Tag: contract

  • CTP, investiţie de 12 milioane de euro pentru un nou contract cu DVS

    CTP a investit circa 12 milioane de euro în construirea noilor spaţii de depozitare, care au fost ocupate de compania daneză la începutul lunii februarie. Grupul danez DSV a semnat contractul de închiriere pentru spaţiul din CTPark Bucharest West în vara anului trecut, pentru o durată de zece ani, şi îl va utiliza pentru activităţi de depozitare. DSV este chiriaş al CTP încă din 2015, şi în prezent ocupă 55.000 mp în parcul logistic CTPark Bucharest.

    „Sunt convins că CTPark Bucharest West va deveni, în scurt timp, unul dintre cele mai importante hub-uri logistice din Europa Centrală şi de Est.”, a declarat Sergiu Iordache, director general al DSV Romania. Standarde de construcţie impuse de CTP au în vedere folosirea unei tehnologii ecologice performante, care ajută la micşorarea consumului de energie şi la reducerea costurilor operaţionale.

  • Când principiile valorează mai mult decât banii. Simona Halep a refuzat un contract de 2 milioane de dolari

    Motivul pentru care Simona Halep pierde 2 miloane de dolari

    O cunoscută companie de cosmetice din SUA i-a pus pe masă un contract de 2 milioane de dolari Simonei Halep, însă jucătoarea a ratat sponsorizarea dintr-un motiv care poate părea ciudat! Conform jurnaliştilor de la Libertatea, firma americană ar fi dorit să ia legătura în mod direct cu Halep, dar discuţiile nu au mai avut loc, deoarece managerul Virginia Ruzici se ocupă de toate negocierile cu sponsorii. Fosta tenismenă nu a acceptat să-şi încalce principiile în ciuda sumei tentante pe care ar fi încasat-o protejata ei, aşa că afacerea a picat.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Acest om e plătit cu 8 MILIOANE DE DOLARI pe an ca să mănânce un singur fel de paste

    Jucătorul de tenis Roger Federer, locul 2 în ierarhia ATP, a semnat recent un contract de sponsorizare cu Barilla, companie producătoare de paste.

    Valoarea contractului valabil 5 ani este de aproximativ 40 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă că Federer va încasa 8 milioane de dolari pe an.

    Jucătorul elveţian de tenis are cel mai impresionant portofoliu de sponsori, având contracte semnate cu firme precum Nike, Mercedes-Benz, Rolex, NetJet sau Lindt.

    De-a lungul carierei, Federer a câştigat numai din premii peste 110 milioane de dolari, ocupând primul loc în această ierarhie. Sponsorizările i-au adus însă sume mult mai mari: Roger Federer câştigă, în medie, 65 de milioane de dolari anual din contractele menţionate.

    În clasamentul Forbes al celor mai valoroase branduri sportive, Federer se află în top 20 cu o valoare de peste 37 de milioane de dolari.

  • Nelu Iordache ar putea recupera Blue Air, la patru ani după ce activele firmei au fost vândute cu 6 milioane de lei. Compania care pretinde acum brandul este în insolvenţă

    În urmă cu patru ani, Blue Air Airline Management Solutions, o companie deţinută de patru antreprenori români, prelua activele Blue Air în urma unui proces de vânzare organizat de Casa de Insolvenţă Transilvania, companie care gestiona insolvenţa Romstrade, cea mai mare firmă din grupul lui Nelu Iordache. La acea dată, compania care administra Blue Air nu se afla în insolvenţă, dar avea dificultăţi financiare. Ulterior, după transferul activelor către o companie nou creată, fostul operator al Blue Air a intrat în insolvenţă.
     
     „Obligă pe pârâta SC Blue Air Airline Management Solutions SRL să restituie debitoarei SC Bata Sky Imobiliare SA în insolvenţă activele transferate , aşa cum au fost individualizate în contractul de transfer de activitate din 18 iulie 2013”, se arată în decizia Tribunalului Ialomiţa. Decizia nu este definitivă.
     
  • Guvernul, împrumut de la BEI de un miliard de euro

    ”Un miliard de euro, bani obţinuţi printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), vor fi utilizaţi pentru a acoperi contribuţia bugetului de stat pentru cofinanţarea unor proiecte prioritare de transport, din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Contractul a fost semnat în data de 18 iulie 2017, la Luxemburg, de către ministrul Finanţelor Publice şi va fi implementat de către Ministerul Transporturilor, cele două ministere urmând să încheie un acord subsidiar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii de familie ameninţă că nu semnează actele adiţionale la contractul-cadru cu CNAS

    „Am transmis aseară (luni- n.r.) modificările pe care le dorim la proiectul de contract-cadru. Nu am terminat, nu am semnat niciun proces verbal, nu am obţinut nimic şi dacă am solicitat în această săptămână să fim primiţi la primul ministru, sperăm să avem un răspuns favorabil pentru că ieri ne-am întâlnit cu domnul consilier al primului ministru Florian Popa şi am adus această solicitare. Dacă nu se rezvolvă revendicările noastre, la 1 ianuarie noi nu mai semnăm acte adiţionale cu CNAS”, a declarat, marţi, vicepreşedintele SNMF, Sandra Alexiu, la ieşirea de la consultările cu reprezentanţii CNAS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să-ţi iei maşină pe abonament şi să o schimbi când vrei tu

    La salonul auto din Los Angeles, Volvo a anunţat SUV-ul compact XC40 care este disponibil la abonament de 600 de dolari pe lună cu un contract pe doi ani. “Exact cum ai achiziţiona un telefon”, potrivit Slate care citează The Verge.

    Apare întrebarea: abonamentul nu este la fel ca leasing-ul? Nu chiar.

    Atunci când achiziţionezi o maşină prin leasing plăteşti o sumă lunară până când expiră contractul apoi mai plăteşti o sumă şi maşina îţi aparţine. Este o metodă bună de a conduce o maşine pe care nu ţi-ai putea permite să o cumperi cu banii jos. Atunci când o cumperi prin leasing trebuie să-ţi faci RCA, Casco şi să faci reviziile necesare şi să te ocupi de reparaţii.

    Spre deosebire de leasing, prin abonament poţi “deţine” o maşină câte luni vrei. De exemplu, ai putea ca jumătate de an să nu ai nevoie de maşină, apoi următoarele şase luni ai putea să o iei pe abonament. De asemenea, nu trebuie să-ţi baţi capul cu RCA, Casco etc. Totuşi, la finalul contractului de abonament s-ar putea să nu ai opţiunea să cumperi automobilul în cauză.

    Şi românii au acces la acest mod de a achiziţiona o maşină. Un progam similar a fost anunţat în vară de către David Gedlicka, Porsche Finance Group. „Alături de Porsche România oferim în cadrul unui pro­gram-pilot de 100 de auto­mobile un serviciu prin care un client poate con­duce acel automobil timp de un an, iar după un an poate înlocui maşina astfel încât să aibă un automobil nou tot timpul, iar aici este trecerea de la a deţine un automobil la a privi maşina ca soluţie de mobilitate. Serviciul este disponibil pentru clienţi indi­viduali, dar oricine îl poate contracta“, a spus David Gedlicka, directorul general al Porsche Finance Group în România pentru Ziarul Financiar.

    În cadrul acestui program-pilot sunt acum disponibile două modele, 50 de automobile Volkswagen Golf şi 50 de auto­mobile Volkswagen Tiguan. Prin acesta se achită un avans după care se plăteşte lunar o rată tip de 12 luni, iar după un an clientul retur­nează maşina, achită un alt avans şi reia ra­tele. Spre exemplu, pentru un Golf tre­buie să se achite o rată lunară de 270 de euro plus TVA, iar pentru un Tiguan 440 de euro plus TVA, iar toate cheltuielile sunt incluse.

    Porsche are un model numit “Porsche Passport” prin care utilizatorul poate alege între 8 modele (inclusiv 718 Boxster şi 718 Cayman S) pentru 2000 de dolari pe lună sau poate să aleagă între 22 de modele pentru 3000 de dolari pe lună. Cu acest “paşaport” clienţii Porsche pot schimba modelele oricând doresc, potrivit Slate.

    Astfel de abonamente sunt atractive pentru tinerii care locuiesc în oraşe aglomerate şi care nu vor să deţină o maşină. 

  • Managerul unui mare spital din Bucureşti: “Nu mă las terfelită cum vrea ministrul”

    “Ministrul are o informare prin care i-am adus la cunoştinţă că directorul contabil a ţinut la el aceste contracte. Nu am niciun fel de treabă pentru că la mine nu a ajuns niciun contract la semnat pentru că toate au rămas blocate la directorul contabil pe care Florian Bodog l-a numit în 29 martie. Eu o să fac contestaţie pentru că eu chiar nu o să ma las terfelită de cum vrea el. Ajunsese şi la urechile mele ca asta doreşte, demiterea mea, deci mă aşteptam. Mi se impută cele 136 de contracte pe care eu nu le-am finalizat, dar care nu au ajuns niciodată la mine. N-a vrut să le semneze deoarece la serviciu achiziţii nu avem decât un singur om care nu poate semna toate documentele în termenele stabilite,aşa că a mai întârziat, iar directorul contabil le-a ţinut la el şi nu a vrut să le mai semneze”, a declarat Gilda Popescu pentru MEDIAFAX.

