BusinessMagazin

Tag: Cosmetice

  • Producătorii locali de cosmetice pleacă să cucerească lumea

    Produsele Gerovital, Ivatherm şi Elmiplant se găsesc de ceva timp pe rafturile magazinelor şi farmaciilor din Europa, aşezate lângă cremele şi demachiantele giganţilor mondiali care investesc în promovare sume ce se pot apropia de valoarea întregii pieţe de cosmetice din România. În România branduri precum Gerovital sau Elmiplant sunt populare şi au în spate o istorie, dar cu toate acestea au fost devansate de brandurile externe. În aceste condiţii, cum pot ajunge produsele româneşti în coşul de cumpărături al femeilor din alte ţări? Să aibă legătură cu preţul şi cu scăderea puterii de cumpărare în toate ţările din cauza crizei?

    “Companiile româneşti au o serie de atuuri pe care le pot exploata pe pieţele străine în lupta cu multinaţionalele. Ele pot oferi produse poziţionate pe segmentul economic cu un raport atractiv calitate-preţ. În general, marile branduri din industria cosmetică au o prezenţă mai redusă pe segmentul economic care este disputat de brand-uri locare sau regionale”, este de părere Adrian Comăneci, manager în cadrul companiei de consultanţă Contrast Management Consulting. El mai spune că jucători precum Gerovital, Ivatherm şi Elmiplant pot dezvolta un produs nou adaptat la nevoile, condiţiile de utilizare şi puterea de cumpărare a segmentului de clienţi targetat. “În acest fel, companiile pot exploata o nişă de piaţă care este doar tangenţial vizată de produsele standard ale companiilor multinaţionale.” Un alt avantaj poate fi legat de elemente locale cu renume internaţional, precum apa termală Herculane. Adrian Comăneci crede că aceste elemente oferă credibilitate produselor şi îi determină pe consumatori săle încerce. Ulterior, dacă şi raportul calitate-preţ este atractiv, atunci clientul se poate transforma într-un consumator fidel.

    “Apa termală Herculane este un ingredient prezent în toate produsele noastre. Ea nu numai că vine din cea mai veche staţiune balneară din Europa, Băile Herculane, dar are proprietăţi calmante şi antiiritante pentru piele, demonstrate prin studii ştiinţifice realizate în Franţa şi România”, spune Rucsandra Hurezeanu, cea care deţine şi conduce în prezent businessul Ivatherm.

    Dacă Armani şi Burberry produc haine în sistem de lohn în România căutând costuri de producţie mai mici, Rucsandra Hurezeanu schimbă rolurile şi merge în Franţa pentru a produce sub un brand local şi cu apă de la Herculane dermato-cosmeticele Ivatherm. În timp ce lohn-ul în mod tradiţional urmăreşte diminuarea costurilor, proprietara Ivatherm îşi explică decizia de a merge în Hexagon prin faptul că piaţa are know-how şi dotări tehnologice peste nivelul României. Piaţa de cosmetice din Franţa este evaluată la peste 15 miliarde de euro, faţă de sub un miliard piaţa de profil din România.

    După ce a reuşit să aducă produsele Ivatherm în peste 1.000 de farmacii din România, fondatoarea Ivatherm şi-a propus să treacă graniţa la nord, în Ucraina în acest an. Rucsandra Hurezeanu mai spune că a primit oferte pentru export pe internet. “Am fost contactaţi de companii din Egipt, Arabia Saudită, Taiwan sau Japonia.”

    Pe aceste pieţe îndepărtate exportă şi producătorul local Farmec. Compania din Cluj-Napoca a făcut primele exporturi în urmă cu circa 40 de ani către state precum Japonia, Spania şi Dubai. La momentul acela Farmec era condusă de tatăl lui Mircea Turdean (actualul director executiv), care avea prieteni în fiecare dintre cele trei ţări. “Primele vânzări în afara ţării au fost realizate către prietenii tatălui meu din Japonia, Spania şi Dubai”, îşi aminteşte Mircea Turdean. El spune că în continuare compania are contracte cu ei, doar că, la fel ca şi în cazul Farmec, fiecare dintre aceste familii a ajuns la a doua generaţie. “Acum lucrez cu copiii prietenilor tatălui meu.” În Japonia produsele Farmec sunt vândute prin teleshopping. În Spania s-a mizat pe comerţul tradiţional, iar în Dubai produsele realizate la Cluj ajung atât în magazinele tradiţionale, cât şi în farmacii şi malluri.

  • Ce şi-ar mai dori fetiţa?

    Sunt fete care nu concep să meargă la evenimente importante fără să se aranjeze, ceea ce pentru ele înseamnă coafură şi machiaj adecvat situaţiei, scrie The New York Times. Unele dintre aceste fete sunt chiar sprijinite de mamele lor, care, conştiente că fiicele doresc să le imite, le duc la saloane de frumuseţe unde pot învăţa de la profesionişti cum să se machieze şi ce produse li se potrivesc.

    Aceste fete fac parte din categoria de preadolescente, încadrată, în general, între 8 şi 14 ani şi pentru care au apărut deja produse destinate lor. O astfel de ofertă vine de la compania Pacific World, cu gama GeoGirl, o serie de produse pe bază de ceai verde, lemn dulce şi vitamina E, care s-a bucurat de suficient succes de piaţă încât să determine lanţul american de retail Wal-Mart să mai comande produse ale mărcii.

    La rândul său, fiica Madonnei, Lourdes Leon, acum în vârstă de 15 ani, are propria sa linie de produse cosmetice – Material Girl, lansată în completarea unei linii de articole vestimentare, ce se vând prin intermediul lanţului de magazine Macy’s.

    Produsele adresate preadolescentelor însă trebuie să fie neapărat ieftine, deoarece fetele din această categorie doresc să fie cochete ca surorile mai mari sau mamele lor, dar dispun de un buget mai redus. Câştigurile producătorilor vin din faptul că aceste cliente, odată obişnuite să le cumpere produsele, vor da dovadă de loialitate faţă de o marcă sau alta, ajungând să cumpere ceva mai scump atunci când vor creşte şi vor avea mai mulţi bani de cheltuit.

  • Afaceri cu puterea apei

    Povestea Ivatherm, singurul jucător român de pe piaţa dermato-cosmeticelor, începe în 2005, când Ruxandra Hurezeanu, cea care deţine şi conduce în prezent businessul, a simţit nevoia să îşi construiască propria afacere.

    “Am terminat Facultatea de Medicină şi imediat după m-am angajat în domeniul farma, unde am rămas timp de opt ani. Am ocupat pe rând toate poziţiile în marketing şi vânzări, iar la un moment dat am simţit că este timpul să îmi fac un business propriu.” Ea recunoaşte că a avut un exemplu pe care să îl urmeze, pe cel al mamei sale, care la începutul anilor ’90 şi-a deschis prima farmacie privată. Apoi businessul s-a extins şi în distribuţie şi producţie.

    Tot mama a fost cea care a sprijinit-o financiar să pornească la drum. Nu oferă cifre privind investiţiile necesare pentru pornirea unuei astfel de afaceri, limitându-se a spune că este vorba de valori destul de mari. “Majoritatea banilor necesari au provenit din surse proprii, creditele contractate fiind relativ mici.” Ea explică însă că de trei ani compania este pe propriile picioare, iar investiţia a fost recuperată.

    A început prin a studia proprietăţile apei termale de la Herculane, cea mai veche staţiune balneară din Europa. A mers în Franţa, unde a contractat o echipă de cercetători care să studieze apa de la Herculane. “Acolo am fost întrebată: Eşti sigură că vrei apa asta în toate produsele tale? Toată lumea era sceptică. După trei luni m-au sunat şi mi-au spus: «Mais c’est extraordinaire votre eau» (Este extraordinară apa dumneavoastră, n. red.)”, îşi aminteşte ea. “Studiile clinice au demonstrat proprietăţile ei antiinflamatorii, calmante şi antiiritante pentru piele.”

