BusinessMagazin

Tag: comunicare

  • Ce arme avem împotriva zgomotului din birouri?

    61% dintre angajaţi spun că posibilitatea de a se concentra şi munci fără întreruperi este prioritară la serviciu, arată un studiu realizat de Oxford Economics şi Plantronics. 1.200 de angajaţi au fost intervievaţi şi rezultatele arată că zgomotul şi factorii care distrag atenţia nu sunt doar deranjanţi, ci pot cauza şi scăderea productivităţii şi a nivelului de satisfacţie. 

    „Nu zgomotul este problema. Oamenii spun asta, dar nu asta e problema, ci distragerea atenţiei. În birouri, de multe ori oamenii vorbesc şi te pot distrage; astfel îţi pierzi concentrarea. Apoi îţi ia cam 23 de minute pentru a te putea concentra din nou la capacitate maximă”, spune Paul Clark, aflat într-o vizită în România. Aşadar, dacă un angajat este întrerupt de patru ori, fie de alţi oameni sau de ceva din mediul de lucru, o oră şi jumătate din programul de lucru este irosită.

    Potrivit unui sondaj realizat de William Belk, cofondator al firmei de consultanţă Formula Partners, la care au răspuns 2.000 de oameni din diferite industrii, 58% din angajaţii productivi au nevoie de spaţii private pentru a putea rezolva probleme şi 54% dintre ei au spus că actualul mediu al birourilor este prea zgomotos şi îşi pot pierde concentrarea uşor.

    „Acum trei ani am realizat o cercetare şi am întrebat oamenii care sunt problemele legate de birourile de tip open space. 93% dintre angajaţi au spus că zgomotul este principala problemă la birou, de care se leagă inabilitatea de a te concentra. La asta ne-am gândit când am realizat aceste produse”, adaugă Clark.

    În urma cercetării Plantronics a reieşit că 39% dintre respondenţi lucrează în camere de relaxare pentru a nu fi distraşi, 37% ascultă muzică pentru a bloca zgomotul din jurul lor, iar mai mult de o treime (34%) dintre angajaţi iau pauze de relaxare.

    Plantronics produce căşti Bluetooth, căşti wireless, echipamente audio pentru birouri, în special call-centeruri, iar mai nou lucrează la un produs numit Soundscape care vrea să elimine zgomotul din birourile open space şi astfel să mărească productivitatea angajaţiilor.

    Plantronics s-a născut în 1961 în clasicul stil american, într-un garaj unde doi piloţi de avioane comerciale au inventat o variantă uşoară a căştilor folosite în aviaţie. Unul dintre produsele companiei înfiinţate de Courtney Graham şi Keith Larkin a fost folosit în spaţiu de către astronautul Wally Schirra, dar şi pe lună de către Neil Armstrong.

    „Nu mai există zilele acelea când lucrezi doar la birou şi controlezi mediul înconjurător. Acum vorbeşti la telefon în toate împrejurările şi de aceea eliminarea zgomotului de fundal este foarte importantă pentru comunicare. În ultimele 12 luni am început să introducem produse dotate şi cu tehnologie activă de eliminare a zgomotului de fundal şi la recepţionare, nu doar la transmisie”, spune Paul Clark.

    Compania vinde atât segmentului de consumer, cât şi firmelor, care reprezintă majoritatea businessului. Vânzările enterprise ale Plantronics în 2016 au ajuns la 627 milioane de euro din totalul cifrei de afaceri (857 de milioane de euro). Per total, compania a înregistrat anul trecut o scădere a veniturilor faţă de 2015, de la 865 de milioane de euro la 857. „Pe plan global, piaţa de Bluetooth mono a scăzut destul de mult şi repede în SUA, fapt care are un impact mare asupra afacerii noastre, deoarece venitul nostru din segmentul consumer se plasează în jurul a 30%. Europa contribuie cu aproape 27% la venitul global, iar când dolarul creşte, contribuţia noastră scade. Dacă te uiţi doar la Europa, vezi că afacerea merge bine. Anul trecut am crescut cu 9% pe bătrânul continent”, spune Clark.

