Tag: costuri

  • Oraşul din România în care un apartament cu 2 camere costă 1,2 milioane de euro

    Când vine vorba de imobiliare, cel mai scump oraş din ţară este Cluj-Napoca, unde un apartament cu 2 camere a ajuns să coste peste un milion de euro. Practic, cine vrea să achiziţioneze acestă proprietate trebuie să scoată din buzunar numai puţin de 1.295.000 de euro, adică 20.887 euro pe metrul pătrat.

    Apartamentul are 62 de mp, este situat pe Calea Turzii în zona metropolitană a oraşului, într-un cartier rezidenţial şi este parţial mobilat. În preţul acestuia este inclus şi un loc de parcare suprateran.

    ”SVN România | Cluj va propune spre vânzare apartament de 2 camere cu suprafaţa utilă de 52,10 mp + balcon de 7,60 mp. Compartimentarea este decomandata, astfel: 1 bucătărie, 2 dormitoare, 1 debara, 1 baie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Cât mai costă o chirie în Bucureşti: Preţurile variază de la câteva sute de euro şi poate ajunge chiar şi la 1.000 de euro VIDEO

    Cei care vor să-şi ia o chirie în Capitală vor trebui să scoată din buzunar cel puţin 450 de euro. Preţurile pot ajunge şi la 1.000 de euro pentru segmentul premium al chiriilor, în funcţie de cât de bine este poziţionat, potrivit specialiştilor.

    „În medie, preţul pentru două camere este de 550 euro pentru segmental classic al pieţei. Preţurile pentru apartamentele mai vechi ajung la 450 de euro. Pe piaţa premium preţul unei chirii variază de la 700 de euro şi poate să treacă de 1.000 euro, dacă vorbim de o locaţie bună” a spus Damian Şerban, Managing Director, R&D Advisers, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

     

     

     

  • Oraşul din România în care o casă costă doar 1.800 de euro. Nu e glumă!

    Dacă în Bucureşti şi în marile oraşe preţurile locuinţelor au explodat în ultimele luni pe fondul pandemiei şi a războiului din Ucraina, nu acelaşi lucru se întâmplă în oraşele mai mici din provincie. În municipiul Zalău, oamenii îşi vând proprietăţile la preţuri derizorii.

    Este şi cazul unei proprietare din Zalău. Ea a postat în urmă cu câteva zile pe un site de anunţuri imobiliare un anunţ în care spune că vinde o casă plus teren  de 4.300 de metri pătraţi, la doar 1,800 de euro. Mai mult decât atât, preţul este negociabil.

    ”Vând casă nelocuibilă în Zalău, strada cetăţii Nr. 116 cu terenul aferent în suprafaţa de 4300 de metri. Toată utilităţile sunt prezente (gaz, curent, canalizare). Vând şi o livadă în suprafaţa de 10 arii la intrarea în Ortelec. Mai multe detalii la telefon”, este descrierea postată pe Olx.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Doctorul de afaceri: care este cea mai bună soluţie prin care să îţi salvezi afacerea de la faliment

    După 20 de ani de analize financiare ale companiilor din România, Alice Ionescu a ajuns la concluzia că şi în cazul evoluţiei unei afaceri se pot aplica principii similare medicinei. Astfel, cel mai bun remediu împotriva falimentului este, la fel ca în cazul unei boli, prevenţia.

     

    Ca multe alte afaceri, doctorbusienss.ro, a luat naştere după ce fondatoarea platformei a identificat o nevoie nefructificată încă: după ce a efectuat analize financiare de peste 20 de ani, ea a observat că cele mai multe dintre problemele unei afaceri sunt conştientizate doar când apar blocaje pe fluxurile de cash. „Cauzele acestor blocaje sunt ori înţelese prea târziu ori deloc. Dacă anterior ar fi existat atenţie asupra situaţiei financiare a afacerii, problemele ar fi putut fi evitate. Văzându-le şi conştientizând aceste probleme, iei măsuri la timp, nu laşi să se înrăutăţească lucrurile. Experienţa mi-a arătat că orientarea pe controlul şi înţelegerea situaţiei financiare a dus la redresarea companiilor.” Alice Ionescu este de părere că, dacă antreprenorii ar evalua stabilitatea financiară a firmelor lor, creanţele şi datoriile la sfârşitul fiecărei luni, ar putea evita un potenţial blocaj. În realitate însă, există firme în care cifra de afaceri şi volumul încasărilor reprezintă singurele informaţii privind situaţia în care se află compania.

