BusinessMagazin

Tag: companii

  • Cine este Joseph Kim, executivul recrutat de DRUID AI pentru a prelua funcţia de CEO după decesul neaşteptat al fondatorului Liviu Drăgan. Kim vine cu peste 25 de ani de experienţă în scalarea companiilor de tehnologie şi a fost parte din tranzacţii de miliarde de dolari

    DRUID AI, compania fondată în România care a ajuns un jucător important în domeniul platformelor de inteligenţă artificială, a anunţat o schimbare majoră la nivelul conducerii executive, numindu-l în funcţia de CEO pe Joseph Kim, un veteran al industriei de tehnologie. Acesta preia rolul deţinut anterior ca interimar de cofondatoarea Andreea Pleşea, după decesul neaşteptat al lui Liviu Drăgan, cofondator şi CEO al companiei. Misiunea lui Kim este de a coordona următoarea etapă de creştere accelerată a companiei, susţinută de o nouă rundă de finanţare de 31 de milioane de dolari.

    Un nume nou pentru ecosistemul de business din România, Joseph Kim aduce la conducerea DRUID AI o experienţă de peste 25 de ani, acumulată în diverse segmente ale industriei IT&C, de la aplicaţii software şi infrastructură, la securitatea datelor. Parcursul său profesional, conform profilului său public, demonstrează o expertiză solidă în conducerea unor operaţiuni complexe, atât în cadrul unora dintre cele mai mari corporaţii din lume, cât şi în agilitatea specifică startup-urilor şi fondurilor de private equity.

    Înainte de a se alătura DRUID AI, Kim a fost Preşedinte şi CEO al Sumo Logic (mai 2023 – septembrie 2025), unde, în colaborare cu fondul de investiţii Francisco Partners, a orchestrat procesul de retragere de la bursă a companiei (delistare), într-o tranzacţie evaluată la 1,7 miliarde de dolari. În primul an sub conducerea sa, a reuşit să aducă compania la o creştere profitabilă.

    Anterior, a activat ca Partener Operaţional Senior la fondul de private equity Francisco Partners (octombrie 2022 – noiembrie 2024), unde a fost responsabil de evaluarea oportunităţilor de investiţii şi de crearea de valoare în companiile din portofoliu, în special în domeniile software şi securitate. Francisco Partners a semnat o tranzacţie cu o companie fondată în România – este vorba de Avangate.

    Unul dintre cele mai importante mandate ale lui Kim a fost la Citrix (noiembrie 2021 – octombrie 2022), unde a ocupat poziţia de Vicepreşedinte Executiv, Chief Product & Technology Officer. În acest rol, a fost responsabil de dezvoltarea şi livrarea întregului portofoliu de produse al companiei, evaluat la 3,2 miliarde de dolari, şi a supervizat o organizaţie de peste 3.000 de angajaţi, având în subordine directă birourile de CTO, CPO, CIO şi CISO. A jucat un rol instrumental în tranziţia companiei către statutul privat, într-o tranzacţie de 16,5 miliarde de dolari.

    Cariera sa include şi un mandat de aproape cinci ani la SolarWinds (februarie 2016 – noiembrie 2020), unde, ca Vicepreşedinte Executiv, Engineering & Global CTO, a jucat un rol cheie în dublarea dimensiunii afacerii şi în listarea companiei la bursă în octombrie 2018, la o capitalizare de piaţă de 5,4 miliarde de dolari.

    Parcursul său a început cu roluri de management şi arhitectură software în giganţi precum Hewlett Packard Enterprise şi General Electric (GE), unde a petrecut aproape 7 ani.
    Joseph Kim deţine o dublă specializare, absolvind cursurile Universităţii Marquette cu o diplomă de licenţă (BS) în Informatică (Computer Science) şi o a doua diplomă de licenţă în Criminologie şi Studii Juridice (Criminology & Law Studies).

    Parcursul profesional al lui Joseph Kim – Cronologie
    • Septembrie 2025 – Prezent: CEO şi Membru în Consiliul de Administraţie, DRUID AI.
    • Mai 2023 – Septembrie 2025: CEO şi Membru în Consiliul de Administraţie, Sumo Logic.
    • Octombrie 2022 – Noiembrie 2024: Partener Operaţional Senior, Francisco Partners.
    • Noiembrie 2021 – Octombrie 2022: Vicepreşedinte Executiv, Chief Product & Technology Officer, Citrix.
    • Februarie 2016 – Noiembrie 2020: Diverse roluri de conducere la SolarWinds, culminând cu poziţia de Vicepreşedinte Executiv, Engineering & Global CTO.
    • Decembrie 2011 – Ianuarie 2016: Diverse roluri de conducere la Hewlett Packard Enterprise, culminând cu poziţia de Vicepreşedinte & General Manager.
    • Ianuarie 2005 – Noiembrie 2011: Diverse roluri de management şi arhitectură la General Electric (GE).
    • Iunie 2004 – Ianuarie 2005: Software Quality and Process Leader, Applied Underwriters.
    • August 2001 – Iunie 2004: Inginer software şi lider de echipă la Integrail şi Birlasoft.
    • Roluri non-executive: Membru în Consiliul de Administraţie la SmartBear (din august 2018) şi Andela (din august 2019).

