BusinessMagazin

Tag: COMUNICATII

  • România, pe locul 9 in topul calitatii comunicatiilor in banda larga

    “La nivelul anului 2009, România ocupa locul noua din 66 de
    tari, in urcare cu doua pozitii fata de 2008. In urma cu un an,
    doar in Japonia calitatea comunicatiilor broadband se ridica la
    nivelul necesar pentru aplicatii Internet din generatia viitoare”,
    a declarat Cristian Popescu, directorul general interimar al Cisco
    România.

    Celelalte state sunt Coreea de Sud, Japonia, Suedia, Lituania,
    Bulgaria, Letonia, Olanda si Danemarca, potrivit unui studiu
    realizat de universitatile Oxford Said Business School (Marea
    Britanie) si Oviedo (Spania) in 2009, si sponsorizat de compania
    americana Cisco.

    Calitatea comunicatiilor de tip broadband a luat in calcul
    viteza de download, upload si latenta informatiei intre doua puncte
    de contact, respectiv intre emitator si receptor. Primul element
    are o pondere de 55% in scorul calitatii comunicatiilor broadband,
    in timp ce cota latentei informatiei a fost stabilita la 22%.

    Studiul din acest an a analizat circa 24 milioane de
    inregistrari care provin din teste reale executate de utilizatorii
    de internet din 66 de tari la www.speedtest.net (Ookla), intre
    mai-iulie 2009. Potrivit datelor studiului, scorul calitatii
    comunicatiilor broadband in România s-a ridicat la 44,89 in 2009,
    comparativ cu 33,43 in urma cu an.

    “Pozitionarea României intre primii zece jucatori si saltul
    semnificativ fata de 2008 sunt efectul investitiilor operatorilor
    telecom in infrastructura de tip broadband din ultimii ani. Pe de
    alta parte, România a «ars» niste etape, investitiile realizate
    vizând cele mai noi tehnologii”, a mai spus Popescu.

    Din punctul de vedere al infrastructurii, Bucurestiul se afla pe
    locul 14 din cele 20 de orase care acopera necesitatile de calitate
    pentru comunicatiile de banda larga, devansand orase precum
    Stockholm, Zurich sau Tokio. Primele doua locuri au fost ocupate de
    orasele japoneze Yokohama si Nagoya.

  • MC a reluat licitatia pentru portalul e-Romania

    Portalul este estimat la 42,02 milioane de lei, fara TVA, iar termenul limita pentru depunerea si deschiderea ofertelor este 1 octombrie. Anterior, ofertele trebuiau depuse pana joi, 20 august. Contractul se va derula pe o perioada de 45 de luni si implica achizitionarea de servicii de programare, consultanta si asistenta software, precum si de dezvoltare de software personalizat, alaturi de servicii de reconversie de date si console .

    "Trecerea la guvernarea electronica (e-Government) si realizarea dezideratului unei “administratii fara hartii” reprezinta o prioritate a Guvernului pentru atingerea obiectivelor de modernizare a administratiei publice. Administrarea si promovarea informatiilor si serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice conduce la o puternica debirocratizare a procesului administrativ , la o reducere a costurilor si eficientizarea utilizarii fondurilor publice, la scaderea semnificativa a actelor de coruptie", se precizeaza in anuntul de participare.

     

  • Alt telefon, acelasi incarcator

    Noile incarcatoare universale, bazate pe micro-USB, ar urma sa fie de trei ori mai eficiente energetic decat cele actuale si productia lor ar insemna reducerea cu 13,6 milioane de tone pe an, la 21,8 milioane, a emisiilor de gaze cu efect de sera in procesul de fabricatie si de transport al incarcatoarelor.
     
    “In acest moment avem o multime de incarcatoare si cabluri in dulap, cate unul pentru fiecare telefon. In curand insa, dulapurile noastre se vor elibera”, a spus Rob Conway, director executiv in cadrul GSM Association. Posesorii de telefoane vor putea utiliza acelasi incarcator pentru toate dispozitivele mobile care vor fi lansate in viitor, indiferent de marca – un vis aproape incredibil daca ne gandim la situatia de acum.
     
    “Industria mobila are un rol important in atacarea problemelor de mediu”, a spus Conway, care subliniaza ca lansarea unui incarcator universal va elimina o importanta sursa de frustrare pentru consumatori si in acelasi timp va genera economii. Noul proiect a fost adoptat pana in acest moment de 17 companii de telefonie mobila: Vodafone, T-Mobile, Telstra, LG, Motorola, Nokia, Telecom Italia, 3Group, AT&T, KTF, Mobilkom Austria, Orange, Qualcomm, Samsung, Sony Ericsson, Telefonica si Telenor.
     