    Conform fondatoarei doctorbusiness.ro, există antreprenori care nici nu cer balanţa contabilă a firmei, întrucât nu o pot înţelege. În acest context, ea spune că a reuşit să implementeze sisteme de raportare managerială, să creeze obiceiuri sănătoase de urmărire rapidă a celor mai importante şi sensibile aspecte ale businessului. „Cu alte cuvinte, am reuşit să mut o parte din atenţia pe care antreprenorul o are pentru dezvoltarea firmei către zona financiară, făcându-i să înţeleagă că lucrurile sunt foarte simple atunci când ai claritate. Pentru că, până la urmă, fără o bază sănătoasă, nu poţi merge mai departe”, adaugă ea. Pe lângă afişarea rezultatelor legate de performanţa firmei (venituri, cheltuieli, profit), aplicaţia realizează, totodată, o radiografie a stabilităţii patrimoniului (datorii, stocuri, creanţe) şi un diagnostic al stării de sănătate, acoperind aici nivelul de îndatorare, capacitatea de plată şi capitalul de lucru. Odată cu intrarea pe pagina principală a site-ului, antreprenorul poate încărca balanţa lunară, urmând să primească în câteva secunde un raport de analiză de 20-30 de pagini de informaţii, grafice, recomandări, explicaţii. Poate observa astfel starea de sănătate a firmei prin 14 indicatori de performanţă prezentaţi într-o metodă „semafor”: verde – afacere sănătoasă, galben – stare de oboseală şi roşu – nevoie de tratament. Un beneficiu notabil al platformei este că antreprenorii pot rămâne anonimi, nefiind nevoie de codul CUI sau numele companiei. „Nu-mi place cuvântul faliment. Eu ajut companiile să fie profitabile şi stabile financiar. DoctorBusiness.ro este şi un sfătuitor care pune degetul pe rană şi oferă soluţii pentru stabilizare. Raportul generat de aplicaţie evidenţiază punctele forte şi vulnerabilităţile (…) Nu trebuie să fi făcut ASE-ul ca să înţelegi raportul de analiză financiară”, crede Alice Ionescu.

    Astfel, mottoul companiei pare a fi „să previi este mai bine decât să constaţi”, în vreme ce antreprenorii pot vedea cheltuielile care afectează cifra de afaceri, distanţa faţă de obiectivul propus în fiecare lună şi o lungă serie de vulnerabilităţi. Deşi provocările companiilor sunt cât se poate de diverse, simptomul este mereu acelaşi: lipsa de cash. Totuşi, cel mai des întâlnite probleme constau în achiziţia de active din banii de capital de lucru, estimarea incorectă a costurilor pe produse şi costurilor fixe, un nivel scăzut de productivitate şi creanţele neîncasate la scadenţă şi negarantate, unele cauze fiind neurmărirea scadenţei, mai degrabă decât lipsa de cash a clientului. „Neurmărirea stocurilor este o cauză foarte des întâlnită, ca şi lipsa unui responsabil pentru stocurile firmei. Sunt multe companii cu lipsuri in gestiune, necorelând acest lucru cu faptul că pe acolo se scurge o parte din profitul acumulat”, observă Alice Ionescu. Ea adaugă că antreprenorii se confruntă, între timp, cu probleme care ţin de garanţii neacordate clienţilor, cu valori mai mari decât profitul proiectului şi neurmărirea scadenţei lor.