     

  • DRUID AI, proiectul fondat de Liviu Drăgan, anunţă o rundă de finanţare de Serie C de 31 milioane USD şi recrutarea unui nou CEO – Joseph Kim

    DRUID AI, unul dintre cele mai promiţătoare proiecte tech lansate din România, a anunţat obţinerea unei runde de finanţare de Serie C de 31 milioane USD pentru a accelera expansiunea globală a platformei Agentic AI dedicate mediului enterprise, sub conducerea lui Joseph Kim, noul CEO al companiei. Această investiţie strategică  – menită să contribuie la misiunea DRUID AI de a ajuta companiile să creeze, să gestioneze şi să orchestreze agenţi AI conversaţionali – a fost condusă de Cipio Partners, cu participarea TQ Ventures, Karma Ventures, Smedvig şi Hoxton Ventures.

    „Această investiţie este în acelaşi timp o confirmare a succesului DRUID AI şi un catalizator care permite companiilor la nivel global să folosească beneficiile Agentic AI pentru a se dezvolta”, a spus Kim. „Succesul clienţilor este prioritatea noastră, iar obţinerea unor rezultate reale în business presupune înţelegerea provocărilor acestora şi folosirea de inovaţii care să le rezolve problemele complexe cu care se confruntă. Aceasta este abordarea DRUID AI, iar acum, odată cu această nouă etapă de creştere, o aducem pe scena globală.”

    Roland Dennert, Managing Partner la Cipio Partners, fond de private equity cu focus pe finanţarea companiilor care vor să se dezvolte la nivel global, a adăugat: „ Cipio Partners susţine companiile de tehnologie care au atins deja nivelul de product-market fit şi se află în faza de scalare. DRUID AI se aliniază perfect strategiei noastre de investiţii – oferă un produs AI clar diferenţiat într-o piaţă vastă, aflată în plină expansiune. Investiţia noastră va accelera extinderea DRUID AI în SUA şi pe alte pieţe, va alimenta progresul tehnologic al platformei şi va consolida poziţia companiei ca lider global în soluţii AI dedicate companiilor. Suntem bucuroşi să ne alăturăm acestui parcurs şi să susţinem DRUID AI în transformarea impactului pe care AI îl va avea asupra mediului enterprise.”

    Experienţa lui Kim în conducerea echipelor performante şi scalarea companiilor tehnologice bazate pe AI este principalul argument pentru care el va coordona această etapă în dezvoltarea DRUID AI. Cu peste 20 de ani de experienţă managerială în segmente ale industriei IT&C precum aplicaţii, infrastructură sau securitatea datelor, el a fost anterior CEO al Sumo Logic. Este membru în consiliile directoare ale SmartBear şi Andela, anterior fiind partener operaţional în cadrul fondului de private equity Francisco Partners sau ocupînd poziţii de conducere la Citrix, SolarWinds, Hewlett Packard Enterprise şi GE.

    Andreea Pleşea, cofondator şi Chief Operating Officer al DRUID AI, care a ocupat anterior poziţia de CEO interimar, a spus: „Sunt bucuroasă că Joseph preia rolul de CEO pentru a coordona dezvoltarea noastră globală. Dedicarea sa faţă de succesul clienţilor şi orientarea spre soluţii special dezvoltate pentru a răspunde nevoilor acestora se aliniază perfect cu abordarea care ne-a ajutat să creştem şi care ne-a permis să atragem această finanţare. Joseph şi finanţarea de Serie C ne deschid calea, nouă şi clienţilor noştri, către noi inovaţii şi impact dovedit în business-ul lor.”

    Numirea lui Kim şi runda de finanţare vin la scurt timp după ce DRUID AI a fost inclusă drept Challenger în raportul Gartner Magic Quadrant 2025 pentru platforme de Conversational AI. Această recunoaştere reflectă maturitatea tehnologică a platformei şi capacitatea sa de a livra rezultate concrete de business într-o piaţă în plină transformare şi adopţie accelerată a tehnologiilor AI.

    În 2024, DRUID AI şi-a crescut ARR-ul de 2,7 ori faţă de anul precedent. Platforma DRUID a gestionat peste 1 miliard de conversaţii prin mii de agenţi AI implementaţi în ecosistemele tehnologice ale clienţilor săi şi a construit o reţea de parteneri globali ce include Microsoft, Genpact, Cognizant şi Accenture.

    DRUID AI este utilizată de peste 300 de clienţi din întreaga lume, în domenii precum banking, servicii financiare, guvern, sănătate, educaţie, producţie, retail şi telecomunicaţii. Printre organizaţiile de top care au adoptat soluţiile DRUID AI se numără AXA Insurance, Carrefour, FDA, Georgia Southern University, Kmart Australia, Liberty Global Group, MatrixCare, NHS şi Orange Auchan.

    Companiile aleg DRUID AI pentru a accelera digitalizarea operaţiunilor, a reduce complexitatea proceselor zilnice, a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor şi a maximiza impactul tehnologiei (Return on Investment). Alimentată de tehnologia Agentic AI şi orchestrată prin motorul DRUID Conductor, platforma permite implementarea rapidă de agenţi AI şi aplicaţii inteligente care simplifică procese, se integrează nativ cu sistemele existente şi rezolvă eficient cerinţe complexe, asigurând o acurateţe de 98% la primul răspuns.

    „La Georgia Southern, am înţeles că, pentru a răspunde cu adevărat nevoilor studenţilor nativi digital, trebuie să oferim un suport dinamic şi precis, în timp real, care să le rezolve problemele imediat”, a declarat Ashlea Anderson, CIO, Georgia Southern University. „Folosind platforma DRUID AI, am creat experienţe personalizate şi intuitive, care au contribuit la creşterea ratei de înscriere şi la retenţia studenţilor. Rezultatul este un campus mai eficient, conectat, în care studenţii se simt susţinuţi, implicaţi şi pregătiţi pentru succes.”
     

  • Trump vrea să schimbe regulile de pe Wall Street: companiile să raporteze la şase luni, nu trimestrial. „China gândeşte pe 100 de ani, noi trăim de la un trimestru la altul”

    Donald Trump a lansat o nouă provocare pieţelor financiare americane, propunând ca firmele americane listate să nu mai fie obligate să raporteze rezultate financiare trimestriale, ci doar de două ori pe an.

    Într-o postare pe Truth Social, preşedintele american a argumentat că această schimbare ar reduce costurile companiilor şi le-ar permite managerilor „să se concentreze pe conducerea corectă a businessurilor”.

    Trump a făcut comparaţie cu China, unde, spune el, companiile operează cu o viziune pe 50-100 de ani, în timp ce în SUA „se trăieşte de la un trimestru la altul”.

    În prezent, grupurile listate la bursă sunt obligate să depună raportări financiare trimestriale cunoscute ca 10-Q şi cele anuale ca 10-K către Security Exchange Comission (SEC), documente esenţiale pentru investitori şi pieţe, întrucât includ atât date contabile, cât şi informaţii legate de investigaţii guvernamentale sau litigii.

    Propunerea ar apropia SUA de practicile din alte pieţe, precum Uniunea Europeană sau Singapore, unde raportarea obligatorie s-a redus la un ritm semestrial.

    Totuşi, analiştii atrag atenţia că eliminarea raportărilor trimestriale ar limita transparenţa şi ar putea afecta încrederea investitorilor, pentru care aceste momente reprezintă principalele ferestre de evaluare a performanţei şi a riscurilor companiilor.

     

  • Care sunt companiile listate care au cele mai mari creşteri de la minimele anului din 15 mai: Transgaz (80%), One United (65%), Electrica (55%). Din cele 20 de companii ale BET, una singură este acum pe minus

    Au trecut cinci luni de la momentul 15 mai 2025, când Bursa de Valori Bucureşti a atins minimele anului, pe fondul unei unde de pesimism ce traversa societatea şi economia. Atunci, rezultatele preliminare ale alegerilor prezidenţiale aduseseră în prim-plan un curent eurosceptic, care punea sub semnul întrebării orientarea pro-occidentală a României. Incertitudinea politică s-a tradus imediat prin vânzări agresive pe piaţa de capital.
     
    Între timp, alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte a adus o confirmare a direcţiei pro-europene, iar investitorii au răsuflat uşuraţi. Rezultatul s-a reflectat într-o revenire puternică a cotaţiilor, unele companii marcând creşteri de zeci de procente în numai câteva luni.
     
