BusinessMagazin

Tag: clasament

  • Cum au ajuns miliardarii cehi să cucerească România

     La finalul lui 2015, mai exact cu doar doi ani în urmă, acelaşi stat se situa cinci poziţii mai jos. Infuziile de capital în companii deja existente precum şi asaltul unor nume noi au făcut ca Cehia să urce în clasamentul investitorilor străini, cu nume precum CEZ, PPF sau Penta cap de afiş.

    În umă cu mai puţin de două săptămâni, Consiliul Concurenţei a anunţat că aprobă – cu condiţii – tranzacţia prin care grupul

    A & D Pharma, liderul pieţei locale de profil, intră în portofoliul fondului de investiţii ceh Penta Investment. Aceasta a fost una dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţa locală de anul trecut, evaluată la 350-400 mil. euro, sumă pe care cehii au plătit-o pentru a prelua liderul pieţei de distribuţie farma Mediplus şi lanţul de farmacii Sensiblu împreună cu brandul secundar Punkt.
    Penta Investment este un grup de investiţii din Europa Centrală fondat în 1994 de Marek Dospiva, Jaroslav Hascah şi Jozef Oravkin. |n prezent, grupul este deţinut de cinci acţionari, Iain Child şi Eduard Matak completând echipa formată de cei trei membri fondatori.

    Grupul nu este străin de piaţa locală: înainte de achiziţia A & D Pharma, în vara anului trecut a preluat lanţul de farmacii Arta de la o familie de antreprenori locali. Mai mult, de circa doi ani, acelaşi fond de investiţii activa şi pe piaţa locală a pariurilor. |n total, compania a scos din buzunare peste jumătate de miliard de euro pentru a paria pe România. Acum controlează afaceri ce merg spre 1,5 mld. euro cumulat.

    Grupul desfăşoară activităţi în mai mult de zece ţări europene şi are reprezentanţe în Praga, Bratislava şi Varşovia. Companiile din portofoliu angajează peste 41.000 de persoane, activele grupului se ridicau în 2017 la 8,5 miliarde euro, cu un profit net de 236 milioane de euro. Businessul din România, de circa 1,5 mld. euro, va cântări greu în total.

    Printre activele deţinute de Penta se numără Fortuna (cel mai mare operator de pariuri sportive şi jocuri de noroc din Europa Centrală, prezent şi în România), Aero Vodochody (principalul producător aeronautic din Cehia, specializat în dezvoltarea, producţia, comercializarea şi mentenanţa aparatelor şi echipamentelor de zbor atât pentru uz militar, cât şi civil), Empik (principalul distribuitor de cărţi şi reviste din Polonia), Primabanka (bancă comercială în Slovacia), Dovera (cel mai mare asigurător privat de sănătate din Slovacia) şi Iglotex (lider în distribuţia alimentelor congelate în Polonia).

    După valoarea businessului total controlat, Penta devine cel mai important investitor ceh, depăşind grupul CEZ, fără îndoială cel mai cunoscut nume din statul aflat la o aruncătură de băţ de România. Veniturile totale înregistrate de CEZ în România anul trecut au ajuns la peste 490 de milioane de euro (12,4 miliarde de coroane cehe), grupul de utilităţi CEZ având peste 1,3 milioane de consumatori de energie, mai ales în zona Olteniei, dar şi cel mai mare parc eolian din România.

    Ţara noastră este astfel a treia cea mai importantă piaţă în economia grupului, după Cehia şi Bulgaria. CEZ, unul dintre cei mai mari jucători din domeniul utilităţilor la nivel european, are în spate statul ceh. Grupul a intrat pe piaţa locală acum mai bine de un deceniu când a preluat Electrica Oltenia, companie responsabilă pentru furnizarea de energie electrică în şapte judeţe: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea şi Teleorman.

    CEZ este cea mai mare companie din Cehia, cu venituri de circa 8,5 mld. euro anul trecut. Alături de aceasta, la vârf, se numără companii precum Agrofert (agricultură, logistică), Energeticky a prumyslovy (energie), Cepro (energie) sau O2 Czech Republic (telecom). Dintre cele mai mari zece companii din Cehia conform datelor Deloitte Central Europe Top 500 – ediţia 2016 (cea mai recentă), una singură este prezentă pe piaţa din România, şi anume CEZ.