    Precizarea vine după ce Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii a recomandat demiterea managerului şi a directorului financiar al Spitalului Marius Nasta, motivând că a fost încălcată legea achiziţiilor publice în ceea ce priveşte cumpărarea alimentelor, a dezinfectanţilor şi a materialelor sanitare.

  • Cum arată planul centurii de la Comarnic în viziunea CNAIR: Construită de sicilieni, cu o bandă pe sens şi licitată fără „capete”, pentru mai multe şanse de a se transforma într-un drum izolat

    Asociaţia Pro Infrastructura a prezentat primele imagini cu planul viitoarei centuri ocolitoare, care va porni din DN1, la actuala intersecţie dintre DN1 şi DC119, respectiv DC1F, va continua pe traseul DC119, rămânând pe un traseu cuprins între Râul Prahova şi calea ferată Bucureşti-Braşov până la capătul tronsonului, în zona de vărsare a Râului Bătrâioara în Prahova. Centura va avea o bandă pe sens, ceea ce în continuare va duce la formarea de blocaje pe Valea Prahovei.
     
    „Deşi este greu, ne străduim să trecem cu vederea criticile vehemente aduse constructorilor pe care mulţi experţi îi văd incapabili să ducă acest obiectiv la bun sfârşit. Ne dorim ca acest proiect să fie finalizat în 7 luni însă, din experienţa actualelor proiecte pe care CNAIR le derulează, încadrarea în termenul contractual se va lovi de realitatea dură a birocraţiei româneşti. Mai mult decât atât, riscăm ca acest drum să devină o “centură muzeu” (ştiţi că deja avem autostrăzi muzeu). Capătul de nord al centurii (km 2 – km 3), care prevede conexiunea cu DN1 şi include două pasaje subterane (unul pe sub magistrala de cale ferată, celălalt pe sub DN1), nu este inclus în contractul proaspăt semnat”, explică Asociaţia Pro Infrastructura.
     
    Cine sunt câştigătorii licitaţiei? Next Level Europe a avut anul trecut un business de 0,5 mil. lei şi a fost înfiinţată în 2015, având în 2016 un număr mediu de angajaţi de 18 persoane, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, iar aceasta este deţinută de Andrea şi Francesco Palla. A doua firmă din consorţiu este Eurostrade SRL care are sediul central în Sicila. A treia firmă, Groma Societa Di Ingegneria, este, potrivit celor de la Digi24 o mică firmă italiană de proiectare, cu până în 10 angajaţi, înfiinţată în 2014.  
     
  • Culisele vânzării uneia dintre cele mai importante bănci din România

    Cu o seară înainte, pe 23 noiembrie, Ömer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a stat o oră şi jumătate la Gala ZF înainte de a reveni la finishul negocierilor cu Eurobank pentru Bancpost.

    Vineri, la prânz, imediat după semnare, într-o discuţie cu ZF, Tetik, sorbind dintr-un nou cappuccino, spunea că nu a dormit de 36 de ore şi mai avea puterea să explice alături de Horia Ciorcilă, preşedintele băncii de 16 ani şi cel mai mare acţionar individual privat, ce înseamnă această achiziţie şi cum va arăta Banca Transilvania după integrare: va ajunge la o cotă de piaţă de 16%, un profit anual de peste 300 milioane de euro şi, paradoxal, ”nu vrem să fim numărul 1 în piaţă, nu vrem să ne transformăm într-o bancă corporatistă, ci vrem să rămânem o bancă antreprenorială cu decizii luate rapid, care să fie prima opţiune de bancă pentru companiile româneşti“.

    Achiziţia Bancpost, care aduce Băncii Transilvania active de aproape 2 miliarde de euro şi o reţea de depozite râvnită de toată lumea, de aproape 1,8 miliarde de euro, plus un profit de 50 de milioane de euro pe an, a început în vara lui 2016. Atunci, o echipă de bancheri de investiţii de la Londra, de la Barclay’s, una dintre cele mai mari bănci britanice, s-a prezentat la Banca Transilvania spunând că ei ştiu de proiectul ”Florance“ – vânzarea Bancpost.