    Transgaz (TGN) este liderul acestui val de revenire: acţiunile transportatorului de gaze au urcat cu aproape 80%, de la 27 lei la 48,4 lei. În plan economic, compania beneficiază atât de tarifele de transport mai mari, cât şi de perspectivele pe termen lung legate de infrastructura de gaze şi hidrogen. Însă motorul principal al aprecierii rapide a fost revenirea încrederii generale pe
    piaţă.
     
    Pe locul al doilea în top se află One United Properties (ONE), cu un avans de 65%, de la 17,36 lei la 28,6 lei. Dezvoltatorul imobiliar a fost văzut de investitori drept un proxy pentru încrederea în piaţa locală, în condiţiile în care sectorul imobiliar este sensibil la sentimentul macroeconomic şi la percepţia privind stabilitatea ţării.
     
    Electrica (EL) completează podiumul, cu o creştere de 55%. După ce investitorii penalizaseră acţiunea în mai, pe fondul incertitudinilor privind reglementările din energie, titlurile au recuperat puternic, odată cu clarificarea cadrului politic şi menţinerea angajamentelor României faţă de piaţa unică europeană.
     
    Alte companii cu reveniri consistente sunt Purcari (Ă46%), Digi Communications (Ă36%) sau Romgaz (Ă36%), în timp ce acţiunile OMV Petrom, MedLife, Fondul Proprietatea şi Transelectrica au marcat câştiguri de 30–33%.
     
    Indicele BET a urcat în acest interval cu 28%, de la 16.250 la 20.727 de puncte, semn că revenirea a fost una generalizată. Totuşi, nu toate companiile au reuşit să îşi recâştige terenul pierdut: Hidroelectrica a avansat doar 6%, Banca Transilvania cu 5%, iar Sphera Franchise Group rămâne singura companie din BET aflată în scădere faţă de 15 mai (–10%).
     
    Astfel, tabloul bursei arată că investitorii s-au reorientat rapid după clarificarea direcţiei politice, mizând din nou pe acţiunile considerate stabile sau cu potenţial de creştere accelerată.

  • Marea harababură a datelor cu care lucrează statul român. Câte firme active au şi câte nu au cont bancar? A trecut o lună de la declaraţia ministrului de finanţe, Alexandru Nazare, ceaţa persistă

    ANAF spune, într-un răspuns transmis la o solicitare a ZF că „numărul contribuabililor  care nu deţin cont bancar este de 698.659”, aceiaşi cifră pe care a folosit-o în urmă cu o lună şi ministrul finanţelor Alexandru Nazare. Ministrul le-a numit însă companii şi a spus despre ele că sunt firme active, de unde a rezultat şi declaraţia ministrului: „Practic aproape jumătate din companiile active nu au un card bancar.”

    Ministrul Finanţelor avea evident cifra de la ANAF, dar aceşti 698.000 de contribuabili nu sunt firme active. O parte sunt, o parte nu sunt. Câte? Nimeni nu ştie.

    Deşi ZF a trimis întrebări şi către Ministerul de Finanţe şi către ANAF în încercarea de a afla câţi din aceşti “contribuabili” sunt societăţi comerciale inactive deja şi mai ales în ce mod lipsa conturilor la firmele inactive impactează economia României, clarificările nu au venit.

    În modul în care răspunde ANAF orice lămurire se pierde într-un hăţiş de termeni de la societăţi la contribuabili, dar strict o delimitare între lipsa conturilor la companiile active şi la cele inactive nu există.

    Întrebarea iniţială, la care nu am primit răspuns rămâne: câte dintre cele 548.000 de societăţi comerciale fără cont bancar sunt active şi câte sunt inactive? Cine sunt ceilalţi contribuabili până la cifra de 698.000 menţionată de ANAF care nu au cont bancar?

    Ce a spus Alexandru Nazare:

    Ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, spunea în urmă cu o lună, că aproape jumătate din companiile active din România nu au un card bancar, nu au conturi la bănci, în încercarea de a justifica o măsură care ar putea impune firmelor să aibă conturi la bănci.

    Declaraţiile sale de atunci amestecau cardurile şi conturile, firmele active cu cele inactive, firmele cu datorii, o serie de cifre suprinzătoare şi neclare, din care a ieşit în evidenţă “constatarea” ministrului că “698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă”.

    ZF a trimis încă de atunci o solicitare scrisă la Ministerul de Finanţe în care încerca să lămurească la ce se referă Alexandru Nazare.