    Totuşi, la finalul anului trecut, pe piaţa locală existau aproape 1.000 de firme cu capital ceh, de circa două ori mai multe ca în 2010, arată datele de la Registrul Comerţului. Cehia se afla la finalul anului 2008 pe poziţia a 20-a în clasamentul investitorilor străini după valoarea capitalului social subscris în companiile locale, cu un total de puţin peste 100 de milioane de euro. |n numai un deceniu, cu un sold al capitalului de circa 1,4 mld. euro, Cehia intră în top zece, un club în care podiumul este format din Olanda, Austria şi Germania, arată datele de la Registrul Comerţului. Registrul publică lunar statistici referitoare la investiţiile străine, rapoarte care iau în calcul capitalul social şi ţara de rezidenţă a investitorilor în companii româneşti. Soldul capitalului social creşte an de an atât datorită majorărilor de capital pe care acţionarii le fac în firmele deja existente, cât şi datorită fondării de noi societăţi.

    În România sunt înregistrate aproape 215.000 de companii cu capital străin, o treime din numărul total de firme. |n total, companiile controlate de acţionari înregistraţi în afara României aveau la finalul lui 2017 un sold al capitalului social subscris de 46,6 mld. euro. Astfel, Cehia reprezintă momentan o felie relativ mică din acest ”tort“, dar devine tot mai vizibilă într-o perioadă în care economia duduie, iar consumul privat continuă să crească accelerat. Apropierea geografică este un alt factor care îi convinge pe investitorii cehi din domenii variate, de la energie la imobiliare şi de la farma la retail, să se extindă pe diverse pieţe.

    Interesul companiilor din regiune pentru piaţa locală este în creştere, România intrând pe radarele vecinilor din Cehia dar şi Polonia sau Ungaria inclusiv pe piaţa de fuziuni şi achiziţii. Penta este cel mai concludent exemplu, dar nu singurul.
    Cehii de la PPF se uită cu mare atenţie la piaţa locală. Ei au revenit în România în 2016, după o pauză de câţiva ani, achiziţionând clădirea de birouri Metropolis Center. Apoi, au intrat în discuţii şi pentru preluarea America House, o clădire de biouri emblematică pe piaţă, amplasată în inima Bucureştiului, în Piaţa Victoriei.

    Mai mult, PPF, fond de investiţii deţinut de miliardarul Petr Kellner, a fost implicat şi în negocierile privind preluarea regională a activelor SAB Miller, care deţine pe plan local mărcile Ursus şi Timişoareana. Această negociere a fost câştigată de un investitor strategic în 2016, grupul japonez Asahi. Petr Kellner este, la cei 53 de ani ai săi, cel mai bogat om din Cehia, cu o avere de 15,6 mld. dolari construită în principal în domenii precum bancar, asigurări şi imobiliare, dar nu numai. După valoarea averii sale, el este de departe cel mai bogat om din Cehia şi ocupă poziţia 88 la nivel mondial în clasamentul realizat de revista americană Forbes pentru 2018.

    Cel mai bogat om din Cehia, Petr Kellner, a intrat în business la începutul anilor ’90, când vindea produse de papetărie şi birotică. Apoi a împrumutat 1 milion de dolari şi a pus bazele unui fond de investiţii pe care l-a folosit pentru a cumpăra un pachet majoritar de acţiuni în cadrul celui mai mare asigurător din Cehia în momentul privatizării acestuia. Acum, prin PPF el este un jucător care investeşte în domenii variate, de la bancar şi asigurări la telecom, energie şi imobiliare. De altfel, operatorul telecom O2 Czech Republic, una dintre cele mai mari cinci companii din Cehia, este controlat de Kellner prin interiorul PPF.