    Bancherii de investiţii, o specie aparte, le-au spus celor din Cluj de ce ar trebui să cumpere Bancpost şi de ce ar trebui să lucreze cu ei în această tranzacţie, adică să-i angajeze consultanţi. Deşi până atunci nu lucraseră niciodată cu Barclay’s, Horia Ciorcilă şi Ömer Tetik au mers pe mâna lor, mai ales că de partea cealaltă a baricadei, bancherii angajaţi de Eurobank pentru vânzare erau ”prietenii“ lor de la Londra de la băncile Mediobanca şi HSBC.

    În tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii, cei mai interesaţi într-un deal sunt consultanţii, începând de la bancherii de investiţii şi avocaţii, până la firmele de audit; din acest motiv, ei fac tot posibilul ca o tranzacţie să iasă ca să-şi ia comisionul şi în final bonusul.

    La începutul lui 2017, pe piaţă a apărut la vânzare proiectul ”Florance“, iar Banca Transilvania a fost pregătită. Decizia de a intra în licitaţie a fost luată extrem de rapid în boardul de la Cluj, având în vedere că Bancpost era o bancă din top 10, cu o cotă de piaţă de 2%, ceea ce înseamnă mult într-un sistem bancar românesc cu foarte multe bănci mici.

    Înainte să fie scoasă la vânzare, Bancpost a fost curăţată şi restructurată timp de mai mulţi ani: nu avea linii de finanţare către Eurobank, are personal bine pregătit şi un management bun, după cum spune Horia Ciorcilă. Pe zona de credite de consum şi microfinanţare, produse acordate online, experienţa echipei de la Bancpost este mai puternică decât a Băncii Transilvania, afirmă Ömer Tetik.

    Dacă la Volksbank, o bancă cumpărată de Transilvania în 2014, a fost vorba de achiziţia unor active la un discount extraordinar, o oportunitate pe care o ai o singură dată în viaţă, din care Banca Tramsilvania a marcat un profit de aproape 350 de milioane de euro în mai puţin de trei ani, la Bancpost este vorba de complementaritate, susţine Ciorcilă.

    ”Aici noi cumpărăm capital, nu active, ca la Volksbank. Cumpărăm market share şi clienţi.“

    Deşi este pe locul 9 în piaţă, la depozite atrase este pe locul 5, clienţii Bancpost fiind extrem de loiali acestei bănci, o strategie care vine de la începutul anilor ’90, când Elena Petculescu a înfiinţat Bancpost cu ajutorul Poştei Române, CFR sau al altor companii de stat. Bancpost are multe convenţii de salarii şi plată a pensiilor, iar dispersia depozitelor şi a operaţiunilor în toată ţara este bună, menţionează Ömer Tetik. La Volksbank, Banca Transilvania a cumpărat clienţi în Bucureşti, o zonă unde stătea mai puţin bine, şi în câteva oraşe din sud.

    În viitor, din cauza reglementărilor, cine va dori să fie în sistemul bancar va trebui să aibă volume mari ca să fie profitabil. ”Deşi semestrial noi creştem organic cât are cotă de piaţă o bancă mică, pentru a câştiga volume mai mari nu poţi să creşti decât prin achiziţii“, menţionează Ciorcilă.

    Pentru Banca Transilvania, criza financiară şi economică care a izbucnit în toamna lui 2008 şi ale cărei efecte se văd şi acum a fost cea mai bună oportunitate, o ocazie pe care o ai o singură dată în viaţă: fiind cu spatele la zid, singura strategie de supravieţuire trebuia să fie creşterea. Iar şansa a fost că alte bănci din România s-au retras din cursa pentru creştere ca urmare a directivelor de la centru, lăsând loc liber; s-a adăugat criza grecească şi cipriotă, ce a scos la vânzare bănci care, în condiţii normale, nu ar fi fost vândute niciodată.

    În august 2008, când a început criza de pe Wall Street, Banca Transilvania s-a trezit că s-ar putea să aibă probleme de lichiditate întrucât toate băncile le reduceau liniile de finanţare. Confruntându-se cu această situaţie, Horia Ciorcilă şi Robert Rekkers, CEO-ul băncii de atunci, s-au dus imediat la BNR să explice situaţia: sunt singuri pe piaţă, fiind o bancă românească. Apar zvonuri pe piaţă că s-ar putea să aibă probleme, oamenii încep să-şi retragă banii uitându-se la televizor la ce se întâmplă în America, unde totul cădea de la o zi la alta. În câteva zile, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a convocat Consiliul de Administraţie şi a aprobat într-o discreţie totală un împrumut de urgenţă către Banca Transilvania de 400 de milioane de lei, adică 100 de milioane de euro.