“Cred că Traian Băsescu are dreptate atunci când spune că se desparte de PDL. E păcat că o face doar la sfârşit de mandat, pentru că asta înseamnă că intră în litera Constituţiei, care spune că un preşedinte se desparte de partid în momentul în care devine preşedintele României”, a precizat, luni, noul purtător de cuvânt al PDL, Adriana Săftoiu, întrebată de ziarişti dacă numirea ei în această funcţie adânceşte ruptura dintre PDL şi Traian Băsescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele a trimis în acest sens o scrisoare şefului Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi a ieşit şi cu o declaraţie publică pe aceeaşi temă, afirmând că orice iniţiativă de revizuire a Constituţiei care evită aplicarea rezultatelor referendumului respectiv “nu se justifică şi va fi un eşec”, pentru că va fi respinsă de populaţia “furioasă” atunci când revizuirea va fi supusă consultării populare.
Promovarea temei parlamentului unicameral se anunţă un cal de bătaie politic puternic în următoarea perioadă, atât în raport cu alegerile de sâmbătă din PDL (unde Elena Udrea se poziţionează explicit pe linia Băsescu-Boc, elogiind în forţă şi cu toate prilejurile guvernarea PDL şi promiţând aducerea din nou a putere a partidului cu acelaşi program ca al guvernării Boc), cât şi cu percepţia electoratului faţă de guvernarea PDL, atâta vreme cât partidul nu şi-a revenit în sondaje după înfrângerea ARD din decembrie trecut.
“Aş avea nevoie de sprijinul dumneavoastră politic pentru ca acest protocol să devină realitate, pentru că în mod cert există în USL o opoziţie puternică pentru respectarea criteriilor de revizuire a Constituţiei, pentru o corectă reorganizare administrativă a ţării, chiar pentru o corectă lege electorală sau pentru o corectă nouă lege a sănătăţii”, le-a spus Traian Băsescu sâmbătă delegaţilor la Convenţia PDL.
În raport cu USL, preşedintele poate întoarce acum în favoarea sa amintirea referendumului de suspendare a preşedintelui din 2012, ratat la mustaţă de uselişti, având în vedere insistenţa lui asupra faptului că orice revizuire a Constituţiei trebuie aprobată de electorat într-un referendum cu un cvorum similar celui de la referendumul constituţional din 2003 şi nu cu unul inferior, aşa cum a propus USL. “Se pune problema modificării Legii referendumului pentru a uşura eventuala validare a referendumului de aprobare a noii Constituţii, să se reducă cvorumul la 25% sau 30%. Este, iarăşi, eronat, după părerea mea, pentru că nu poţi să revizuieşti o Constituţie aprobată cu 50% plus unu din electorat cu o normă de prezenţă de 25% sau de 30%. Nu poţi să înfrângi un referendum de peste 50% cu un referendum de 25%”, a spus Băsescu. Replica indirectă la încercarea USL de anul trecut de a scădea pragul de validare a referendumului de suspendare a preşedintelui e cum nu se poate mai clară.
Amendamentele limitează atribuţiile Curţii Constituţionale, limitează libertatea presei (incriminează exprimările publice care “încalcă demnitatea naţiunii”), a educaţiei (studenţii cu burse de stat sunt obligaţi să se angajeze la firme ungureşti), a partidelor (fostul partid comunist este definit prin constituţie ca organizaţie criminală), a cultelor (care pot primi bani numai dacă lucrează “pentru interesul public”) şi a minorităţilor (autorităţile locale pot interzice stabilirea romilor pe teritoriul lor).
După votul parlamentului ungar, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, au declarat că amendamentele “trezesc îngrijorare privind respectarea principiilor statului de drept, a legislaţiei UE şi a standardelor Comisiei Europene”. Pia Ahrenkilde Hansen, purtătorul de cuvânt al Comisiei, a spus că nu este exclusă adoptarea unor sancţiuni contra Ungariei. Departamentul de Stat al SUA a comunicat că revizuirea Constituţiei ungare “ar putea ameninţa principiile independenţei instituţionale care caracterizează o guvernare democratică”.