    Fondul de investiţii PPF nu este nici el novice pe piaţa din România, fiind activ anterior pe piaţa distribuţiei de gaze, controlând compania Gaz Sud. Ulterior însă aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital. Acest fond este controlat de către Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner. Emma Capital şi-a făcut la rândul său simţită prezenţa pe piaţa locală în ultimul an preluând, prin intermediul Premier Energy, Forte Gaz GN, o companie care activează în domeniul distribuţiei de gaze şi care a avut anterior acţionariat românesc. Mai mult, la începutul acestui an, Ligatne Limited, o companie înregistrată în Cipru, a cumpărat traderul de gaze Covi Construct într-o tranzacţie care ajunge la aproape 9 milioane de euro. Ligatne Limited este deţinută tot de fondul ceh de investiţii Emma Capital, controlat de Jiri Smejc.

    Asaltul cehilor pe piaţa din România este tot mai puternic şi nu dă semne că s-ar schimba ceva pe viitor. La polul opus, investitorii români pe pieţele din regiune pot fi număraţi pe degetele de la o mână. Şi nici aici nu sunt semne că se va schimba ceva.

  • TOPUL vitezelor la Internet pe mobil în România. Cine domină clasamentul

    Conform datelor din platformă, Telekom este al doilea jucător de pe piaţă, cu viteze medii pentru upload şi download de 13,99 Mbps, respectiv 25,73 Mbps, potrivit sursei citate.
     
    Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa mobilă, este doar pe al treilea loc în clasamentul Netograf, cu viteze medii de 23,91 Mbps pentru download şi de 12,74 Mbps pentru upload.
     
    De notat este că de anul trecut toţi cei trei jucători menţionaţi, Orange, Vodafone, şi Telekom, susţin că au cea mai bună reţea mobilă din România, după criterii precum viteza serviciilor de date sau performanţa la accesarea clipurilor video, afirmaţii susţinute de certificări furnizate de diferite companii de audit.
     

  • Cum arată viaţa când eşti FATA lui BILL GATES – GALERIE FOTO

    Jennifer Gates, fiica de 21 de ani a lui Bill Gates, care şi-a construit o profesie în domeniul ecvestru, a postat poze din toată lumea anul trecut, care s-a dovedit a fi unul foarte special pentru ea, potrivit Daily Mail. 

    Ea se clasează pe locul 19 într-un clasament al Federaţiei Ecvestre a Statelor Unite.A călătorit în întreaga lume împreună cu prietenul ei participând la diferite competiţii ecvestre.

    S-a născut în Medina, Washington şi este studentă în ultimul an la facultatea de biologie a universităţii Stanford.Prietenul ei, Nassar, este un egiptean care s-a născut şi a copilărit în Kuweit; a fost şi el student la universitatea Stanford, absolvind managementul şi economia în cadrul universităţii.

    Familia Gates călătoreşte deseori împreună, dar Jennifer este singura care împărtăşeşte pe reţelele sociale poze din experienţele lor de lux în jurul lumii.
     

  • Peste jumătate dintre români stau acasă în mini-vacanţa de 1 mai. Micii, puiul şi ceafa sunt primele opţiuni pentru grătar

    Jumătate dintre români alocă 150 de lei petrecerilor de 1 mai, un sfert vor cheltui până la 300 de lei, 12% se vor apropia de 500 de lei, 5% până la 700 de lei şi 6% vor depăşi şi acest prag. De altfel, peste jumătate dintre români afirmă că au acelaşi buget pentru 1 mai ca şi anul trecut, iar un sfert chiar vor reduce din cheltuieli.

    Dintre cei care optează să petreacă mini-vacanţa departe de casă, o treime vor urca la volanul maşinii personale, unul din zece români va fi pasager în maşinile prietenilor, 5% optează pentru tren şi doar 2% călătoresc cu avionul.

    Dacă ordinea preferinţelor pentru staţiunile de pe litoral este Mamaia, Vama Veche şi Năvodari, peste jumătate dintre respondenţi consideră că Vama Veche nu este pe gustul lor, un sfert afirmă că staţiunea „nu mai este ce a fost” şi doar 15% se declară în continuare încântaţi de locaţie.