    Marii absenti de pe lista sunt deocamdata Apple si HTC (acesta din urma foloseste totusi mini-USB-uri pentru incarcarea telefoanelor). Producatorii de telefonie mobila incearca sa atraga consumatorii si prin crearea unor terminale care sa economiseasca energie ele insele. Spre exemplu, Samsung va lansa in Europa in a doua jumatate a lui 2009 primul tele­fon mobil din lume care se incarca cu energie solara. Facut din materiale reciclabile, dupa o incarcare de 10-14 ore la soare, noul telefon, numit “Blue Earth”, va permite convorbiri de aproximativ patru ore. Samsung Blue Earth va putea fi incarcat si in mod clasic, cu energie electrica.        

  • Fonomat urmareste afaceri de 35 mil. euro in 2008

    In prezent, compania numara 167 de magazine obtinute in urma achizitiilor facute de fondul de investitii GED Private Equity – Dasimpex, Puls GSM, GSM Land si Plus GSM. Investitiile realizate de fondul de investitii in aceste retele se ridica la 10 milioane de euro, dintre care cea mai mare parte a fost valoarea tranzactiilor, in timp ce aproximativ 500.000 de euro au reprezentat cheltuieli cu rebrandingul magazinelor.

    Pentru extinderea retelei cu 30-40 de magazine anul acesta, potrivit oficialilor GED, se va urmari o crestere organica, dar fara a ignora oportunitatile de achizitii de noi lanturi de retail de telefoane mobile care ar putea sa apara pe piata locala.

    "Ne-am propus sa devenim un punct de referinta in domeniul serviciilor in Romania. Dorim sa fim recunoscuti printre cele mai importante companii din tara pentru standardul relationarii cu clientii. De aceea, in topul investitiilor de 1,6 milioane de euro prevazute pentru anul acesta se gasesc programele de training pentru cei 500 de angajati", a declarat Miguel Peralta, directorul general al Fonomat.

    In acelasi buget vor fi insa incluse si cheltuielile de achizitionare de sisteme si echipamente IT, dar si extinderea retelei si asigurarea stocurilor necesare desfasurarii activitatii. Concomitent cu extinderea numarului de magazine, Fonomat va creste si numarul de angajati de la 500 la 600 pana la finalul acestui an.

    In 2007, compania a vandut aproximativ 300.000 de telefoane mobile, dintre care 65% au fost Nokia, 10% Sony Ericsson si 8% Samsung. In acelasi timp, a vandut si 120.000 de abonamente Orange, Fonomat fiind cel mai important distribuitor Orange din Romania.

    GED Capital (Spania), compania care detine Fonomat, administreaza fondurile de investitii GED Eastern Fund I si II si are in plan sa infiinteze un al treilea fond, de investitii imobiliare, avand o tinta de capitalizare de 150 de milioane de euro. Printre companiile detinute de GED in Romania se numara si Rosegur (fostul Dragon Star Guard), Romanian Real Estate Partners, un joint venture cu Warburg Pincus si agentia de turism Happy Tour.

  • COMUNICATII, SI CAM ATAT

    Comunicatiile si-au pastrat si in 2005 statutul de vedete ale pietei de IT&C. Cu exceptia Zapp, nu a existat companie de telefonie mobila care sa nu faca obiectul unei tranzactii. Connex a fost preluat integral de gigantul Vodafone, Orange si-a consolidat pozitia in actionariatul filialei din Romania, iar Cosmorom a fost preluat in proportie de 70% de Cosmote.

    Agitatia maxima de pe piata romaneasca de telefonie mobila se explica nu doar prin performantele deosebite atat in termeni de profit, cat si de venituri inregistrate de aceasta industrie, ci si prin faptul ca aceasta a ajuns in perioada de maturitate. Avand in vedere ca rata de penetrare a ajuns la 60%, iar ritmul de crestere este tot mai alert de la un an la an la altul, se poate spune ca operatorii au intrat in linie dreapta pana la finish-ul reprezentat de momentul in care, cel putin pe hartie, fiecare roman va avea un abonament sau o cartela de telefonie mobila.

    Apropierea de o rata de penetrare de 100% inteteste competitia intre jucatori, iar acest lucru se va reflecta in primul rand intr-o scadere a tarifelor, aflate oricum pe un trend descendent. Zona in care batalia dintre operatori a scazut tarifele in modul cel mai vizibil este piata clientilor corporate. Cele mai mari companii din Romania au migrat de la Connex la Orange si viceversa, intr-un du-te-vino necontenit, ajungandu-se chiar la situatii in care utilizatorii-angajati ai marilor societati platesc sume simbolice pentru un abonament. Aici, exista fara indoiala avantajul volumelor mari.

    Cat de departe este momentul in care rata de penetrare a acestui servicu va fi de 100% sau peste, asa cum se intampla in state nu foarte indepartate geografic de Romania, precum Grecia sau Cehia? Raspunsul vine de la Richard Moat, presedintele Orange Romania – liderul de anul acesta al pietei de telefonie mobila atat in termen de venituri, cat si in ceea ce priveste numarul de abonati. „In Romania, gradul de penetrare a pietei este de 55%, astfel ca mai exista oportunitati importante. Credem ca rata de penetrare va ajunge la 62% la sfarsitul acestui an si la 75% la finele lui 2006“, a declarat Moat in noiembrie 2005. Cu un asemenea ritm, in circa trei ani Romania poate ajunge in situatia Greciei si Cehiei.

    Oportunitatile importante de care vorbea presedintele Orange au fost valorificate de Cosmote, divizia de telefonie mobila a OTE – actionarul majoritar de la RomTelecom. Cosmote a preluat in vara acestui an 70% din actiunile Cosmorom printr-o majorare de capital de 120 de milioane de euro. Acesti bani au fost folositi pentru plata datoriilor operatorului care se apropia incet-incet de faliment.  Odata curatata de datorii, Cosmorom a devenit o baza ideala de pe care grecii de la Cosmote sa inceapa razboiul cu Orange si Connex-Vodafone. Mai intai un razboi al preturilor, vizibil mai ales in zona serviciilor preplatite (cartele). Bineinteles, pentru moment cei doi giganti vad un prichidel in competitorul lor mai nou (sau mai vechi avand in vedere ca defunctul Cosmorom este prezent pe piata de sase ani).

    Managerii celor doua companii se gandesc ca 50.000 de clienti ai Cosmote reprezinta o gluma pe langa cei cinci-sase milioane de utilizatori pe care i-au adunat, pana in septembrie 2005, fiecare. Totusi, aceasta diferenta ca de la cer la pamant nu ii va face nici pe Connex-Vodafone, nici pe Orange sa-si neglijeze concurenta. Altminteri, am asista la o confruntare moderna de tipul luptei dintre David si Goliath, al carei final nu a putut fi anticipat corect.

    Daca ne uitam strict la numarul de abonati, peste 60% din clientii Orange si Connex-Vodafone sunt utilizatorii de servicii preplatite. Or, exact in aceasta zona vor sa atace grecii de la Cosmote. E adevarat ca batalia pentru profituri se da pe piata corporate, impartita deocamdata in proportii egale doar intre cei doi giganti, insa orice calatorie de 1.000 de mile trebuie sa inceapa cu un pas.

    Razboiul pentru abonati si pentru venituri poate imbraca si forma unui conflict pentru culori si brand-uri. Anul acesta s-a ingropat mai vechea disputa dintre Vodafone si Telemobil (Zapp), principalul furnizor mobil de date din Romania,  privind „paternitatea“ brand-ului britanic pe piata romaneasca. Cu ceva ani in urma, Telemobil a inregistrat mai multe marci, printre care si Vodafone. In cele din urma, dupa mai multe infatisari la tribunal, Telemobil a ajuns la o intelegere cu cei de la Vodafone, prin care au renuntat la brand.

    Cazul s-a solutionat printr-o tranzactie facuta la  Londra intre actionarii filialelor din Romania ale celor doua companii. Nici nu s-au stins bine ecourile iscate in jurul acestui subiect, ca au si aparut premisele pentru un nou conflict care ar putea sa izbucneaca in 2006. Brand-ul Cosmote foloseste un verde destul de apropiat de celebrul „verde Connex“. Scuza grecilor e ca au inceput rebrandarea la nivel regional (incepand din Grecia) inca din octombrie 2005 si ca folosesc aceasta culoare nu doar in tara noastra. Insa sefii Connex, care se afla in plin proces de rebrandare si de trecere la „rosul Vodafone“, nu se pot impaca cu ideea ca verdele lor, in care au investit milioane de euro, va fi folosit de o alta companie pentru a castiga cota de piata. Anul urmator, mare parte din energia Connex-Vodafone, cel putin la nivel de comunicare, se va consuma in procesul de rebrandare.

    Ajungem astfel la tranzactia record a anului care tocmai se incheie: preluarea Connex de catre Vodafone, pentru circa 2,5 miliarde de dolari. Aceasta suma a reprezentat contravaloarea a 79% din actiunile companiei. Totodata, consolidarea pozitiei Vodafone in actionariatul Connex a insemnat si inlocuirea lui Ted Lattimore din pozitia de presedinte si COO al Connex cu romanca Liliana Solomon – manager cu o vasta experienta in telefonia mobila europeana.

    Un deal de rasunet a scos la rampa si piata de cablu TV. O alta multinationala, UPC, a devenit proprietarul Astral Telecom, afacere ale carei baze au fost puse de antreprenori romani la inceputul anilor ‘90. Valoarea tranzactiei: peste 400 de milioane de dolari – bani care au ajuns in proportie de 75% in buzunarele unor oameni de afaceri din Romania. Cativa dintre ei au reinvestit banii in sectorul financiar sau in imobiliare. Dincolo de numele implicate, diferenta de valoare dintre cele doua tranzactii ilustreaza in fond diferenta dintre dimensiunile pietei de telefonie mobila si ale celei de cablu TV.

    Daca insumam veniturile Orange, Connex-Vodafone si Zapp (Cosmorom reprezentand pana acum o „constanta“ neglijabila), obtinem o piata de peste 1 miliard de euro in 2004 si de peste 1,5 miliarde de euro in 2005. Cablul TV (industrie in care includem si ve-nituri din serviciile Internet) se cifreaza la aproximativ 350 milioane de euro, adica de aproape cinci ori mai putin.

    Motivul pentru care aceasta piata este, deocamdata, atat de mica il reprezinta nivelul scazut al venitului mediu per utilizator (ARPU). Un roman cheltuie pentru serviciile de cablu doar 4,82 de euro pe luna (cel mai scazut nivel din Europa), in vreme ce un ungur plateste lunar pentru CATV circa 13 euro. Ca sa nu mai vorbim de britanici care platesc pentru aceste servicii 73 de euro in fiecare luna. Nici macar dinamica ratei de penetrare nu este la fel de spectaculoasa ca si cazul telefoniei mobila, situandu-se undeva intre 45 si 50%. Nota bene, procentul este din numarul de gospodarii, nu din populatia totala a Romaniei, ca in cazul operatorilor mobili. Principalii jucatori de pe piata de CATV,  RCS&RDS si UPC-Astral, vor sa-si creasca cifra de afaceri nu neaparat din cresterea gradului de penetrare, ci din marirea ARPU. Cum va fi posibil acest lucru? Prin impachetarea serviciilor de cablu cu servicii de telefonie alternativa si, mai ales, de date. Richard Anderson, directorul UPC-Astral – grup de companii care din vara a devenit lider de piata – crede ca serviciile de date si Internet vor genera cresterile viitoare. La cateva luni dupa preluarea Astral Telecom de catre UPC, Anderson a devenit seful grupului format din cele doua firme, moment care a coincis cu plecarea din Astral a veteranului Aurel Costea, CEO al companiei pana in acel moment.

    O intrebare al carei raspuns este asteptat in anul (anii) viitor(i) este cine va cumpara RCS&RDS? Proprietarii grupului (doua fonduri de investitii si antreprenorul Zoltan Teszari) au fost curtati inclusiv de UPC, insa ei au refuzat oferta americanilor. In acest moment este greu de prognozat cine ar putea fi viitorul cumparator, avand in vedere ca UPC era singurul investitor strategic in CATV si date interesat de extindere in Europa Centrala si de Est. 

    Daca despre segmentele pietei telecom analizate pana acum am vorbit in termeni de crestere generala, nu acelasi entuziasm este valabil pentru telefonia fixa. 2005 a fost primul an in care numarul abonatilor la acest tip de serviciu a scazut, chiar si in conditiile aparitiei de furnizori alternativi (companiile de cablu). Scaderea vine practic din diminuarea bazei de clienti RomTelecom.

    Oricum, operatorul traditional continua sa detina circa 95% din piata de telefonie fixa, potrivit Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii. Prognozele din anii anteriori potrivit carora Romania urma sa fie o tara de oameni care vorbesc mai mult la telefonul mobil decat la cel fix s-au dovedit corecte. Si tendinta se va accentua.