    Apa termală folosită de Ivatherm provine dintr-un izvor termo-salin cu debit foarte mare. “La Herculane majoritatea izvoarelor sunt sulfuroase.” Apa vine de la 2.000 de metri adâncime şi când ajunge la suprafaţă are 45 de grade, astfel este aproape sterilă. “Îşi păstrează compoziţia şi nu se alterează la transport.” Ruxandra Hurezeanu, 39 de ani, îşi explică decizia de a merge în Franţa atât pentru partea de cercetare-dezvoltare, cât şi pentru producţie prin faptul că hexagonul este o piaţă de renume, cu o valoare de 15 miliarde de euro, faţă de mai puţin de un miliard de euro în România. Ea mai spune că acolo sunt mulţi producători care nu au branduri proprii, ci realizează exclusiv cosmetice pentru jucători din alte pieţe. În cazul Ivatherm, în Franţa se realizează doar produsul şi ambalajul primar, ambalarea finală având loc în România. Recipientele provin însă din state precum Spania, Italia sau Grecia.

  • Noua ordine în frumuseţe: cosmetice ieftine sau la promoţie

    “Dacă în 2008 puteam vorbi despre o creştere, atât pe piaţa deodorantelor, cât şi pe cea a parfumurilor, în 2011 observăm o reorientare a consumatorului către branduri mai ieftine şi promoţii, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare. Această schimbare a obiceiurilor de consum se datorează creşterii nivelului de educaţie şi de trai al consumatorului român”, spune Răzvan Afenduli, cel care conduce operaţiunile de pe piaţa locală ale Coty România, unul dintre cei mai mari importatori de parfumuri, produse cosmetice şi de toaletă.

    Coty a fost înfiinţată la Paris în urmă cu mai bine de un secol şi a ajuns în prezent să aibă vânzări de aproape 4 miliarde de dolari. Astfel, produsele Calvin Klein, Chloe, Marc Jacobs sau Astor ajung în buticurile specializate din 90 de ţări, printre care şi România.

    Coty Cosmetics România a luat fiinţă în 1996 şi comercializează mărci din portofoliul Coty Beauty, precum Adidas, Astor, Miss Sporty, Pierre Cardin şi Rimmel. “Coty înseamnă Coty Beauty şi Coty Prestige. În România reprezentăm doar Coty Beauty: cosmetică decorativă (Rimmel, Astor şi Miss Sporty), îngrijire personală (Adidas) şi parfumerie”. Coty Prestige reprezintă produsele de lux vândute în magazine specializate şi raioanele cu produse de lux.

    La fel ca şi în cazul produselor de cosmetică decorativă, în categoria parfumerie Coty distribuie mărci care se adresează mai multor segmente de piaţă. Astfel, Playboy, Prêt-à-Porter, Chanson d’Eau şi Crossmen sunt dedicate segmentului de bază. Céline Dion, Halle Berry şi Pierre Cardin se adresează segmentului de mijloc, iar GUESS, Beyoncé şi Beckham concurează cu brandurile selective de parfumerie. “Pentru brandurile de parfumerie, publicul-ţintă are câteva caracteristici care se aplică tuturor mărcilor din portofoliul Coty: face parte din mediul urban şi are un venit mediu şi peste medie”, explică Afenduli.

    Pe piaţa locală, distribuţia Coty este realizată direct către clienţii mari internaţionali, iar în magazinele comerţului tradiţional produsele gigantului francez ajung prin intermediul distribuitorilor. “Focusul este pe marile oraşe, însă avem magazine deservite şi în oraşele cu o populaţie sub 100.000 locuitori. În mediul rural ajungem doar adiacent, prin clienţii mici care cumpără din lanţurile cash & carry şi revând la nivel local”, menţionează şeful Coty România. Compania nu deţine magazine proprii şi nici nu are în plan să deschidă astfel de unităţi.

  • Ce ii nemultumeste pe romani: calitatea cosmeticelor, a bauturilor alcoolice si furnizorii de petrol si gaze

    In schimb, serviciile care se claseaza pe un loc mai bun in clasament, comparativ cu media UE, sunt telefonia mobila si serviciile de furnizare internet, precum si electrocasnicele de dimensiuni mari, produsele electronice si produsele IT.

    De asemenea, in comparatie cu anul trecut, ocupa un loc mai bun din perspectiva consumatorilor romani asigurarile pentru vehicule, pachetele turistice pentru vacanta si serviciile de transport local. Dintre produse, se claseaza pe un loc mai bun decat anul trecut bauturile nealcoolice.

    Comisia Europeana a publicat rezultatele Scoreboard – tabloul de bord al pietelor de consum, editia a VI-a, un studiu care are ca scop furnizarea de informatii cu privire la modul in care functioneaza piata, din perspectiva consumatorilor. A fost analizat pe baza de sondaje nivelul satisfactiei consumatorilor fata de produsele si serviciile achizitionate in 2011, pe 51 de domenii de piata, impartite in produse si servicii care insumeaza mai mult de 60% din bugetul unei gospodarii.

    La nivel european, ca si in 2010, si in 2011 piata serviciilor continua sa fie mai putin performanta decat piata produselor. Toate serviciile financiare (de exemplu creditele) si utilitatile (de exemplu electricitatea) au obtinut un scor sub medie. Dintre servicii, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor serviciile financiare, investitiile (inclusiv pensiile si titlurile de valoare), creditele ipotecare si serviciile imobiliare.

    Dintre produse, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor europeni autoturismele second-hand, ca si in 2010, si carburantii.

    Piata de electricitate si cea de combustibili s-au degradat cel mai mult in 2011 comparativ cu 2010, fapt care poate reflecta atitudinea consumatorilor fata de tarifele practicate de furnizori. In ceea ce priveste schimbarea furnizorului (switching), pe piata de electricitate, a creditelor ipotecare si a investitiilor, consumatorii au considerat ca este mai dificil fata de alte piete sa schimbe furnizorul.

    Comisia Europeana monitorizeaza pietele de consum din statele membre ale Uniunii Europene pentru a identifica domeniile care nu ofera rezultatele economice si sociale asteptate de consumatori si pentru a analiza progresele inregistrate in ceea ce priveste integrarea pietei interne. Deoarece consumul reprezinta 56% din PIB-ul UE, imbunatatirea conditiilor de pe piata si a satisfactiei consumatorilor ar putea conduce la cresterea competitiei pe piata si la inovatie, ceea ce ar determina crestere economica.

    Studiul Scoreboard VI a avut in vedere increderea si satisfactia consumatorilor fata de bunurile achizitionate, posibilitatea de a schimba furnizorul de servicii, usurinta de a compara ofertele de pe piata, problemele cu care s-au confruntat consumatorii pe piata, preturile practicate de comercianti.

  • Unde găsim un şampon bun?

    Makeup Alley, un site creat în urmă cu doisprezece ani a ajuns încetul cu încetul o sursă la care apelează tot mai multe femei atunci când vor să afle informaţii despre produse de machiaj, scrie The New York Times. Site-ul are peste un milion de membre, nu oferă nimic spre vânzare şi afişează doar discret reclame, dar atuurile sale sunt o bază de date bine organizată cu recenzii despre produse cosmetice, scrise de utilizatoare. În plus, Makeup Alley le permite membrelor care constată că au cumpărat un produs care nu le vine atât de bine pe cât îşi închipuiau să-l trimită altei membre.

    Popularitatea în creştere a site-ului se datorează faptului că recenziile produselor nu sunt făcute de cineva specializat care are aprecieri laudative pentru că a primit anterior cadouri de la firma producătoare sau pentru că se teme că nu va mai fi invitat la vreun eveniment din domeniu, ci de femei care doar le-au cumpărat şi apoi spun dacă merită sau nu. Cele care se înscriu pe Makeup Alley nu-şi dezvăluie identitatea, ci doar menţionează culoarea ochilor, culoarea părului şi a ochilor, tipul şi culoarea pielii şi vârsta.

    Tot pe aceeaşi idee merge şi Bloom.com, un site proaspăt lansat, care însă îşi propune să le vândă utilizatoarelor diverse produse cosmetice. Membrele Bloom.com precizează la înscriere detalii ca vârsta, tipul şi culoarea pielii, iar atunci când caută un produs li se prezintă sugestii bazate pe comentariile unor femei cu caracteristici similare, fie ele însele membre, fie participante la focus grupuri. Proprietarii Bloom.com sunt atât de încrezători în modelul lor de afacere, încât sunt dispuşi să returneze banii clientelor care nu au fost mulţumite de produsele cumpărate, cu ajutorul sistemului lor, în interval de maxim un an de la cumpărare.

  • Cosmeticele in Romania – frumusete dupa buget

    Anul trecut, consumul in Romania a scazut cu peste 5%.
    Producatorii si retailerii de cosmetice au fost insa dintre cei
    care au tras media in sus, dat fiind ca vanzarile lor fie au
    crescut usor, fie s-au mentinut pe linia de plutire, fie au scazut
    – insa mai putin decat consumul. Oamenii nu renunta atat de usor la
    produsele cosmetice, crede Erik Hageleit, seful Beiersdorf Romania,
    care detine in portofoliu brandurile Nivea, Eucerin, 8×4 si
    Atrix.

    “Intr-adevar, clientii s-au reorientat spre produse de baza,
    fara proprietati deosebite, precum efect de stralucire sau de
    fermitate. Acest lucru s-a intamplat pentru ca a crescut si
    sensibilitatea la pret. Produsele de baza sunt si mai ieftine.”
    Pentru a sustine si a impulsiona consumul, jucatorii de pe aceasta
    piata au apelat puternic la campaniile bazate pe pret. La fel ca in
    cazul altor industrii, si in cazul cosmeticelor pretul este unul
    dintre principalele argumente de achizitie.

    In acest context, cuvantul de ordine in 2010 pentru consumatori
    a fost prudenta, iar vanarea de chilipiruri a devenit o obisnuinta.
    Retailerii au reactionat si au apelat tot mai mult la reduceri,
    promotii si oferte. In cazul Oriflame, peste 95% din cele 600 de
    produse afisate in fiecare catalog sunt la oferta, la reduceri sau
    la promotii. In rafturile magazinelor, situatia nu a fost diferita.
    Comerciantii au apelat la cele mai puternice arme care sa ii atraga
    pe clienti in magazine si sa ii determine sa cumpere.

    “Am anticipat o scadere a consumului, de aceea am mizat pe
    produse mai ieftine. Romanii continua sa cumpere, insa cauta
    produse mai ieftine”, spunea in urma cu cateva luni Razvan
    Diratian, directorul comercial al Avon Romania & Moldova,
    companie care a reusit anul trecut sa isi majoreze atat cifra de
    afaceri, cat si profitul. Diratian crede ca situatia va continua si
    in acest an, in conditiile in care criza nu s-a incheiat, desi
    economia a iesit din recesiune.

    Seful Avon mai afirma in urma cu cateva luni ca este foarte greu
    de spus daca 2011 va fi mai bun decat 2010; in opinia sa criza nu
    s-a incheiat, dat fiind ca inca exista aceeasi reticenta a
    clientilor in a cumpara produsele foarte scumpe. Romanii isi doresc
    produse mai ieftine.