    În consecinţă, o firmă cu multe astfel de proiecte şi fără o linie de finanţare rămâne în scurt timp fără capital de lucru. Aici se mai adaugă, de asemenea, corelarea defectuoasă dintre momentul achiziţiei şi cel al producţiei şi, într-un final, lipsa de planificare a companiei – de la buget, producţie şi  vânzări la cash flow, prioritizarea sarcinilor şi faptul că strategia nu este cunoscută de toată echipa. În ceea ce priveşte profilul firmelor care au descărcat o analiză financiară a afacerii lor pe doctorbusiness.ro, cifrele de afaceri sunt cuprinse între 55.000 şi 350 de milioane de lei, iar obiectul lor de activitate poate fi dedus din structura de costuri şi de patrimoniu. Astfel, doctorbusiness.ro interacţionează cu firme de producţie (cu active multe şi costuri cu materiile prime), companii de IT (cu o pondere accentuată a salariilor în cifra de afaceri şi active necorporale), firme de comerţ online (cu costuri mari de promovare) şi companii care oferă servicii de transport (cu mari cheltuieli de combustibil). „Din păcate, deoarece antreprenorii români încă trăiesc cu frica amenzilor de la ANAF, atenţia majorităţii contabililor este către bugetul de stat, ceea ce este un lucru foarte bun. Însă, către bugetul antreprenorului nu se mai uită nimeni. Există încă în companiile româneşti conversaţii între contabili şi antreprenori care se rezumă la «cât avem de plată TVA/impozit», «am făcut OP-urile pentru salarii», «nu mi-aţi adus documentele»”, explică Alice Ionescu. Ea susţine că, deşi fiecare companie are modelul şi particularităţile ei de business, la nivel macro, toate au aceleaşi scopuri traduse în cifre: vânzări, profit, cash şi stabilitate financiară. În contextul actual, marea provocare a doctorbusiness.ro constă în expunerea cât mai concisă a produsului în faţa antreprenorilor. Până acum, investiţiile platformei sunt reprezentate de costurile de promovare şi dezvoltare, de la analiză, programare la testare şi design. Antreprenoarea şi-a propus ca aplicaţia să ajungă la pragul de 10.000 de utilizatori până la finalul anului.

    Însă, în final, ce îi diferenţiază, mai exact, pe antreprenorii de succes de cei care au dat greş sau care încă se chinuie să îşi ducă businessul pe noi culmi? „Să dai greş se întâmplă. S-a întâmplat şi celor care au acum afaceri de succes. Nu eşecul este problema, ci renunţarea. Cred că e nevoie de un întreg «pachet» care să asigure succesul: încredere, îndrăzneală, muncă, consecvenţă, claritate şi hotărâre.” Alice Ionescu a început analiza financiară într-o companie de producţie, perioadă în care a început să se „joace” cu automatizările, creând un program care afişa în timp real profitul produselor în funcţie de variaţiile de preţ la materii prime. A urmat apoi un job în cadrul unei firme de comerţ, unde a văzut prima dată un ERP (enterprise resource planning), la a cărui configuraţie şi-a adus raportul, obţinând rapoarte de management particularizate pe modelul de business şi pe nevoia de informare a antreprenorului. Cea mai mare experienţă spune că a dobândit-o,  însă, în compania UTI, unde a învăţat să pună rapid la punct un sistem de raportare financiară şi bugetare, iar de şapte ani lucrează ca freelancer. „Închei prin a spune că motorul unui business sunt vânzările. Însă pe palierul următor stă administrarea eficientă a resurselor. Daca ai vânzări, este imposibil să nu obţii profit. Tot ce trebuie să faci este să ai o atenţie constantă pe situaţia financiară”, a conchis Alice Ionescu.

  • Cât costă un litru de motorină într-o benzinărie din Bulgaria. Un turist român a făcut poză

    Preţurile la combustibil au explodat în ultimele luni. Mulţi români care plănuiesc să plece în vacanţă în Bulgaria sau în Grecia se gândesc să alimenteze în ţara vecină, cu gândul că tarifele sunt mai mici la benzină şi motorină. Dar hai să vedem cât de reală este această presupunere.

