Tag: consiliu

  • Bogăţiile Mării Negre sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni

    Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni.

    La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.

    Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
    „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

    După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.

    În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.

    Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.

    Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.

    În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.

    În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).

    Mai mult, în ziua în care a fost anunţat rezultatul, reprezentanţi ai ANRM chiar spuneau că oricine va putea să înceapă să exploreze şi să exploateze pe suprafaţa câştigată.

    De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, dar niciun cap nu a căzut.

    Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
    La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.

    Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. Piesele de puzzle începeau să se pună una lângă alta.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii. Sterling Resources îşi făcuse treaba, ieşeau la rampă greii unei lumi.

    Printre braţele de investiţii ale Carlyle este chiar Carlyle International Energy Partners (CIEP), un fond cu un capital de 2,5 miliarde de dolari. Doar ca exemplu, până în acest moment OMV Petrom şi ExxonMobil au investit circa 1,5 miliarde de dolari pentru explorări în zona de mare adâncime a Mării Negre.

    Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti.
    „Deşi credem că aceste active au un potenţial semnificativ, suntem angajaţi la cheltuieli substanţiale de foraj în licenţele noastre şi ne confruntăm cu costuri de dezvoltare prea mari pentru o companie de dimensiunea noastră. Credem astfel că potenţialul real poate fi valorificat doar de o companie cu o putere financiară mult mai mare şi cu un orizont investiţional mai lung“, spunea la acel moment Jake Ulrich, CEO-ul Sterling Resources.

    Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas, compania fiind acum foarte aproape de a începe producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

    Dar acesta nu a fost singurul pariu făcut de Carlyle în petrolul românesc.

    La finalul lui 2016, Mazarine Energy România, o companie aproape necunoscută, a preluat toate drepturile şi obligaţiile pentru 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România este însă deţinută de Mazarine Energy Olanda, aceeaşi firmă în care în primăvara anului 2016 Carlyle făcuse o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari după ce firma raportase un succes în Tunisia.

    „Îi ştiam pe directorii din Carlyle de aproape 10 ani“, spunea la acel moment Edward van Kersbergen, CEO-ul Mazarine Energy şi membru în consiliul de administraţie.

    De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe platforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale a unei  companii elveţiene, SGS.

    „A fost noroc chior“, admitea olandezul.

    În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy. „Am preluat controlul asupra licenţei Zaafrane din centrul Tunisiei, acolo unde am forat două sonde de explorare. Am avut succes şi asta ne-a pus pe harta investitorilor“, spunea Edward van Kersbergen la momentul primei tranzacţii cu OMV Petrom.

    Contactele dintre Edward van Kersbergen şi Carlyle sunt evidente. Preşedintele consiliului de administraţie al Mazarine Energy este Marcel Q.H. van Poecke, acelaşi om care conduce Carlyle International Energy Partners.

    Eric Faillenet, un alt membru al boardului Mazarin Energy, este director în cadrul Carlyle.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING. Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse petrimetrele către Mazarine Energy.

    Mai departe, mai toată echipa executivă a Mazarine Energy a fost cumva legată de Shell, chiar şeful pe România, Spencer Coca, lucrând timp de opt ani în cadrul grupului.

    Carlyle nu s-a oprit însă aici.

    La începutul începutul acestei luni, OMV Petrom a anunţat că renunţă la alte nouă perimetre în contextul în care compania nu a făcut niciun secret din faptul că se va concentra pe barilii cei mai profitabili. Perimetrele au intrat tot în portofoliul Mazarine Energy România, mai precis Carlyle, la fel ca primele 19. Mişcarea, anunţată la finalul săptămânii trecute, nu este neapărat o surpriză. De altfel, OMV Petrom a anunţat că va renunţa la 50-60 de zăcăminte, portofoliul total fiind de circa 200 de perimetre.

    În timp ce Carlyle îşi extinde influenţa pe zona de explorare şi producţie onshore, pariul cel mare al colosului financiar rămâne însă Marea Neagră.

    Investiţiile s-ar putea ridica la 400 de milioane de dolari, iar primele molecule de gaz ar putea atinge ţărmul românesc anul viitor, la aproape 10 ani de la istoria cu Sterling, documentele secrete şi decizia de la Haga.

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania Black Sea Oil & Gas.

    Totodată, Ijdelea este şi consilier în cadrul casei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, în care partener este chiar fiica lui, Oana.

    Potrivit surselor din piaţă, printre clienţii casei Ijdelea Mihăilescu se află chiar Black Sea Oil & Gas şi Mazarine Energy România, firme deţinute acum de Carlyle, unul dintre giganţii financiari ai lumii. La zece ani de ani de la primul scandal care a neliniştit apele Mării Negre, misterele care s-au acumulat în această perioadă, pornind de la dimensiunea rezervelor, obligaţiile celor care au acorduri sau chiar taxarea acestor bogăţii, sunt elemente mai mult decât suficiente pentru a isca o nouă furtună perfectă. Care va fi bătaia de aripi?