    Cea mai bună piaţă a companiei este cea a Statelor Unite, care îşi alocă mai mult de jumătate din venituri, urmată de Europa şi Africa, apoi Asia-Pacific şi la final America Latină. Compania nu dezvăluie date despre regiunea noastră sau despre România, însă şeful EMEA Plantronics a menţionat că ritmul de creştere a afacerii pe plan local este semnificativ mai mare decât cel înregistrat la nivelul întegii Europe.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Veronica Savanciuc, CEO al Lowe România

    Lowe este acum unul dintre cele mai mari grupuri de comunicare din România, format din mai multe agenţii care oferă servicii integrate de comunicare: creaţie, PR, media buying, digital şi comunicare medicală.

    CEO-ul Lowe România a pornit în urmă cu 20 de ani în definirea celor 3C – Compania, Creativitatea şi Clientul, trei concepte care transcend manualele de marketing şi care ar trebui să fie noţiuni fundamentale pentru oricine se simte atras de publicitate şi de industria de comunicare. Începutul a însemnat două calculatoare Macintosh şi şapte tineri entuziaşti, printre care cei doi fondatori ai Plus Advertising, Veronica Savanciuc şi Paul Radu, şi un birou mare şi cam prea gol undeva pe o stradă centrală în Bucureşti, în 1993.

    Veronica Savanciuc venea din poziţia de director de marketing al DHL, compania de transport intrată pe piaţa locală în 1992. „La începutul anilor ’90 nu era deloc greu să accezi într-o poziţie de middle management în cadrul unei companii”, îşi aminteşte acum, făcând comparaţie cu strategiile de dezvoltare a carierei din ziua de astăzi.

  • Ţi-e teamă că jobul tău ar putea fi luat de roboţi? Aceasta este abilitatea care te face de neînlocuit

    “Voi merge chiar mai departe”, scrie Yang, “şi voi spune că cel mai important lucru pe care îl poţi învăţa este cum să comunici efectiv. Boţii sau algoritmele nu pot oferi context, analiză sau nuanţe aşa cum un om o poate face.” În acest sens, Dennis Yang explică ce trebuie să facă cei care nu sunt experţi în acest domeniu.

    Exersează comunicarea scrisă

    Ai trimis vreodată un mail la care ai primit răspuns cu mai multe întrebări decât răspunsuri? Nu fiecare email trebuie să fie scris frumos, dar trebuie să fie clar. Încearcă să dai valoare conversaţiei şi asigură-te că destinatarul va înţelege exact ce ai vrut să transmiţi.

    Îmbunătăţeşte comunicarea verbală

    S-ar putea să nu ajungi niciodată pe o scenă, dar poţi beneficia de câteva lecţii de vorbit în public. În mod normal, ne pregătim doar pentru întâlnirile importante, dar orice şedinţă ar trebui să reprezinte un moment productiv pentru decizii sau rezolvarea unor probleme. Dacă nu poţi transmite esenţialul atunci când te adresezi altora, lucrează la acest aspect.

    Fii atent la tonul vocii tale

    Pentru a comunica în mod efectiv, trebuie să te rezumi la esenţial şi să adopţi un ton potrivit audienţei, mesajului şi contextului.

  • Oana Pellea: „NU! Problema ordonantei 13 NU este ca a fost abordata incorect (asa cum sustine PSD.) NU! Problema ordonantei 13 este ca NU trebuia sa existe

    Chiar şi ministrul Justiţiei a minţit în Parlament că sute de mii de români au ieşit în stradă doar pentru că s-a dat noaptea târziu în rest sunt de acord cu prevederile Ordonanţei.

    Pe Facebook, actriţa Oana Pellea a scris: „NU! Problema ordonantei 13 NU este ca a fost abordata incorect (asa cum sustine PSD.) NU! Problema ordonantei 13 este ca NU trebuia sa existe ! Eu nu am iesit in Pta Victoriei doar pentru ca a fost adoptata noaptea pe furis. Am iesit sa protestez imoptriva fondului Ordonantei 13 si felului in care a fost adoptata!

    Ministrul Justiţiei,Tudorel Toader, a spus la Bruxelles că ”Ordonanţa de Urgenţă în sine nu a fost o problemă. Problema a fost poate de procedură: când şi cum a fost adoptată. Societatea a reacţionat la faptul că Ordonanţa a fost adoptată la 10-11 seara, ceea ce-i foarte adevărat şi foarte nefiresc.