În faţa protestelor de la UE şi din SUA, Viktor Orban a acuzat companiile străine (multinaţionalele din utilităţi, energie, telecom şi băncile) cărora Ungaria le-a impus suprataxe de criză sau le-a refuzat cererile de majorare a tarifelor că au făcut atmosferă proastă Ungariei în străinătate şi a declarat că “ţările din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi croiască propriile politici fără a se uita la UE” şi că “nu trebuie să ascultăm tot ce ne spun birocraţii de la Bruxelles”. Referindu-se la companiile străine, Orban a declarat în parlament că “vom lupta şi vom face şi alte noi propuneri legislative… preţurile la utilităţi vor fi reduse şi mai mult, iar companiile vor avea profituri şi mai mici”.
Atât Antonescu, cât şi co-liderul USL, Victor Ponta, au dat asigurări în această săptămână că noua Constituţie nu va răpi poporului dreptul de a-şi alege preşedintele, aşa cum sugerase Traian Băsescu anterior, nu va suprapune alegerile prezidenţiale cu cele parlamentare şi nici nu va reduce rolul şefului statului la cel al unei marionete controlate total de parlament.
Noua lege fundamentală doar va limita dreptul preşedintelui de a refuza numirea unui premier preferat de majoritatea parlamentară “numai fiindcă i se pare că ar fi vreun animal sau porc – măcar să trecem în Constituţie că nu pot fi desemnaţi pisicii, porcii şi alte animale” (gluma îi aparţine lui Ponta şi face aluzie la faimoasa zicere a lui Băsescu despre desemnarea lui ca premier).
Mai important însă în planul noii Constituţii este planul de regionalizare, care în viziunea USL urmează să reîmpartă ţara, până cel târziu în luna decembrie, în opt regiuni administrative concepute ca autorităţi de management capabile să devină parteneri direcţi cu CE, în urma descentralizării competenţelor la nivel ministerial către regiuni şi judeţe, după modelul actualelor regiuni de dezvoltare.
Ideea a fost deja criticată aspru de UDMR, care cere în continuare 16 regiuni, dintre care una să includă neapărat toate judeţele din secuime, cu populaţie maghiară majoritară (Mureş, Harghita şi Covasna). Cum e puţin probabil că UDMR va ajunge să aprobe un model de regionalizare pe care îl percepe drept inadecvat pentru interesele comunităţii maghiare, disputele privind regionalizarea, încă mai mult decât cele privind atribuţiile preşedintelui şi ale parlamentului, au deci şanse să domine scena politică pe tot parcursul anului.
Senatorul PSD propune eliminarea din Legea referendumului a prevederii conform căreia “referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.
De asemenea, în cazul referendumului pentru revizuirea Constituţiei, iniţiativa legislativă propune stabilirea unei condiţii de validare în situaţia în care prezenţa la urne este de cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
“Referendumul pentru revizuirea Constituţiei este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”, se arată într-un alineat nou propus pentru a fi introdus în Legea referendumului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“O să-mi fac mulţi duşmani şi în Parlament, şi printre judecători: una dintre propunerile pe care o să le fac la modificarea Constituţiei este aceea că şi Parlamentul, şi justiţia trebuie să lucreze şi în luna iulie. O să fac, să văd cine votează împotrivă. Cum adică, iulie, august, ianuarie, trei luni concedii ? E mult, sincer, ajung două maxim”, a spus Ponta la Antena 3.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vreau să vă spunem că răspundem afirmativ solicitărilor USL de modificare a Constituţiei, în schimb propunem ca primul punct pe care să-l avem în vedere este să statuăm constituţional numărul de parlamentari, conform voinţei poporului, la 300”, a precizat Videanu, într-o conferinţă de presă.
El a mai spus că PDL doreşte o stabilitate a sistemului electoral, care să nu mai fie “o formă de manipulare a intereselor conjuncturale a unei puteri, indiferent care ar fi aceasta”.