    Cum grătarul nu lipseşte din lista obiceiurilor de 1 mai, nici micii nu lipsesc din meniu, astfel că peste jumătate dintre români vor pune mititei pe grătar şi în acest an. 45% vor completa cu carne de pui iar 39% vor pune pe grătar şi ceafă de porc. O treime dintre respondenţi spun că din meniu nu va lipsi nici garnitura, legume pe grătar. O treime din români aleg, cu toate acestea, să nu facă grătar, şi doar 4% au în meniu carne de berbec.

    8 din 10 români îşi vor cumpăra cele necesare din supermarket, în timp ce puţin peste un sfert din respondenţi vor alege pieţele din cartier. Producătorii independenţi urcă pe a treia poziţie în topul preferinţelor pentru aprovizionare, cu 13%, la distanţă considerabilă faţă de chioşcurile de la parterul blocurilor sau livrările la domiciliu.

    Sondajul a fost de Provident şi a fost desfăşurat online, în luna aprilie 2018, pe un eşantion de 1.575 de respondenţi din toată ţara, 29% cu venituri între 1.001 şi 2.000 lei, 25% cu venituri între 2.001 şi 3.000 lei, 16% peste 4.001 lei şi 15% atât cu venituri mai mici de 1.000 lei, cât şi de la 3.001 la 4.000 lei.

  • Peste jumătate dintre români stau acasă în mini-vacanţa de 1 mai. Micii, puiul şi ceafa sunt primele opţiuni pentru grătar

    Jumătate dintre români alocă 150 de lei petrecerilor de 1 mai, un sfert vor cheltui până la 300 de lei, 12% se vor apropia de 500 de lei, 5% până la 700 de lei şi 6% vor depăşi şi acest prag. De altfel, peste jumătate dintre români afirmă că au acelaşi buget pentru 1 mai ca şi anul trecut, iar un sfert chiar vor reduce din cheltuieli.

    Dintre cei care optează să petreacă mini-vacanţa departe de casă, o treime vor urca la volanul maşinii personale, unul din zece români va fi pasager în maşinile prietenilor, 5% optează pentru tren şi doar 2% călătoresc cu avionul.

    Dacă ordinea preferinţelor pentru staţiunile de pe litoral este Mamaia, Vama Veche şi Năvodari, peste jumătate dintre respondenţi consideră că Vama Veche nu este pe gustul lor, un sfert afirmă că staţiunea „nu mai este ce a fost” şi doar 15% se declară în continuare încântaţi de locaţie.

    Cum grătarul nu lipseşte din lista obiceiurilor de 1 mai, nici micii nu lipsesc din meniu, astfel că peste jumătate dintre români vor pune mititei pe grătar şi în acest an. 45% vor completa cu carne de pui iar 39% vor pune pe grătar şi ceafă de porc. O treime dintre respondenţi spun că din meniu nu va lipsi nici garnitura, legume pe grătar. O treime din români aleg, cu toate acestea, să nu facă grătar, şi doar 4% au în meniu carne de berbec.

    8 din 10 români îşi vor cumpăra cele necesare din supermarket, în timp ce puţin peste un sfert din respondenţi vor alege pieţele din cartier. Producătorii independenţi urcă pe a treia poziţie în topul preferinţelor pentru aprovizionare, cu 13%, la distanţă considerabilă faţă de chioşcurile de la parterul blocurilor sau livrările la domiciliu.

    Sondajul a fost de Provident şi a fost desfăşurat online, în luna aprilie 2018, pe un eşantion de 1.575 de respondenţi din toată ţara, 29% cu venituri între 1.001 şi 2.000 lei, 25% cu venituri între 2.001 şi 3.000 lei, 16% peste 4.001 lei şi 15% atât cu venituri mai mici de 1.000 lei, cât şi de la 3.001 la 4.000 lei.

  • Cine este omul care deţine cea mai scumpă casă din lume: valorează un miliard de dolari şi are nevoie de 600 de servitori – GALERIE FOTO

    Mukesh Ambani deţine 40% din acţiunile Reliance Industries, una dintre cele mai mari companii din lume specializate în rafinare. El mai controlează şi alte afaceri, printre care un operator 4G din India sau echipa de cricket Mumbai Indians.