    Un turist român s-a gândit să informeze şi alţi turişti care vor să îşi petreacă vacanţa pe una dintre insulele greceşti, aşa că a postat o fotografie pe un forum, în care apar preţurile de la pompă din Bulgaria.

    Preţurile sunt exprimate în leva, moneda Bulgariei, iar 1 litru de motorină costă 3,4 leva (1 leva = 2,53 ron), ceea ce înseamnă 8.59 lei. Pe de altă parte, benzina costă 3,32 leva, ceea ce reprezintă 8.39 lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Motivul incredibil pentru care un tânăr a renunţat la un loc de muncă la care alţii doar visează şi pentru care muncesc toată viaţa. Câştigă aproape jumătate de milion de dolari pe an

    Michael Lin este un tânăr informatician care a început să lucreze pentru Netflix în 2017 după o demisie de la Amazon. Lin ocupa poziţia de software engineer şi încasa un salariu la care mulţi pot doar visa, 450.000 de dolari pe an sau 37.500 de dolari pe lună. Plictiseala avea să schimbe tot, scrie Business Insider.

    Pentru cei mai mulţi it-işti un job în cadrul unui gigant big-tech ca Netflix este un vis frumos şi o poziţie pe care prea puţini ar abandona-o.

    În mai 2021 după patru ani la Netflix, Michael îşi dă demisia din cadrul companiei americane, decizie care a atras după sine îngrijorarea şi furia apropiaţilor, de la foşti profesori şi până la părinţi.

    „La început mi-a plăcut foarte mult. Studiam şi aveam foarte multe de învăţat în fiecare zi. În următorii doi ani toată această frumuseţe a jobului a început să dispară. Proiectele şi întâlnirile au început să fie prea similare, iar în zona de software engineering tot ce aveam de făcut începea să arate ca un sir nesfârşit de copy-paste” spune fostul inginer Netflix.

    Apoi a lovit pandemia, iar toată socializarea de la birou, toate interacţiunile şi avantajele muncii la birou au dispărut. Michael a rămas blocat pentru următorii doi ani în labirintul work from home, despre care mulţi spun ca a fost o binecuvântare, dar şi un blestem.

    În cei doi ani de pandemie, tânărul a încercat să ocupe poziţia de product manager, însă fără succes.

    „Voiam să am un impact mult mai mare, pentru că voiam să îmi aduc cariera la un alt nivel. Totuşi,  cât am lucat acolo, n-am vazut niciodată un inginer să ajungă la acea poziţie” mai spune Lin.

    Odată cu acest eşec motivaţia şi productivitatea tânărului software engineer au început să scadă puternic, lucru observat de superiori şi colegii de muncă, care au întocmit un raport privind performanţele negative ale lui Lin.

    „Motivaţia mea s-a diminuat. Am devenit mult mai puţin implicat în proiecte şi meetinguri şi tot ce încarcam să fac era să lucrez atât cât să nu fiu concediat” a mai declarat tânărul.

    La două săptămâni după întocmirea raportului, inginerul a avut o discuţie aprinsă cu managerul său, în care i-a explicat perspectivele legate de motivaţie, muncă şi carieră, precum şi felul în care acestea constituie motivul dorinţei de a demisiona din cadrul Netflix.

    „Credeam că am viaţa mea se va termina după Netflix. Eram îngrijorat că nu voi avea viaţă socială pentru că tot universul meu se învârtea în trecut în jurul companiei şi al muncii”, spune Michael Lin.

    Cu toate acestea, tânărul a reuşit oricum. La opt luni de la demisie şi-a deschis propriul business care-i asigura un venit constant şi oportunitatea de a cunoaşte şi lucra cu oameni din toată lumea.

    „Mă simt implinit şi cred că totul va fi bine chiar dacă viitorul va fi întotdeauna incert”, concluzionează fostul inginer Netflix.

  • Veşti bune pentru angajaţi. Categoria de persoane care va câştiga mai mult din această lună

    Începând cu luna iunie a acestui an, zilerii din industria alimentară şi agricultură vor câştiga mai mulţi bani ca urmare a creşterii salariului minim brut pentru aceste industrii.

    Salariul minim a crescut de la 2.550 de lei brut pe lună la 3.000 de lei brut pe lună în perioada iunie- decembrie 2022 pentru circa 300.000 de salariaţi din industria alimentară şi din agricultură. În valori nete, salariile minime ale angajaţilor din aceste sectoare vor creşte cu 250 de lei pe lună, de la 1.524 de lei net în prezent la 1.774 de lei net.

    Ca urmare a acestei majorări, angajatorii vor fi scutiţi de plata unor taxe şi impozite, după modelul facilităţilor acordate anterior în construcţii.

    Această modificare a fost făcută în baza Legii nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 489/17 Mai 2022.

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

    În momentul de faţă, salariul minim brut pe ţară este de 2.550 de lei, astfel remuneraţia orară pentru zilieri este de 15,239  lei pe oră.

    Pentru zilierii din industria alimentară şi agricultură, salariul minim brut este de 3.000 de lei începând cu această lună, astfel remuneraţia orară pentru aceştia este de 17,928 lei pe oră.

    Costul orar al zilierilor este unul brut, ulterior se reţine impozit în cotă de 10% şi contribuţii la pensie în cotă de 25%.

     

     

  • Plictiseala l-a costat un salariu de 450.000 de dolari. Povestea tânărului care a părăsit un gigant la care toţi it-ştii visează să lucreze, pe un salariu la care nu poţi decât spera

    Michael Lin este un tânăr informatician care a început să lucreze pentru Netflix în 2017 după o demisie de la Amazon. Lin ocupa poziţia de software engineer şi încasa un salariu la care mulţi pot doar visa, 450.000 de dolari pe an sau 37.500 de dolari pe lună. Plictiseala avea să schimbe tot, scrie Business Insider.

    Pentru cei mai mulţi it-işti un job în cadrul unui gigant big-tech ca Netflix este un vis frumos şi o poziţie pe care prea puţini ar abandona-o.

    În mai 2021 după patru ani la Netflix, Michael îşi dă demisia din cadrul companiei americane, decizie care a atras după sine îngrijorarea şi furia apropiaţilor, de la foşti profesori şi până la părinţi.

    „La început mi-a plăcut foarte mult. Studiam şi aveam foarte multe de învăţat în fiecare zi. În următorii doi ani toată această frumuseţe a jobului a început să dispară. Proiectele şi întâlnirile au început să fie prea similare, iar în zona de software engineering tot ce aveam de făcut începea să arate ca un sir nesfârşit de copy-paste” spune fostul inginer Netflix.

    Apoi a lovit pandemia, iar toată socializarea de la birou, toate interacţiunile şi avantajele muncii la birou au dispărut. Michael a rămas blocat pentru următorii doi ani în labirintul work from home, despre care mulţi spun ca a fost o binecuvântare, dar şi un blestem.

    În cei doi ani de pandemie, tânărul a încercat să ocupe poziţia de product manager, însă fără succes.

    „Voiam să am un impact mult mai mare, pentru că voiam să îmi aduc cariera la un alt nivel. Totuşi,  cât am lucat acolo, n-am vazut niciodată un inginer să ajungă la acea poziţie” mai spune Lin.

    Odată cu acest eşec motivaţia şi productivitatea tânărului software engineer au început să scadă puternic, lucru observat de superiori şi colegii de muncă, care au întocmit un raport privind performanţele negative ale lui Lin.

    „Motivaţia mea s-a diminuat. Am devenit mult mai puţin implicat în proiecte şi meetinguri şi tot ce încarcam să fac era să lucrez atât cât să nu fiu concediat” a mai declarat tânărul.