    Numai că Guvernul putea să lase Ordonanţa să intre în vigoare în ziua în care a fost publicată în Monitorul Oficial. Guvernul a dat un termen de zece zile pentru ca Ordonanţa să intre în vigoare, de unde personal am bănuit mai degrabă o lipsă de abilitate în tehnica legislativă, decât un gând de a legifera în fapt de seară””.

  • 40% creştere a cifrei de afaceri pentru Grupul de comunicare HELLO

    Grupul de comunicare HELLO şi-a crescut cu peste 40 de procente volumul afacerilor în 2016, odată cu dezvoltarea semnificativă a brandului Foodwise, şi estimează un rulaj de 3 milioane de euro pentru anul în curs. În 2017, Foodwise îşi va lansa propria platforma de implicare socială, în cadrul unui demers activ care vizează responsabilitatea faţă de resurse şi încurajarea comportamentului etic în industria food&beverages din România.

    „Anul 2016 ne-a adus performanţe pe toate direcţiile de business. Foodwise a dezvoltat şi lansat pe piaţă conceptul de retail cu cea mai mare complexitate de până acum – proiectat de echipa de consultanţi a hub-ului nostru creativ şi livrat „la cheie”; creativitatea şi implementarea campaniilor de consumer engagament au adus rezultate clienţilor şi volume de business agenţiei, iar competenţele echipei au crescut pe fiecare specializare – de la strategie şi concept, până la implementare. Anul 2016 a fost, de asemenea, un an al eficienţei şi din perspectiva recunoaşterii publice – primul Effie din portofoliul Foodwise”, spune Marilena Istrătescu, managing partner şi cofondator al grupului HELLO. 

    Pentru 2017, focusul grupului de comunicare HELLO îl reprezintă consolidarea competenţelor de food intelligence, respectiv dezvoltarea unor proiecte care să pună în evidenţă etică brandurilor şi să încurajeze comportamente responsabile pe piaţă, inclusiv în rândul consumatorilor.
     
    În cadrul acestui demers, Grupul HELLO va lansa, în 2017, o platforma de comunicare dedicată, care va funcţiona că un hub de resurse şi integrator de proiecte de responsabilitate socială.
    Fondat în 2010, de către 3 antreprenoare – Marilena Istrătescu, Cristina Diaconescu-Pîrlitu şi Andreea Celescu – Grupul de comunicare HELLO a încheiat anul 2015 cu o cifra de afaceri de 2 milioane de euro, iar în 2016, rulajul la nivel de grup s-a ridicat la 2,8 milioane euro.
    În 2016, sub brandul Foodwise, grupul HELLO a dezvoltat proiecte signature precum: “Berarul vine să te cunoască” (Timişoreana); “Caravana Ciucaş” (Ciucaş); proiectul WineWay (Halewood) – un concept store de retail de vinuri care a pus în valoare toate competenţele hub-ului creativ HELLO; campania “Fromageria” (NORDIC) – dublată de o platforma de cultivare a bunului gust culinar. 

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Bogdan Enoiu, director general şi fondator McCANN

    Enoiu a terminat Facultatea de Metalurgie în 1984, iar primul loc de muncă a fost la uzina Dacia de la Colibaşi, lângă Piteşti, unde a lucrat doar nouă luni, după care a venit la Bucureşti, unde a lucrat tot ca inginer, la IMGB.

    A intrat în publicitate înfiinţând agenţia Clip, care, după ce obţinuse câteva contracte importante, a atras atenţia agenţiei McCann Erickson. Compania internaţională a preluat în 1996 firma fondată de Bogdan Enoiu.

    Publicitarul a organizat meciul de retragere al lui Gică Hagi (2001) şi vizita preşedintelui american George Bush Jr. în România (2002), iar firma pe care o conduce este organizatorul turneului de tenis BCR Open de la Bucureşti.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Felix Tătaru, preşedinte GMP

    Tătaru este cunoscut şi prin prisma faptului că a fost consultant de marketing politic în campaniile electorale ale fostului preşedinte al României Traian Băsescu, dar şi a lui Klaus Iohannis, actualul şef al statului.

    GMP Group, fondat de Tătaru în 1998, cuprinde agenţiile GMP PR (relaţii publice), GMP Advertising (creaţie), Webstyler (digital), Point Public Affairs (public affairs şi comunicare strategică), Go Studio (design grafic şi branding) şi Chapter 4 (relaţii publice).

  • ŞOCANT: Tehnologia e pe cale să distrugă viaţa de familie: jumătate dintre familii folosesc telefonul pentru a comunica atunci când se află în aceeaşi casă.

    Aproape jumătate dintre familiile cu copii folosesc mesageria telefonului pentru a comunica în casă, arată un nou studiu prezentat de Daily Mail.

    În cazul familiilor fără copii, procentajul scade la 32%, dar prezintă în continuare semne de îngrijorare.

    Studiul mai semnalează şi faptul că patru din zece părinţi se plâng de faptul că telefoanele sunt folosite de către copii în timpul meselor; un sfert dintre persoanele intervievate au declarat că au cel puţin un membru al familiei care pierde ore de somn din cauza smartphone-ului.

    “Efectul asupra relaţiilor între oameni şi asupra valorilor umane” ar putea fi catastrofic”, crede psihologul Richard House. “Aceste noi tehnologii de comunicare vor avea un impact dramatic asupra vieţii de familie.”

    Pe de altă parte, terapeutul Dipti Shah spune că tehnologia ajută la o comunicare mult mai rapidă şi eficientă. “Am văzut şi numeroase cazuri în care copii se plâng de faptul că părinţii lor petrec mult prea mult timp folosind telefonul”, remarcă el.

  • Opinie Florin Dull, coordonator transport, CRAISS: Campaniile de CSR sau cum să investeşti în oameni

    Există opinii şi viziuni uşor diferite în legătură cu modul în care poate fi încadrată responsabilitatea socială în schema unei companii. Sunt firme care rezervă un loc pentru CSR în cadrul departamentului de PR şi comunicare, în timp ce alţii consideră că este mai degrabă o chestiune legată de oameni şi de nevoile lor, adică ceva ce trebuie gestionat de cei care sunt responsabili cu resursele umane. Şi atunci echipa de HR primeşte drept sarcini adiacente comunicarea externă, legătura cu administraţia locală, ONG-urile, instituţiile de învăţământ şi implicarea în proiectele de responsabilitate socială propuse de către acestea. Mai există însă şi o a treia strategie, de fapt, cea mai lăudabilă: organizaţiile care au creat o poziţie anume, pentru responsabilul CSR, cel care reprezintă, nici mai mult, nici mai puţin, decât interfaţa dintre firmă şi spaţiul civic. Acele firme care au promovat oameni din interior în astfel de poziţii sau care au angajat din exterior specialişti în comunicare dovedesc că au grijă de imaginea proprie, înţelegând în acelaşi timp cât de mult contează implicarea în comunitate.

    Este de la sine înţeles faptul că responsabilitatea socială corporatistă nu se limitează doar la corporaţii, conform denumirii, ci se referă la întreg mediul de afaceri, la toate firmele care lucrează cu oameni şi înţeleg că au o datorie morală de a face ceva pentru semenii lor; de exemplu pentru copiii talentaţi în domeniul artistic, pentru oamenii care promovează cultura în diverse feluri, pentru cei care urmăresc îmbunătăţirea calităţii vieţii prin adoptarea unui stil de viaţă eco sau, de pildă, pentru educarea practică a studenţilor care, la terminarea anilor de studiu, au mai multe şanse reale în carieră şi în viaţă.

    De asemenea, nu este deloc de neglijat faptul că, atunci când o organizaţie îşi alătură numele unui proiect social câştigă şi respectul propriilor angajaţi. Suntem cu toţii mândri când vedem la televizor vreun proiect major cu ramificaţii sociale, vreo acţiune sprijinită de compania pentru care lucrăm. Avem un sentiment de apartenenţă mai special, în momentul în care citim în presă că firma unde ne desfăşurăm activitatea susţine campania x sau y, sau chiar o iniţiază. Pe stradă ne atrage mai mult atenţia un banner pe care, în loc să apară o reclamă, stă scris numele companiei, alături de proiectul în care s-a implicat. De fapt, dacă stăm să ne gândim bine, aceasta este cea mai bună reclamă, atât pentru clienţii unei companii, dar şi pentru oamenii care lucrează în cadrul respectivei organizaţii.