    O casă cu 27 de etaje din Mumbai, pe care Mukesh Ambani o deţine, ocupă prima poziţie în clasamentul celor mai scumpe case din lume, întocmit de Forbes, scrie Business Insider.

    Casa are o suprafaţă de 37.000 de metri mătraţi şi este cunoscută sub numele Antilia, după o insulă din Oceanul Atlantic.

    Ambani, preşedintele Reliance Industries, un conglomerat din India a declarat că pentru construirea casei au fost cheltuiţi între unu şi două miliarde de dolari, echivalentul a 7 clădiri World Trade Center sau a unui birou de clădiri din Manhattan, cu o suprafaţă de aproape 160.000 de metri pătraţi.

    Antilia este formată din şase niveluri pentru parcare subterană şi trei eliporturi. În total este nevoie de aproape 600 de îngrijitori pentru a întreţine locuinţa.

    Construcţia a început în 2008 şi a fost finalizată la sfârşitul lui 2010.

    Locul doi în topul Forbes este ocupat de o locuinţă din Franţa – Villa Leopolda, a miliardarei Lily Safra. Cu o suprafaţă de aproape 81.000 de metri pătraţi, proprietatea este printre singurele case de pe malul mării, pe care regele Belgiei – Leopold II le-a construit pentru iubitele sale.

    Evaluată la jumătate de miliard de euro, rusul Mikhail Prokhorov a încercat să o achiziţioneze în 2008, însă în cele din urmă a renunţat, ceea ce a dus la pierderea depozitului de 50 de milioane de euro.

    Pe locul trei în topul Forbes s-a clasat proprietatea Irei Rennert din New York, estimată la valoarea de 248,5 milioane de dolari, potrivit ultimelor evaluări. Locuinţa include 29 de camere, trei piscine şi o centrală electrică proprie.

    Apartamentul din One Hyde Park vândut recent în Londra pentru 237 de milioane de dolari, ocupă poziţia a patra în clasamentul Forbes, urmat de Kensington Palace Gardens din London deţinute de miliardarul Lakshmi Mittal.

    Forbes a anunţat că preţul imobiliarelor de lux este în creştere. Dintre cele 20 de case ale miliardarilor din lume, care fac parte din topul Forbes, doar şase dintre ele au fost evaluate la sub 100 de milioane de dolari.

  • Cum se poziţionează retailerii moderni în topul importatorilor: Lidl şi Kaufland la vârf, Selgros spre coada clasamentului, iar Cora lipseşte

    Cel mai bine poziţionat retailer în topul im­por­tatorilor este dis­counterul german Lidl, care ocupă locul şase într-un clasam­ent condus de companii din industrii grele precum auto sau energie. Mai exact clasamentul este condus de Autom­obile Dacia, Rompetrol Rafi­nare, Petrotel – Lukoil, Ford România şi ArcelorMittal Galaţi. Lidl este cel mai sus poziţionat retailer, ceilalţi jucători din comerţul alimentar au poziţii variate de la 22 (Kaufland) la 362 (Selgros Cash & Carry).

    Nemţii de la Lidl au însă şi un model de business diferit, mai exact circa 80% din produsele de la raft sunt marcă privată. Pentru a obţine preţul cel mai mic, aceste produse sunt realizate într-o unitate de producţie pentru mai multe ţări, iar apoi trimise în toată Europa. Nemţii realizează şi local produse pe care le exportă apoi pe alte pieţe din Europa.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Clasamentul care face minuni pentru Dacia şi pentru încrederea noastră în marcă

    Trăim într-un deceniu al suvurilor. Toţi producătorii îşi modifică gamele. Toţi au suvuri în gamă şi toţi transofrmă toate modelele în suvuri. Dacă mergeţi la SIAB o să vedeţi la toate mărcile mari nişte suvuleţe care arată ca nişte adidaşi. Înalte şi înguste. Sunt din clasa B, adică la nivel de Fiesta şi Corsa. Au mai mult spaţiu în portbagaj şi cam asta e tot. Utilitate pentru familii nu prea vedem, însă lauda că ai un suvuleţ bate tot. Sigur că un Clio break este de două ori mai încăpător decât orice Crossland, Ecosport sau Mazda 3, însă nu toată lumea vrea spaţiu, cât prestanţă. Şi asta se întâmplă în toate gamele, şi în cea compact (care oricum e cu totul altceva), şi în cele mari (unde vorbim de maşini cât X5-urile, GLE-urile şi alte minuni).