    La două săptămâni după întocmirea raportului, inginerul a avut o discuţie aprinsă cu managerul său, în care i-a explicat perspectivele legate de motivaţie, muncă şi carieră, precum şi felul în care acestea constituie motivul dorinţei de a demisiona din cadrul Netflix.

    „Credeam că am viaţa mea se va termina după Netflix. Eram îngrijorat că nu voi avea viaţă socială pentru că tot universul meu se învârtea în trecut în jurul companiei şi al muncii”, spune Michael Lin.

    Cu toate acestea, tânărul a reuşit oricum. La opt luni de la demisie şi-a deschis propriul business care-i asigura un venit constant şi oportunitatea de a cunoaşte şi lucra cu oameni din toată lumea.

    „Mă simt implinit şi cred că totul va fi bine chiar dacă viitorul va fi întotdeauna incert”, concluzionează fostul inginer Netflix.

  • Cât îi costă pe ruşi, în fiecare zi, finanţarea războiului din Ucraina

    În războiul din Ucraina, Rusia cheltuieşte 900 de milioane de dolari pe zi.

    Aproximativ 900 de milioane de dolari pe zi, 850 de milioane de euro: atât costă Rusia să poarte război în Ucraina.
    Cel mai recent calcul a fost făcut de revista americană „Sopref”, specializată în sectorul militar.
    Potrivit articolului, preluat din Newsweek, care citează diverse elemente de cost: plata soldaţilor ruşi, muniţie, gloanţe şi rachete şi costul reparaţiei echipamentului militar pierdut sau deteriorat.
    Rusia trebuie, de asemenea, să plătească pentru miile de rachete de croazieră şi arme care au fost folosite în timpul războiului, care au costat în jur de 1,5 milioane de dolari fiecare. Aceste cifre nu includ pierderea economică a Rusiei cauzată de sancţiunile internaţionale şi despre care Casa Albă spune că ar putea rămâne în vigoare chiar dacă Rusia îşi retrage trupele.
    Prăbuşirea PIB-ului
    Pe lângă costurile directe ale finanţării războiului, mai sunt şi consecinţele economice, determinate atât de sancţiuni, cât şi de sfârşitul relaţiilor economice şi comerciale: în Rusia, prăbuşirea economiei de astăzi este de 3 ori mai profundă decât cea din 2020 datorată pandemiei.
    Potrivit ultimelor estimări ale FMI, publicate pe 19 aprilie, după o creştere de 4,7% în 2021, PIB-ul Rusiei în acest an se va contracta cu 8,5%, iar următorul cu 2,3%, într-o glumă ascuţită faţă de estimările anterioare. De fapt, în ianuarie, Fondul a prezis o creştere de 2,8% pentru Rusia anul acesta şi 2,1% anul viitor.
    Petrol rusesc asigură încasări de 20 de miliarde pe lună.
     

  • România, cel mai independent stat din UE faţă de importurile energetice, aproape îşi închide industria: „Se uită cineva cu cât se extrag resursele şi cu cât se vând? O să ajungem să importăm şi ce producem acum.“

    România, prin producţia internă de petrol şi gaze şi prin mixul de generare de energie, este cel mai independent stat din punct de vedere energetic la nivelul UE, pe datele din 2020 Ce folos însă când Azomureş, Alro sau Chimcomplex sunt aproape închise?

    Ultimele date publicate de Com­isia Europeană arată că pentru 2020 gradul de de­pendenţă energetică (petrol, gaze, cărbuni etc.) al Ro­mâ­niei era de 28%, faţă de o medie a UE de 57%. Situaţia este de in­vidiat dacă se com­pară cu depen­denţa de 73% faţă de impor­turile energetice a Italiei sau cu cea de 64% a Germaniei, state pre­cum Malta şi Cipru fiind aproa­pe în totalitate depen­dente de importurile de energie.

    Dar în timp ce pe hârtie lucrurile ara­tă bi­ne, în teren marii consumatori de ener­gie în­chid fabricile şi iau în calcul dispo­ni­bilizări pentru că nu-şi mai pot achita facturile. „Ce facem? O să ajungem să importăm şi ce pro­du­cem acum?“, se întreabă oamenii din industrie. Astfel, cei mai mari consumatori de ener­gie şi de gaze naturale resimt puternic in­flamarea facturilor, după Alro şi Azomureş ve­nind rândul Chimcomplex să anunţe re­cent reducerea activităţii. Doar cele trei mari plat­forme industriale au împreună peste 5.400 de oameni, planurile de concedieri devenind opţiuni reale de supravieţuire.

    „Statul ar trebui că plafoneze preţurile pen­tru o parte din producţia internă de gaze ast­fel încât să sprijine industria. În caz contrar am putea ajunge să importăm inclusiv bu­nu­rile pe care le mai producem acum. De­si­gur, pla­fo­narea trebuie făcută asi­gu­rând o marjă bu­nă de profit pentru pr­oducători, dar totuşi, nu la nivelul la care este acum. Se uită cineva la cos­turile de extracţie şi la preţul de vân­za­re al resurselor?“, mai spun oamenii din piaţă.

    Spre exemplu, datele din raportul anual al OMV Petrom pentru 2021 arată că firma a avut un cost de producţie pe baril de 12,7 dolari. La nivel de grup însă, preţul obţinut pe acelaşi baril a fost de 60 de dolari. Ieri, de exemplu, preţul barilului de petrol era de circa 100 de dolari, în scădere semnificativă faţă de nivelul de aproape 140 de dolari de săptămâna trecută. Pe de altă parte, veniturile record ale companiilor din zona de producţie de hidrocarburi sunt impozitate, statul român fiind de fapt marele câştigător al scumpirilor. De exemplu, anul trecut Romgaz a înregistrat un impozit pe veniturile suplimentare de circa 1,2 miliarde de lei, iar pentru anul acesta suma ar putea ajunge la 4,8 miliarde de lei. O sumă similară, de circa 1,1 miliarde de lei, a fost achitată de OMV Petrom în contul producţiei de gaze. În ciuda acestor injecţii de capital, statul s-a dovedit incapabil de a-şi proteja industria în faţa preţurilor la energie.

     

    Revizie generală la Chimcomplex

    Trei secţii consumatoare de gaze de pe platforma Chimcomplex, cel mai mare combinat chimic local, se vor opri pe termen nelimitat în contextul în care în urma invadării Ucrainei de către Rusia gazul a ajuns să fie un fel de bun de lux pentru marii consumatori industriali. Pe lista de măsuri sunt intrarea în revizie generală a platformei pentru o perioadă de cel puţin trei săptămâni. Mai departe, întreaga producţie a companiei va fi reanalizată în vederea unei eventuale restructurări. Sunt luate în calcul disponibilizări. Chimcomplex are aproape 2.000 de angajaţi.

     

    Azomureş – Închidere pe termen nedefinit

    Azomureş, cel mai mare consumator de gaze din România, rămâne la rândul său închis, au anunţat recent reprezentanţii companiei, reluarea activităţii la actualul nivel de preţ pentru gazul natural fiind o misiune imposibilă. Compania cu circa 1.000 de angajaţi a luat această măsură la începutul lunii decembrie anul trecut.

     

    Alro Slatina – Poate în 2023

    La începutul acestui an, producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), cel mai mare consumator de energie electrică din România, a anunţat că este în căutarea unor soluţii pentru a restabili producţia de aluminiu electrolitic în toate cele cinci hale de producţie începând cu 2023, sub rezerva preţurilor la energie de pe piaţă. La finalul anului trecut, compania a anunţat la Bursa de la Bucureşti că activitatea de producţie a aluminiului se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, din cauza preţurilor ridicate la energie. La Alro lucrează peste 2.400 de oameni.