    În paralel, am trimis aceiaşi solicitare şi la ANAF, aceleaşi întrebări. ANAF a răspuns la solicitarea ZF, iar mai jos veţi regăsi întrebările aşa cum au fost ele formulate, dar şi modul în care răspunde ANAF.

    Întrebările ZF şi răspunsul ANAF

    1.              ZF:  Câte firme active sunt în prezent în România (SA şi SRL)? 

    ANAF: În România, în prezent, numărul total de societăţi active fiscal  este de 1.368.669.

    Din punct de vedere al formei juridice, un număr de 1.033.839 reprezintă societăţi  comerciale cu răspundere limitată şi un număr de 7.181 reprezintă societăţi comerciale pe acţiuni.

    2.              ZF: Câte companii inactive sunt în prezent in Romania (SA şi SRL)?

    ANAF: Un număr de 463.943 de societăţi sunt declarate inactive potrivit prevederilor art.92 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, din care 434.789 sunt societăţi  comerciale cu răspundere limitată,  iar 2.037 reprezintă societăţi comerciale pe acţiuni.

    3.              ZF: Au angajaţi aceste companii inactive? Dacă da, câti angajati?

    ANAF nu a răspuns la această întrebare.

    4.              ZF: Câte din companiile active au cont bancar şi câte nu au?

    ANAF: Totodată, un număr total de 663.333 contribuabili  figurează  înregistraţi ca deţinând  conturi bancare.

    5.              ZF: Câte din companiile inactive au cont bancar şi câte nu au?

    ANAF: Numărul contribuabililor  care nu deţin cont bancar este de 698.659, din care 545.957 sunt societăţi  comerciale cu răspundere limitată  şi 2.176 sunt societăţi comerciale pe acţiuni.

    6.              ZF: Ce prejudicii aduc statului companiile inactive?

    ANAF nu a răspuns la această întrebare.

    7.              ZF: Câte firme (SA şi SRL) au bilanţ financiar depus pe anul 2024? Câte au cifră de afaceri zero? Care este valoarea totală a cifrei de afaceri a acestor companii, a profitului net, a pierderilor şi câţi angajaţi au?

    ANAF: Un număr de 995.763  contribuabili  au depus situaţii financiare anuale aferente anului 2024.

    Conform acestor situaţii financiare anuale, valoarea profitului brut este de 271.134,80 milioane lei iar pierderea netă în sumă de 58.571,43 milioane lei.

     

     

  • Europa se înarmează până în dinţi: Cum războiul din Ucraina a transformat start-up-urile europene de tehnologie militară în „unicornii” viitorului

    Investiţiile în start-up-urile europene de tehnologie militară au atins cote istorice de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. După ani de reticenţă, fondurile de capital de risc se reorientează masiv spre companiile de apărare, văzute acum ca o oportunitate strategică şi extrem de profitabilă, scrie Financial Times.

    Din 2022 până în prezent, firmele din domeniu au atras finanţări de 2,4 miliarde de euro, dintre care 1,4 miliarde doar în primele şapte luni din 2023. Contrastul este uluitor: în 2020, suma totală abia depăşea 30 de milioane de euro, iar în 2021 – 150 de milioane.

    Noua generaţie de companii militare dezvoltă tehnologii care par desprinse din filme SF: de la submarine autonome de dimensiuni reduse şi drone de ultimă generaţie, până la… gândaci „bio-robotici” folosiţi pentru misiuni de spionaj în zone imposibil de accesat.

    Europa are deja trei „unicornii” ai apărării – companii evaluate la peste 1 miliard de euro: producătorii de drone Helsing, Quantum Systems şi Tekever.

    Valul de interes al investitorilor s-a amplificat după conferinţa de securitate de la München, când un discurs dur al vicepreşedintelui SUA, JD Vance, a ridicat semne de întrebare privind angajamentul Washingtonului faţă de securitatea europeană.

    „Dacă înainte existau doar câţiva investitori specializaţi în apărare, acum fondurile de top încep să vadă domeniul ca pe o oportunitate reală”, explică Mikolaj Firlej, cofondatorul fondului Expeditions.

    Germania domină scena, atât prin sprijinul masiv acordat Ucrainei, cât şi prin planurile ambiţioase de finanţare nelimitată a apărării. Start-up-ul Helsing conduce detaşat la atragerea de capital, însă şi alţi jucători precum Swarm Biotactics atrag atenţia.

    Swarm Biotactics a ridicat recent 13 milioane de euro pentru a dezvolta gândaci controlaţi cu micro-rucsacuri electronice, capabili să pătrundă în cele mai ascunse locuri şi să transmită informaţii critice.

    În paralel, şi Marea Britanie intră în forţă pe piaţă, cu start-up-uri precum Tekever şi producătorul de drone de atac Stark, care deja îşi stabilesc facilităţi de producţie pe teritoriul britanic.

    Dacă Europa de Vest pompează miliarde, Ucraina rămâne epicentrul inovaţiei în domeniul dronelor, atât prin propriile start-up-uri, cât şi prin companiile străine care îşi testează acolo echipamentele direct pe câmpul de luptă.

    „Diferenţa dintre succes şi eşec în acest sector ţine de experienţa practică. În prezent, câştigătorii sunt cei care îşi testează tehnologia pe teren. Iar terenul de testare numărul unu este Ucraina”, explică Rana Yared, partener la Balderton Capital.

  • Inteligenţa artificială complică ecuaţia securităţii informatice. Ce trebuie să facă companiile pentru a nu se expune unor crize cibernetice periculoase VIDEO

    În ultimii ani, lumea digitală se confruntă cu o creştere accelerată a atacurilor cibernetice, pe fondul extinderii infrastructurilor digitale, al instabilităţii regionale şi al apariţiei tehnologiilor de inteligenţă artificială, care au făcut ca tipologia atacurilor să fie mult mai complexă şi sofisticată. Agenţiile internaţionale care monitorizează securitatea informatică arată că numărul atacurilor a crescut cu aproximativ 30% pe an de la începutul pandemiei, afectând milioane de sisteme şi organizaţii la nivel global, a explicat Cristiana Deca, managing partner în cadrul Decalex Digita, companie care oferă servicii de protecţie a datelor.

    „Ştim că la începutul războiului din Ucraina, o statistică a uneia dintre autorităţile europene indica aproximativ 47.000 de atacuri zilnice. Este un număr enorm de mare şi aşa cum vă spuneam, tipologia lor este foarte complexă în ultimul timp, mai ales odată cu apariţia AI-ului”, a spus Cristiana Deca, managing partner în cadrul Decalex Digital, la emisiunea ZF Live.

    Pentru companii, consecinţele unui atac cibernetic pot fi devastatoare şi mult mai costisitoare decât respectarea normelor de conformitate.

    „Concluzia şi recomandarea noastră este ca organizaţiile să adopte cerinţele din directiva NIS, pentru a-şi păstra business-ul operaţional. Costurile unui atac cibernetic sunt mult, mult peste orice cost de conformitate în PE pe directiva NIS” a mai adăugat Deca la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Cina care ar putea rescrie harta AI a lumii: Şefii celor mai puternice companii din Silicon Valley s-au adunat la Casa Albă la invitaţia lui Donald Trump. Rezultatul? Investiţii de sute de miliarde de dolari care ar putea asigura supremaţia SUA în cursa inteligenţei artificiale

    Meta Platforms, Apple şi alte mari companii tehnologice au confirmat planuri de investiţii masive în inteligenţa artificială în SUA, în cadrul unei cine organizate de preşedintele Donald Trump, care a subliniat relaţia tot mai strânsă a administraţiei cu Silicon Valley, scrie Bloomberg.

    Evenimentul a reunit lideri şi fondatori ai unora dintre cele mai valoroase companii din lume, inclusiv Mark Zuckerberg (Meta), Tim Cook (Apple), Sundar Pichai şi Sergey Brin (Alphabet), Sam Altman (OpenAI) şi Satya Nadella şi Bill Gates (Microsoft). În deschiderea cinei, Trump a ridicat problema critică a industriei: asigurarea unei capacităţi energetice suficiente pentru centrele de date ce alimentează dezvoltarea AI.

    „Facem foarte uşor pentru voi obţinerea electricităţii şi a permiselor necesare. Suntem înaintea Chinei cu mult”, a declarat preşedintele în Sala de mese a Casei Albe.

    În cadrul discuţiilor, Zuckerberg a afirmat că Meta va investi cel puţin 600 de miliarde de dolari până în 2028 pentru construirea de centre de date şi infrastructură dedicată noii generaţii de tehnologii, inclusiv un mega-centru de 50 de miliarde de dolari în Louisiana. Tim Cook a precizat că Apple va suplimenta investiţiile interne cu încă 100 de miliarde de dolari, pentru un total de 600 de miliarde, mulţumind administraţiei pentru crearea unui cadru favorabil investiţiilor. Trump a sugerat că acest angajament ar putea scuti Apple de tarifele planificate pe importurile de semiconductori.