    Jato Dynamics ne arată că în 2017 cota de piaţă a suvurilor a crescut la 34% – o treime din totalul maşinilor noi vândute. Cu trei ani în urmă era o cincime. S-au vândut 28 de milioane de suvuri în 2017, peste tot în lume.

    Cerere mare a fost în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – 5.5 mil. de suvuri vândute, o creştere cu 20% comparative cu 2016. O piaţă şi mai mare de suvuri este America de Nord – 8.2 mil. suvuri (+6.2% creştere Vs. 2016). În fine, China conduce la înmatriculări de suvuri noi, cu 10.7 mil. unităţi (46% cotă de piaţă locală).

    Cel mai bine-vândut SUV din lume în 2017 este Nissan Qashqai, cu tot cu variant pentru SUA (Rogue). Din 815 mii de suvuri Qashqai / Rogue vândute de Nissan tot anul, americanii au cumpărat jumătate, chinezii un sfert şi europenii 12%.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Medicul român care a transformat criza într-un succes. Cum a reuşit să ajungă la afaceri de peste 40 de milione de euro în perioada în care toată lumea pierdea bani

    Dragoş Anastasiu ocupă locul 12 în clasamentul celor 100 mai admiraţi CEO de pe piaţa locală. De formaţie medic, Dragoş Anastasiu a pus bazele grupului Eurolines în 1995. În prezent, acesta include în total 21 de firme de turism şi transport din România, Germania şi Republica Moldova, printre care Touring Europabus România, compania care deţine reţelele de agenţii de turism Eurolines şi TUI TravelCenter, Nova-Travel, tour-operatorul grupului, precum şi Green Village Resort din Sfântu Gheorghe.

    „Reputaţia este clădită nu doar pe educaţie şi experienţă, pe muncă, printr-un proces continuu de învăţare şi adaptare la condiţiile de piaţă existente, e şi rezultatul unor decizii care au dus la succes sau eşec. Reputaţia este aşadar rezultatul unui cumul de factori şi contează în măsura în care percepţia publică este clădită pe adevăr, care va ieşi, mai devreme sau mai târziu, la suprafaţă”, evaluează Dragoş Anastasiu.

    Din rândul calităţilor esenţiale pentru un lider menţionează respectarea cuvântului dat, credinţa cu tărie într-o cauză, precum şi capacitatea de a proiecta peste timp rezultatul unor procese, văzând şanse de progres acolo unde nimeni nu crede că ele există. În schimb, comportamentele care pot influenţa negativ o carieră sunt, din punctul lui de vedere, ideile fixe, pe care le caracterizează drept păguboase, incapacitatea de recunoaştere a unei decizii greşite şi replierea, adaptarea la noile condiţii de piaţă.

  • Eurostat: În România, terenul arabil costă mai puţin de 1 leu metrul pătrat, minimul pieţei din UE

    La exproprierile pentru construcţia de autostrăzi, statul le oferă proprietarilor, ca despăgubire, sume între 1,5 şi 3,5 lei pe metrul pătrat, arată ultimele proiecte normative lansate în acest sens de Ministerul Transporturilor.

    La nivel de state membre ale Uniunii Europene, preţul de aproape 2.000 de euro pe hectarul arabil este cel mai mic din Europa, iar la nivel de regiune, în Bulgaria – zona Yugozapaden – costurile pentru un hectar arabil sunt şi mai mici, 1.165 de euro/hectar.

    Cel mai mare preţ de achiziţie pentru un hectar arabil din UE a fost în Olanda: 63.000 de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro