

  • ROBOR la 3 luni nu se opreşte din creştere: Indicele a fost cotat miercuri la 2,13%, de la 2,11% marţi

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, continuă să crească şi este cotat astăzi la 2,13%, de la 2,11% marţi.

    Robor a început anul la 2,01%, coborând apoi constant până în septembrie. Faţă de 24 septembrie, când indicele a fost cotat la 1,65%, nivelul actual este cu aproape 30% mai mare.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni. Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC.

    Nivelul acestuia este mult inferior Robor, fiind cotat la 1,08% pentru creditele acordate în T2/2021.

    BNR a decis la ultima şedinţă de politică monetară ma­jorarea dobânzii-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%. Tot atunci, Banca Naţională a majorat rata dobânzii pentru faci­litatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, şi rata dobânzii afe­rente facilităţii de creditare (Lom­bard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an.

  • Indicele ROBOR la 3 luni trece de nivelul de la începutul anului, de 2,01%, şi ajunge miercuri la o cotaţie de 2,07%, peste dobânda de 2% la care băncile se pot îm­pru­muta de urgenţă de la BNR

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a continuat să crească fiind cotat la  miercuri la nivelul de 2,07%, peste nivelul de la începutul anului, când era cotat la 2,01%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni. Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC, care a înlocuit ROBOR.

    Creşterea inflaţiei mult peste intervalul ţintit de BNR, incertitu­di­ni­le politice care pot să în­târzie consoli­darea fis­cală preco­nizată, pre­siunile de creş­tere a cursului de schimb leu/eu­­ro, valul 4 al pan­demiei de COVID-19, dar şi acţiunile recente ale unor bănci centrale din regiune de majorare a dobânzilor au deter­minat BNR să crească marţi, 5 octombrie, dobânda-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%.

    Totodată, BNR a mai decis şi ma­jorarea ratei dobânzii pentru faci­litatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, şi a ratei dobânzii afe­rente facilităţii de creditare (Lom­bard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021

     

  • Apetitul românilor pentru creditele de consum rămâne mare. Creditele noi de consum în lei: 2,6 mld. lei în august, al doilea record lunar din 14 ani. Dobânda medie a crescut în august la 9,5%, de la 9,2% în iulie

    Românii au în continuare un apetit ridicat pentru creditele de consum, volumul împrumuturilor noi de acest tip ajungând în august 2021 la aproape 2,63 mld. lei, al doilea cel mai mare nivel lunar din ultimii 14 ani şi cu 49,4% mai mare faţă de nivelul din august 2020.

    Precedentul record lunar al creditării retail a fost în luna iulie 2021 de aproape 2,9 mld lei.

    Ascensiunea creditării vine în ciuda creşterii dobânzii medii în august la 9,5%, de la 9,2% în iulie.

    Se observă o creştere a preferinţei românilor pentru creditele de consum în lei în vara acestui an. În vara anului trecut împrumuturile retail au avut o uşoară redresare, după ce în primăvara lui 2020 creditarea avusese un declin puternic din cauza blocajului determinat de starea de urgenţă impusă în contextul pandemiei de COVID-19.

    Volumul creditelor retail noi în lei a fost după opt luni din 2021 de 18,9 mld. lei, cu 50,2% peste nivelul din acelaşi interval din 2020, iar volumul cumulat al creditelor retail noi în lei şi euro s-a apropiat de 19 mld lei, cu 6,2 mld. lei, respectiv cu 48,6% peste nivelul din ianuarie – august 2020.

    Majoritatea creditelor de consum noi (peste 99%) sunt în lei.

  • Veşti proaste pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut vineri, 24 septembrie 2021, la 1,65% după 7 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 15 septembrie.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a scăzut ieri, după recordul atins miercuri. Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9490 lei/euro, cu 0,01% sub nivelul de miercuri, când s-a înregistrat un nou maxim istoric, de 4,9495 lei/euro. Creşterea cursului valutar leu/euro de la începutul anului este de circa 1,65%.

     

     

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut marţi, 14 septembrie 2021, la pragul psihologic de 1,60% după 5 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 07 septembrie 2021.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.