    Preşedintele a folosit întâlnirea pentru a-şi reafirma agenda de stimulare a investiţiilor interne, reducere a taxelor şi a reglementărilor pentru companii, cu scopul de a menţine supremaţia SUA în sectoarele tehnologice de vârf. David Sacks, responsabil pentru AI în Casa Albă şi investitor în Silicon Valley, a promovat în iulie un plan amplu de relaxare a reglementărilor AI, creştere a cercetării şi dezvoltării şi extindere a producţiei energetice interne pentru centrele de date.

    Cina a marcat şi prezentarea unor noi angajamente corporative: Hitachi Energy a anunţat investiţii de peste 1 miliard de dolari în infrastructura reţelei electrice pentru a susţine cererea energetică generată de AI. Administraţia Trump a subliniat că investiţiile în SUA ar putea fi un criteriu pentru scutirea de anumite tarife vamale, în contextul politicii de protecţie a producţiei interne.

    Evenimentul a fost iniţial programat în Grădina Trandafirilor a Casei Albe, recent renovată, însă condiţiile meteo au obligat mutarea cinei în interior. Pe lângă liderii menţionaţi, la eveniment au participat şi Safra Catz (Oracle) şi Lisa Su (AMD). Prima Doamnă, Melania Trump, a evidenţiat rolul executivilor în adoptarea responsabilă a tehnologiei AI şi i-a îndemnat la cooperare în acest sens.

    Întâlnirea reflectă atât creşterea importanţei AI în strategia economică a SUA, cât şi apropierea tot mai vizibilă dintre administraţia Trump şi marile companii tehnologice, în contextul pregătirii pentru alegerile intermediare din anul următor.

     

  • Amenzi record în Franţa: Google, sancţionat cu 325 mil. euro, iar gigantul chinez Shein cu 150 mil. euro pentru încălcarea regulilor privind modulele cookie

    Autoritatea franceză pentru protecţia datelor (CNIL) a amendat miercuri Google cu 325 de milioane de euro (380 mil. dolari) şi retailerul de tip fast-fashion Shein cu 150 de milioane de euro (175 mil. dolari) pentru încălcarea legislaţiei privind modulele cookie, conform France24.

    Cele două grupuri, fiecare cu zeci de milioane de utilizatori în Franţa, au primit două dintre cele mai grele penalităţi impuse vreodată de autoritatea de supraveghere CNIL: 150 de milioane de euro pentru Shein şi 325 de milioane de euro pentru Google.

    Ambele companii nu au reuşit să obţină consimţământul liber şi informat al utilizatorilor înainte de a plasa module cookie publicitare în browserele acestora, a constatat autoritatea într-o decizie pe care companiile o pot contesta în instanţă.

    Modulele cookie sunt fişiere de mici dimensiuni salvate în browser de către site-urile web, care pot colecta date despre activitatea online a utilizatorilor, fiind esenţiale pentru publicitatea online şi pentru modelele de business ale multor platforme mari.

    CNIL şi-a intensificat controalele privind utilizarea acestora, ca parte a „unei strategii generale de aliniere a jucătorilor din piaţă la noile reguli în ultimii cinci ani, vizând în special site-urile şi serviciile cu trafic ridicat”, a precizat autoritatea.

    Shein a colectat volume „masive” de date prin intermediul modulelor cookie pe care le-a plasat pe computerele celor 12 milioane de utilizatori lunari din Franţa, a adăugat instituţia.

    Firma asiatică de îmbrăcăminte low-cost nu a obţinut consimţământul utilizatorilor, nu i-a informat în mod adecvat şi a oferit opţiuni necorespunzătoare pentru retragerea consimţământului.

    De la momentul investigaţiei, Shein şi-a actualizat sistemele pentru a se conforma cerinţelor CNIL, în conformitate cu legislaţia franceză şi europeană.

    Compania a declarat pentru AFP că va contesta amenda, pe care a descris-o ca fiind „total disproporţionată având în vedere natura neregulilor imputate” şi „conformitatea sa actuală” cu legislaţia.

    Reprezentanţii Google au declarat că vor studia decizia şi că s-au conformat solicitărilor anterioare ale CNIL.

    Autorităţile au justificat valoarea sancţiunilor prin numărul foarte mare de utilizatori Google din Franţa şi prin gama largă de „neglijenţe” de care CNIL acuză compania că se face vinovată.

    Aproximativ 53 de milioane de francezi au fost, de asemenea, afectaţi de practica Google de a insera reclame între e-mailurile din inbox în popularul său serviciu Gmail.

    O astfel de practică necesită consimţământul prealabil al utilizatorilor, conform precedentului juridic european, consimţământ pe care Google nu l-a obţinut, potrivit CNIL.