    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie, acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania în Black Sea Oil & Gas.


    Printre membrii boardului Mazarine Energy (deţinut de Carlyle) se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING.


    Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze ING face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse perimetrele către Mazarine Energy.

  • Procurorul Adina Florea, nominalizată de Toader la şefia DNA, a primit AVIZ NEGATIV la CSM. Un singur vot favorabil în Secţia de procurori

    Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii au avizat-o negativ, luni, pe Adina Florea pentru funcţia de procuror-şef DNA, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei. Surse din Consiliu au declarat pentru MEDIAFAX că votul a fost de 6 la 1.

    “În şedinţa din data de 8 octombrie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ propunerea ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a doamnei Adina Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii, remis luni MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai nouă lege, adoptată TACIT de Senat

    „Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacã instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu buna-credinţă ş fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială. Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute anterior se suportă de Banca Naţionalã a României”, arătau cele două prevederi abrogate în urma adoptării iniţiativei legislative.

    Iniţiatorul proiectului de lege, senatorul PNL, Daniel Zamfier, susţine că cele două prevederi vizau un dezechilibru în privinţa răspunderii tururor cetăţenilor în faţa legii.

    “Statuează un regim privilegiat pentru aceste categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce priveşte răspunderea tuturor cetăţenilor în faţa legii în legãtură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constituţional”, a afirmat Daniel Zamfir, în expunerea de motive a proiectului.

    Acesta a adăugat că menţinerea prevederilor în proiectul de lege este o lipsă de asumare a responsabilităţilot factorilor din cadrul BNR.

    “Practic prin menţinerea acestor prevederi în Legea privind Statutul BNR putem vorbi despre o lipsă se asumare a responsabilităţii factorilor decizionali din cadrul BNR în condiţiile în care aceştia nu răspund în faţa legii pentru decizii de importanţă majoră asupra legii şi a societăţii economiei româneşti”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Primăria Sector 4 vrea să deschidă o nouă staţie de metrou

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat, miercuri, un proiect de hotârâre care prevede împuternicirea expresă a Consiliului Local Sector 4 de a hotărî cu privire la asocierea cu compania Metrorex, pentru deschiderea unei noi staţii.

    Staţia ar urma să fie deschisă în zona Centurii Capitalei, după staţia Berceni, care în prezent este capăt de linie în zona de sud-est a Bucureştiului.

    Potrivit reprezentanţilor administraţiei locale Sector 4, infrastrctura pentru o astel de staţie există deja.

    „Primăria Sectorului 4 a identificat o cale de rulare de metrou şi infrastructura ei între staţia de metrou Berceni şi Şoseaua de Centură, care nu este folosită în prezent pentru transport, ci doar în mod ocazional pentru rezolvarea unor probleme tehnice, precum introducerea de şine de cale ferată în tunelui”, se arată în proiectul votat miercuri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • În ce vrea să investească Primăria Capitalei. Majorări de capital la trei Companii Municipale. Suma discutată în Consiliu

    Primăria Municipiului Bucureşti îşi propune o majorare consistentă de capital pentru trei dintre cele 22 de Companii Municipale înfiinţate anul trecut, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de miercuri.

    Astfel, suma totală pe care Municipalitatea vrea să o verse în conturile a trei companii se ridică la valoarea de 348 de milioane de lei, ceea ce înseamnă aproape 75 de milioane de euro.

    Suma cea mai mare, de 190 de milioane de lei, o va primi, dacă proiectul va fi adoptat, Compania Municipală Imobiliară, ceea ce ar reprezenta o majorare de aproape patru ori mai mare faţă de bugetul actual al companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 9 milioane de lei pentru Întreţinerea Arborilor Bucureşti. Ce utilaje intenţionează să achiziţioneze compania municipală

    Una dintre cele 22 de companii municipale înfiinţate de Primăria Capitalei anul trecut, cea pentru Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde, a lansat recent o licitaţie prin care vrea să achiziţioneze mai multe utilaje speciale, agricole şi forestiere, potrivit portalului de licitaţii publice SICAP.

    Astfel, compania, al cărei acţionar este Consilliul General al Municipiului Bucureşti, vrea să achiziţioneze mai multe utilaje agricole şi forestiere pentru pregătirea sau cultivarea solului şi întreţinerea spaţiilor verzi. Printre utilajele menite să îngrijească natura bucureşteană se numără:”o autospecială cu suprastructură de transport containere tip carlig (hook lift), două containere tip Abroll,o cisternă container tip Abroll, o autospecială transplantator arbori”, se arată în anuţul de participare.
    De asemenea, Municipalitatea intenţionează să mai achiziţioneze o freză de rădacini, un tocător de crengi pe şasiu; un utilaj multifuncţional pentru pregătirea solului tip buldoexcavator cu accesorii, un tractor agricol pentru întreţinerea şi cultivarea solului cu dotări specifice.