    Datorită expunerii publice şi prezentărilor de care beneficiază aceste acţiuni cu caracter social, putem vorbi de un efect de multiplicare la nivelul multor companii, care au urmat aceste exemple bune şi s-au implicat în anumite acţiuni, ori au conceput pe cont propriu campanii de responsabilitate socială.

    În studiul „Tedinţe şi realizări CSR în România” (ediţia 2016), realizat de CSRmedia.ro, este relevat faptul că 76% dintre companii deţin o strategie de CSR. Este un procent foarte bun, având în vedere că orice campanie de responsabilitate socială presupune un buget substanţial, şi mulţi manageri se gândesc de două ori înainte de a accepta un anumit proiect. Ideal ar fi ca toate firmele să poată declara, fără vreo rezervă, că se implică în comunitate şi că vor continua să facă acest lucru şi în viitor.

    Acţiunile de CSR au menirea de a face cunoscută firma în mijlocul comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea, este o „reclamă nobilă”, am putea spune. În primul rând însă, este o investiţie în oameni, adică cea mai bună investiţie posibilă. Efectele sunt multe, sunt pozitive şi nu pot fi cuantificate, tocmai pentru că oamenii se transformă, mai ales atunci când cineva (sau ceva) îi determină să progreseze; iar această transformare are loc în timp, reuşind să schimbe în bine viitorul acestora. Iată de ce este atât de important, şi chiar onorific aş putea spune, rolul responsabilului sau echipei CSR din cadrul companiei. În urma unor propuneri ce pot veni atât din interiorul firmei, cât şi din exterior, la un moment dat, o companie poate, chiar şi fără un buget extraordinar, să producă o schimbare pozitivă pentru un grup de persoane din comunitate. Poate fi vorba de sponsorizarea unor activităţi didactice, alocarea unor sume de bani pentru burse de merit, finanţarea unor proiecte de mediu, participarea cu voluntari din rândul angajaţilor la construcţia de locuinţe sociale etc.

    Am avea cu toţii o satisfacţie şi mai mare dacă mai multe companii şi-ar uni forţele, în cadrul unor proiecte de CSR, de o anvergură mai mare, şi care ar putea crea efecte mai puternice, ar putea conduce la schimbări majore în viaţă unor oameni, care ar avea astfel şanse de dezvoltare sporite. Cunoaştem cu toţii exemple de campanii CSR reuşite, care şi-au atins scopul şi au ajutat la dezvoltarea personală a multor oameni.

    Există companii mari care au făcut paşi concreţi în această privinţă, firme din tot spectrul economic: farma, industria petrolieră, financiar-bancară, telecom, energie, transport, retail, FMCG, automotive, media, electronică etc. Majoritatea celor care au ales să se implice au deja un capital de imagine, cu o poziţie confortabilă în ce priveşte gradul de percepţie în comunitate, respectiv în rândul clienţilor şi partenerilor de afaceri. De aceea campaniile de CSR pe care le-au derulat nu au făcut decât să le confere o vizibilitate mai bună, reuşind mai ales să transmită un mesaj clar, că trebuie să ne implicăm cu toţii în societate.

    a exemplului.

  • Uniunea Europeană vrea să dea lovitura de graţie Marii Britanii şi să le spună englezilor ”au revoir”

    În discursul de marţi către Parlamentul European, preşedintele Comisiei Jean-Claude Juncker este aşteptat să se adreseze parlamentarilor doar în franceză şi germană. Aceasta ar pune capăt unei tradiţii îndelungate a discursurilor trilingve ale lui Juncker.

    La întâlnirea cu presa a CE, purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas a ţinut discursul de deschidere doar în franceză, în loc de franceză şi engleză cum făcea până acum. Juncker a furnizat comunicate şi a dat interviuri mai ales presei germane, decizie despre care oficialii spun că a fost deliberată.

    Uniunea Europeană dă lovitura de graţie Marii Britanii şi le spune englezilor ”au revoir”