    Pe lângă amenzi, Google a primit ordinul de a-şi alinia sistemele la normele în vigoare în termen de şase luni.

    Nerespectarea acestei dispoziţii va atrage penalităţi suplimentare de 100.000 de euro pe zi atât pentru Google, cât şi pentru subsidiara sa din Irlanda.

  • Dacă credeaţi că Shein şi Temu au cucerit lumea încă n-aţi văzut nimic. Un nou val de giganţi chinezeşti din mai multe sectoare economice se îndreaptă spre Europa după ce Trump a redus taxele vamale

    Unele dintre cele mai mari companii chineze de e-commerce şi logistică, precum JD.com, revin în forţă în Europa, atrase de schimbările generate de tarifele impuse de preşedintele american Donald Trump, care au remodelat lanţurile de aprovizionare şi pieţele internaţionale, scrie Financial Times.

    În Marea Britanie, firmele chineze au ocupat deja peste 2 milioane de metri pătraţi de spaţii logistice în acest an, fiind pe cale să depăşească nivelul record de 2,3 milioane de metri pătraţi atins în plină pandemie, în 2021, conform datelor furnizate de CoStar. Fenomenul se manifestă şi în alte ţări europene, iar proprietarii de spaţii industriale semnalează un interes crescut din partea companiilor chineze.

    „Europa este ultima piaţă majoră unde firmele chineze se pot extinde rapid, devenind o forţă tot mai importantă în modelarea sectorului logistic regional”, afirmă Claire Williams, şef al cercetării industriale UK şi Europa la Knight Frank. Specialistul estimează că trendul va continua pe fondul schimbărilor de politică comercială.

    În Marea Britanie, JD.com a închiriat 900.000 de metri pătraţi până acum, în contextul lansării platformei de e-commerce Joybuy, care comercializează produse alimentare, haine şi bunuri de larg consum la preţ redus. Compania deţine deja spaţii în Milton Keynes şi un centru de distribuţie în Coventry.

    Alte firme chineze, precum Super Smart Service (parte a Zong Teng Group), Top Cloud Logistics şi retailerul de mobilă Daals, au preluat şi ele spaţii industriale.

    „Unul sau două contracte suplimentare ar putea face ca 2025 să fie cel mai bun an din istorie pentru achiziţiile de depozite de către firmele chineze în Marea Britanie”, estimează Grant Lonsdale, director senior de analiză de piaţă la CoStar.

    Cu toate acestea, rata de neocupare a spaţiilor logistice din UK rămâne la cel mai ridicat nivel din 2011, pe fondul unui exces de ofertă generat de boom-ul speculativ post-pandemie, care a adăugat 9,3 milioane de metri pătraţi în 2024, potrivit cercetării Savills.

    Investitorul şi dezvoltatorul de proprietăţi logistice GLP a închiriat aproape 400.000 de metri pătraţi companiilor chineze de e-commerce în UK, Germania, Polonia şi Italia în ultimii cinci ani. În prezent, scenariul comercial internaţional face ca Europa să devină o destinaţie şi mai competitivă.

    Nu doar companiile de logistică chineze se extind în Europa. Producătorii sunt şi ei interesaţi să-şi apropiere lanţurile de aprovizionare („nearshoring”) pentru a evita tarifele europene după ce accesul pe piaţa americană a devenit mai complicat.

    Polonia este preferata distribuitorului de fashion Shein, care operează centre logistice majore în zona Wroclaw. De asemenea, Marea Britanie ar putea deveni atractivă, după ce Statele Unite au aplicat un tarif de 10% pentru majoritatea bunurilor britanice, comparativ cu tarife mai mari pentru alte ţări.

    Chiar şi dezvoltatorul industrial european CTP NV, cel mai mare din Europa listat la bursă, observă o cerere tot mai mare din partea producătorilor chinezi de calculatoare şi mobilă.

     „Toate companiile chineze care vor să vândă în Europa sunt interesate să fie aici”, spune Remon Vos, fondator şi CEO CTP, citând şocuri geopolitice precum închiderea temporară a Canalului Suez în 2021 şi pandemia globală.

    De obicei, chiriaşii asiatici reprezintă puţin peste 10% din activitatea CTP, însă în ultimele 18 luni ponderea lor a urcat la 20%, jumătate fiind chinezi, conform lui Maarten Otte, şef de relaţii cu investitorii şi pieţe de capital la CTP.

    „Ei urmăresc să câştige cote de piaţă şi acţionează foarte rapid”, spune Michael Bowens, şeful diviziei industriale şi logistice pentru APAC la CBRE.