    Odata cu criza, si Erik Hageleit a observat o mai mare
    sensibilitate la pret. Totusi Beiersdorf nu a redus preturile. A
    apelat insa la mai multe promotii: “Aveam promotii si inainte, insa
    acum avem ceva mai multe”. La una dintre primele sale iesiri in
    presa, desi se afla la carma Beiersdorf Romania de patru ani,
    Hageleit spune insa ca pe o piata unde pretul este argumentul
    suprem de achizitie, brandul continua sa joace un rol crucial pe
    segmentul cosmeticelor, unde marcile private, mai atractive prin
    pret, nu reusesc sa castige teren in fata numelor mari: “Brandul
    este foarte important la romani atunci cand vine vorba de produse
    cosmetice. Marcile private detin o cota mica de piata pe acest
    segment si va fi la fel si pe viitor. Romanii vor produse noi,
    inovatoare, insa vor branduri pe care sa le stie”. Hageleit crede
    ca si pe viitor marcile private vor putea castiga cateva procente,
    dar nu mult: “Sunt lucruri pe care doar brandurile le pot face”. El
    mai spune ca piata locala de produse cosmetice ar putea creste usor
    in a doua jumatate din acest an, insa nu se poate spune clar daca
    la nivelul intregului an se va obtine crestere.

  • Cand vor egala barbatii consumul de produse cosmetice al femeilor

    inci bucati de sapun, doua tuburi de pasta de dinti si un
    deodorant pe an. Faptul ca romanii nu se numara printre cei mai
    atenti cetateni ai lumii la igiena lor corporala nu mai este un
    secret pentru nimeni. Intram in acest top al rusinii in fiecare an
    si, de cand puterea de cumparare a scazut, ar parea ca avem si o
    scuza. In aceste conditii, de ce ar vrea o companie sa investeasca
    tocmai acum in lansarea unei game de produse cosmetice? Si nu din
    cele dedicate femeilor, care, de obicei, sunt mai dispuse sa
    cumpere cosmetice, ci pentru barbati, o categorie de clienti tot
    mai interesanta in ultimii ani. “Pentru noi, cel putin, este una
    dintre liniile prioritare de dezvoltare, pentru ca barbatii incep
    sa cheltuiasca tot mai mult pe produse de ingrijire si, mai mult,
    cumpara si produse din ce in ce mai specializate”, spune Fulvio
    Guarneri, directorul de marketing al Unilever South Central
    Europe.

    Compania are in momentul de fata trei game de produse pentru
    barbati – Axe, Rexona si Dove, fiecare adresandu-se unei categorii
    diferite de clienti. “Axe a fost creat pentru barbatii tineri, de
    25-30 de ani, cu venituri mai mici, Rexona este pentru o categorie
    de mijloc – barbatii cu varste intre 25 si 35 de ani, iar Dove face
    parte din gama noastra premium si se adreseaza barbatilor in jurul
    varstei de 40 de ani, care isi permit sa cheltuiasca mai mult pe
    produsele cosmetice”, explica Guarneri.

    El mai spune si ca in Romania incepe sa fie tot mai consistent
    segmentul de barbati care acorda o preocupare sporita felului cum
    arata, iar in aceasta ecuatie produsele cosmetice sunt o parte
    foarte importanta. In urma cu cativa ani, foloseau doar clasicul
    sapun, deodorantul si crema de ras, insa acum sunt mult mai
    sofisticati. Tot mai multi folosesc geluri de dus si sampoane
    create special pentru barbati, diverse lotiuni hidratante pentru
    fata si parfumuri pe care si le aleg cu grija.

    Toate acestea nu reprezinta insa mai mult de 15%, cel mult 20%
    din piata totala de produse cosmetice din Romania, iar, pentru
    companiile producatoare, nu inseamna decat o piata in care exista
    foarte mult loc de dezvoltare. O dezvoltare care cere insa
    investitii importante, atat in bani, cat si in timp. Un argument
    important este profilul clientilor si comportamentul lor de
    cumparare, cu mult mai interesante decat cele ale femeilor, care de
    multe ori sunt destul de usor de convins sa cumpere un produs.
    “Barbatii sunt dispusi sa plateasca mai mult decat o femeie daca ii
    convingi ca produsul are calitati reale si sunt mult mai fideli
    unei anumite marci”, precizeaza Guarneri. Incep insa sa dezvolte un
    simt critic abia dupa ce se casatoresc sau sunt implicati intr-o
    relatie stabila, comportamentul lor de consum, dar si grija pentru
    intretinere fiind mai mereu influentate de existenta unei prezente
    feminine, la randul sau, utilizatoare frecventa de produse
    cosmetice.

    S-a schimbat, de asemenea, si mentalitatea barbatilor. Sunt tot
    mai multi aceia care adopta stilul metrosexual, adica acei barbati
    cu un simt estetic dezvoltat si preocupati de infatisarea lor, si
    tot mai putini cei care vad in aceste preocupari o amenintare la
    masculinitatea lor. Spre exemplu, sunt barbati care incep acum sa
    contureze un segment ultranisat si anume cosmeticele barbatesti
    bio.

  • Cum a ajuns botoxul sa se vanda la sticla

    La doar 149 de dolari pentru un set care include crema ZsaZsa
    Luxe Rejuvenation cu ser pentru ochi, linia de cosmetice a inceput
    sa faca furori la Hollywood si sa-si gaseasca loc in posetele celor
    mai cunoscute vedete (surorile Kardashian, Ashley Greene, Nikki
    Reed). Oficialii companiei sustin ca emulsia diminueaza liniile
    fine, creste cantitatea de colagen si, deci, reduce ridurile cu
    pana la 90%. Sursa ingredientelor Zsa Zsa Luxe e un secret bine
    pastrat, se stie doar ca ele vin din Antarctica, Polinezia si Marea
    Caspica.

  • Cum a crescut Farmec cu 10% in 2010

    Farmec este, conform companiei, lider in volum pe segmentele de
    ingrijire a fetei, demachiere, creme de maini si, valoric, pe
    segmentul tratamentelor pentru par.

    “Am incheiat un an dificil cu rezultate peste asteptari, in
    conditiile in care, in primele luni, obiectivul nostru de crestere
    era de 5%”, declara Mircea Turdean, director general Farmec
    Cluj-Napoca. “Motorul cresterii au fost lansarile, sustinute de
    investitii in marketing si de o prezenta mai vizibila in
    principalele canale de distributie. Pentru acest an, avem in vedere
    consolidarea pozitiei pe piata si un avans al afacerilor de inca
    5%, in conditiile in care vom avea un mare numar de noutati cu care
    vom sustine vanzarile. Intentionam, de asemenea, sa patrundem in
    retelele moderne de retail din afara tarii, primii pasi in aceasta
    directie fiind deja realizati anul trecut, prin intrarea pe piata
    din Ungaria.”

    Conform datelor furnizate de compania de cercetari de piata
    Nielsen, in segmentul de ingrijire a fetei, Farmec este lider
    cantitativ in 2010, ca producator, cu o cota de piata de peste 26%,
    in timp ce valoric detine o cota de peste 20%.

    Laptele Doina ocupa in continuare primul loc in clasamentul
    demachiantelor din Romania, avand o cota cantitativa de peste
    17%.Cremele de maini marca Farmec detin pozitia de lider de piata
    in cantitate.
    Farmec a extins anul trecut gama de ingrijire a parului Gerovital
    Plant Tratament cu sapte produse specializate, dezvoltate in
    laboratoarele proprii si a derulat o campanie in care componenta
    online a jucat un rol important.

    Marcile Nufar si Triumf raman liderii absoluti ai segmentelor
    detartranti si produse de curatenie pentru bucatarie, in volum si
    valoare.