“În rest vom fi dispuşi să discutăm toate celelalte reforme constituţionale de care societatea românească are nevoie, având în vedere exercitarea puterii în România şi lacunele constatate în acest proces”, a mai spus Videanu
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Victor Ponta a declarat, întrebat fiind dacă participarea preşedintelui Traian Băsescu la Congresul PPE este motiv pentru o nouă suspendare, că acest gest al şefului statului nu este un motiv pentru suspendare , dar “este un motiv ca pe viitor să avem preşedinţi care-şi respectă atribuţiile constituţionale”. “Participarea de mâine (n.r. – miercuri) a domnului Băsescu la o manifestare a unui partid politic este în afara Constituţiei. Dar să-l suspendăm pentru asta?”, a spus Victor Ponta. În acest context, Ponta a criticat-o pe Anca Boagiu, care declarase, într-o conferinţă de presă, că dacă premierul Victor Ponta are dreptul să participe la mitinguri politice, atunci preşedintele Traian Băsescu poate participa la Congresul PPE.
“Nu am niciun fel de ostilitate faţă de niciunul dintre participanţi, am o singură problemă constituţională foarte gravă: conform Constituţiei României, preşedintele României, indiferent cum îl cheamă, nu face politică, nu este membru al vreunui partid politic şi nu participă implicit la manifestări ale unui partid politic. Domnul preşedintele Băsescu, ca de obicei, va încălca această regulă constituţională. Sigur că va trebui să spunem lucrul ăsta “, a spus Ponta la Antena 3. El a adăugat că liderii USL sunt proeuropeni, dar nu dispuşi să îşi dea ţara pentru “interese personale, aşa cum a făcut preşedintele Băsescu de foarte multe ori”.
Un scenariu, alimentat inclusiv de surse din PDL, susţine că democrat-liberalii ar pregăti o moţiune de cenzură contra guvernului Ponta, menită să aducă la putere un cabinet apolitic care să pregătească alegerile parlamentare. Un altul reînvie trocul propus USL de însuşi Traian Băsescu, în care preşedintele ar demisiona dacă suspendatorii săi acceptă modificarea Constituţiei după rezultatul referendumului din 2009.
Vasile Blaga, liderul PDL, s-a declarat însă convins că Traian Băsescu e dornic să coabiteze cu guvernul USL, pornind de la teme ca schimbarea Constituţiei, “parcursul nostru euroatlantic” şi pregătirea de aderare la Schengen.
În ce-l priveşte pe premierul Victor Ponta, principala problemă legată de coabitare pare să fie pentru el relaţia cu străinătatea, în condiţiile în care ar vrea, dar nu ştie cum să-şi delimiteze guvernarea de impactul erorilor sau al ilegalităţilor guvernării precedente. La şedinţa de guvern de sâmbătă, Ponta le-a spus miniştrilor că din punctul lui de vedere, “cea mai gravă problemă a acestei toamne pentru România este faptul că începe uşor, uşor să vină decontul anilor pierduţi pentru fonduri europene – 2009, 2010, 2011”, context în care “sunt două variante: ori împreună membrii Guvernului cu domnul preşedinte reinstalat, domnul Băsescu, şi cu ceilalţi încercăm să explicăm la Bruxelles că neregulile, faptele de corupţie descoperite în 2009, 2010, 2011 trebuie sancţionate, foarte bine, dar nu trebuie plătite de tot poporul român în 2012, asta e varianta pozitivă; dacă vom merge pe varianta negativă, în care ne aruncăm unii pe alţii vina şi o să fim împroşcaţi cu noroi că e guvernul USL, care în 2010-2011 n-a făcut ce trebuie, probabil că o să pierdem o mulţime de bani, nu noi, Guvernul, ci România şi cred că ăsta e lucrul cel mai rău care se poate întâmpla ţării noastre, indiferent de cine deţine guvernul şi indiferent de bătăliile interne”.