    Investiţia companiei pentru aceste utilaje se ridică la peste 8,8 milioane de lei, fără TVA, iar termenul limită pentru primirea ofertelor este 19 octombrie 2018, ora 15.00.
    Potrivit unui proiect al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, din luna martie, Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA beneficia de un buget de aproximativ 27 de milioane de lei şi estima cheltuieli tot de 27 de milioane de lei pe parcursul anului 2018. În luna august, însă, CGMB a aprobat un alt proiect prin care bugetul companiei a fost majorat cu 51,8 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Final de eră la ING după 22 de ani în urma scandalului de spălare de bani

    Koos Timmermans, directorul financiar al ING, un veteran care a lucrat în bancă timp de 22 de ani, părăseşte compania în urma scandalului de spălare de bani.
     
    El a fost găsit responsabil pentru breşele legale care au permis mai multor companii să spele sute de milioane de euro şi să plătească mită, scrie Financial Times. 
     
    El este cel mai de înalt oficial care părăseşte banca în urma scandalului, pentru care ING a ajuns la un consens cu autorităţile să plătească o amendă record de 775 milioane de euro. 
     
    Demisia sa vine în mijlocul îngrijorărilor generate de o serie de scandaluri la nivel înalt, care au expus slăbiciuni în sistemul de apărare al Europei în faţa fluxurilor de bani spălaţi din afara graniţelor, şi care au dus la un angajament al UE de a înaspri reglementările în zonă. 
     
    Mariana Gheorghe, cea care a fost CEO Petrom 10 ani şi a plecat în primăvarea acestui an, este membru în Consiliul de Administraţie al ING Global. 
     
  • Preotul Ion Croitoru care a numit românii din diaspora „pleavă” a fost reclamat la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării de către FADERE

    „FADERE (Federaţia asociaţiilor de români din Europa) a sesizat în cursul zilei de astăzi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în cazul preotului Ion Croitoru, care într-un discurs public, i-a numit pe românii din diaspora “pleavă”. Prezent la o întâlnire culturala în localitatea Corod, preotul a mai afirmat că plecarea românilor în afara ţării nu ar fi o mare pierdere pentru România pentru că cei din Diaspora ar fi oameni de proastă calitate. Este inacceptabil ca feţele bisericeşti, care ar trebui să propovăduiască pacea şi buna înţelegere între oameni, să incite în mod iresponsabil la ură şi la xenofobie. Credem că rolul preoţilor este mai degrabă de a păstorii cu blândeţe obştea, de a se îngriji de nevoile orfanilor şi ale văduvelor, decât a se transforma în agitatori politici”, au precizat reprezentanţii FADERE, printr-un comunicat de presă.

    În sursa citată se mai precizează că FADERE solicită Patriarhiei Române să precizeze „de urgenţă dacă se delimitează de aceste declaraţii publice şi să comunice măsurile concrete pe care le va lua în acest caz”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În SFÂRŞIT A primit undă verde!! Se construieşte un AEROPORT în unul dintre cele mai populare oraşe turistice din România

    Scheletul va fi din beton armat, iar pereţii din sticlă. Subsolul va fi destinat fluxului de bagaje şi unor spaţii administrative (transformatoare, rezerve de apă, depo­zite), la parter va fi zona de check-in (cu 10 birouri) şi spa­ţii comerciale, iar la etaj vor fi patru fluxuri de securitate, zona de control paşapoarte, zona de îmbarcare şi spaţii comerciale. Conform arhitectului Dorin Ştefan, pentru realizarea proiectului tehnic va fi nevoie de aproximativ trei luni, iar pentru realizarea lucrărilor propriu-zise, de un an şi jumătate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • MedLife propune să ofere acţiuni proprii angajaţilor care deţin acţiuni la unele companii din grup

    Această propunere reprezintă unul dintre punctele de discuţie pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA) MedLife SA, ce va avea loc pe 8 octombrie 2018, la care Consiliul de Administraţie al societăţii a anunţat convocarea pentru toţi acţionarii înregistraţi în registrul acţionarilor. AGEA trebuie să ofere împuternicirea Consiliului de Administraţie al companiei de a lua această decizie. Propunerea vizează 868.000 de acţiuni la MedLife, la un preţ pe acţiune cuprins între 10 şi 50 de lei, dar nu mai mult de 10% din capitalul subscris al companiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro