BusinessMagazin

Tag: Cipru

  • Creditorii internaţionali au relaxat condiţiile de austeritate impuse Ciprului pentru împrumuturi

     Cipru va trebui să ajungă la un surplus bugetar primar, excluzând cheltuielile cu serviciul datoriei, de 4% în 2017, faţă de ţinta anterioară de 2016, întrucât şocul cauzat de închiderea sistemului bancar pentru aproape două săptămâni în martie ameninţă să afecteze grav economia ţării, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    Pentru acest an, Cipru estimează un deficit bugetar primar de 2,4% din PIB.

    “Aşezarea finanţelor publice pe o cale sustenabilă este prioritară pentru stabilizarea economiei şi revenirea încrederii companiilor, populaţiei şi investitorilor străini în perspectivele economice pe termen lung ale ţării”, se arată în proiectul de acord obţinut de Wall Street Journal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa a mai bifat o criză – Cipru. Să vină următoarea

    CRIZA DIN CIPRU ÎŞI ARE ORIGINILE ÎN CEA DIN GRECIA. Statul cipriot nu a fost la fel de cheltuitor ca şi cel elen în pofida afinităţii dintre cele două ţări, iar ciprioţii, experţi în a-i ajuta pe alţii să nu plătească taxe, nu au recurs la o evaziune în stil grecesc la ei acasă.

    Problema Ciprului vine din expunerea mare a băncilor cipriote pe obligaţiuni ale statului elen. O investiţie proastă, la al cărei deznodământ însă nu se gândea nimeni în urmă cu câţiva ani. Datoria unui stat din zona euro era percepută ca fiind printre cele mai sigure din lume. Restructurarea datoriei Greciei în 2012, prin care s-au şters peste 100 de miliarde de euro, a lăsat o gaură de mai multe miliarde de euro şi în băncile din Cipru.

    Restructurarea datoriei statului elen a fost soluţia zonei euro, cu sprijin puternic din Germania, la primul episod al crizei datoriilor din zona euro. Câteva episoade mai târziu – Portugalia, Irlanda şi Spania – situaţia din Cipru apare ca rezultat direct al măsurilor luate de zona euro.

    Soluţia dură a venit din nou cu sprijin german: sectorul bancar cipriot, reprezentând cam jumătate din economia ţării, va fi restructurat în asemenea măsură, încât i se pune sub semnul întrebării chiar existenţa.
    Rămâne de văzut dacă planurile zonei euro de taxare a depozitelor bancare, ulterior de impunere de pierderi deponenţilor, precum şi măsurile de restricţionare a circulaţiei capitalului ar putea speria investitorii şi populaţia în zona euro suficient pentru a pune bazele unei viitoare crize, aşa cum Grecia a cauzat situaţia din Cipru. Investitorii au ochit deja unul dintre membrii mai din margine şi mai bolnav în turma de ţări euro – Slovenia. “Rezolvarea” situaţiei din Cipru, la fel ca în cazul celorlalte câteva ţări dinainte, demonstrează paralizia de la nivelul zonei euro: pentru a se face ceva este nevoie întâi ca situaţia să se dezvolte într-o criză care să reprezinte o ameninţare, de preferat existenţială, pentru uniunea monetară.

    ZONA EURO STABILEŞTE NOI PRECEDENTE. Restructurarea datoriei Greciei anul trecut, cea mai mare din istorie pentru un stat, a reprezentat un mare pas în necunoscut pentru liderii ţărilor din zona euro. Criza din Cipru a împins şi mai departe pe calea măsurilor cu efecte greu de prevăzut.

    Pierderile extrem de ridicate impuse deponenţilor din băncile cipriote, posibil chiar de 80% în cazul Cyprus Popular Bank, instituţie de credit care va fi închisă, încalcă principiul de bază că banii deponenţilor sunt de neatins. După deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale, persoanele cu economii în conturi sunt tratate ca investitori la risc doar pentru că nu şi-au ales bine banca. Europenii ar putea rezolva această problemă în viitor plasându-şi depozitele la dobânzi foarte scăzute în băncile din Germania şi alte state “sigure”. Dacă Germania, în contextul crizei din zona euro, a ajuns chiar să taxeze investitorii pentru a le lua banii cu împrumut, atunci şi băncile germane ar trebui să poată face acelaşi lucru cu deponenţii din Cipru şi alte ţări. Un astfel de fenomen ar ajuta chiar la consolidarea sectorului bancar european, prea fragmentat în prezent.

    “Suntem ca un animal pentru un experiment acum. Sper ca nicio altă ţară să nu mai treacă prin aşa ceva. Tăierea din depozite a fost ca un cutremur. Nimeni nu s-a aşteptat ca UE, Banca Centrală Europeană şi BCE să se comporte într-o asemenea manieră”, a declarat pentru cotidianul The Guardian fostul guvernator al băncii centrale a Ciprului Afxentis Afxentiou. O altă decizie “inovatoare” a zonei euro şi mult mai îngrijorătoare este punerea în carantină a Ciprului prin instituirea unor măsuri de control al capitalului. Circulaţia liberă a capitalului este una dintre libertăţile fundamentale aflate la baza întregii Uniuni Europene.

    CIPRU A DEVENIT PRIMA ŢARĂ DIN ZONA EURO CARE A IMPUS CONTROLUL CAPITALULUI DE LA INTRODUCEREA MONEDEI EURO. Decizia ar trebui să ajute la evitarea unui colaps economic imediat. Setul de măsuri introduse de guvernul de la Nicosia include două tipuri de controale: interne şi externe. Cele interne prevăd limite pentru încasarea cecurilor, retragerea depozitelor la termen, tranzacţii prin card, retrageri din ATM-uri şi de la ghişee bancare.

  • Ce a spus Mugur Isărescu în ultimele zile despre situaţia din Cipru şi implicaţiile pe piaţa locală

    Consiliul de administraţie al BNR a dis­cutat joi mai multe ore, până seara târziu, despre situaţia din Cipru şi implicaţiile asupra pieţei locale. Cyprus Popular Bank, al doilea cre­ditor din Cipru care va dispărea ca ur­mare a planului de salvare a ţării agreat de autorităţile de la Nicosia cu liderii zo­nei euro şi FMI, deţine pe piaţa româ­neas­că Marfin. Marfin are regim de fi­lia­lă în România şi se supune regle­men­tărilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locală de garantare, în timp ce Bank of Cyprus este sucursală. “Activele celor două subsidiare ale băncilor cipriote în România reprezintă doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar Marfin România, bancă al cărei acţionar majoritar – Popular Bank of Cyprus – va fi lichidat, are depozitele integral garantate”, a spus Mugur Isărescu.

    Alte declaraţii recente ale guvernatorului BNR:

    • Marfin Bank poate să fie preluată de altă bancă, existând cadrul legal, însă nu va fi uşor din punct de vedere juridic să vorbim de preluarea unei sucursale – cazul sucursalei Bank of Cyprus în România;
    • BNR va solicita băncilor să publice în ofertele privind produsele de economisire unde sunt garantate depozitele constituite pentru a evita eventuale neclarităţi ulterioare;
    • În România, depozitele sunt asigurate până la 100.000 de euro pe persoană şi pe bancă. 100.000 de euro este o sumă mare pentru o ţară ca România;
    • Cei care au depozite de peste 100.000 de euro sunt puţini, până în 12.000 de persoane;
    • Impactul crizei din Cipru asupra cursului de schimb a fost „limitat“. A fost mai degrabă un impact psihologic;
    • Băncile au anunţat BNR că s-au înregistrat cereri de la populaţie pentru spargeri de depozite; guvernatorul le-a transmis clienţilor cu economii de sub 100.000 de euro că nu au motive să acţioneze astfel;
    • Guvernatorul nu exclude intrarea în România a unor capitaluri din depozitele bancare care vor pleca din Cipru, odată cu eliminarea restricţiilor, însă nu se declară foarte îngrijorat de „o năvală a banilor“ în România.
    • Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Bank of Cyprus închide temporar sucursala din România. Bancomatele rămân funcţionale

    “În conformitate cu Legea 17/2013 din Republica Cipru (Legea privind rezoluţia instituţiilor de credit şi a altor instituţii), Bank of Cyprus (BoC) a fost introdusă în procedură de rezoluţie (restructurare sau reorganizare). BoC funcţionează în România prin intermediul unei sucursale şi agenţiilor acesteia. Banca Centrală a Republicii Cipru, în calitatea sa de autoritate de supraveghere şi rezoluţie, a decis suspendarea operaţiunilor din România ale BoC pentru o perioadă de o săptămână, începând de astăzi, 1 aprilie 2013, în conformitate cu Legea 17/2013 din Republica Cipru, în vederea identificării unei soluţii de vânzare a acesteia. BNR a fost notificată în acest sens”, se arată în comunicatul Bank of Cyprus România.

    Banca notează că până la redeschiderea sucursalei şi agenţiilor acesteia din România, clienţii pot folosi reţelele de ATM, iar pentru necesităţi deosebite “sunt invitaţi” să contacteze call-center-ul sucursalei Bank of Cyprus.

    În comunicat se mai menţionează că măsurile de reorganizare sunt aplicate în conformitate cu art. 33 (aliniat 1) din Legea Bancară din Cipru şi Directiva 2001/24/EC a Parlamentului şi a Consiliului din 4 aprilie 2001.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Majoritatea grecilor preferă moneda euro, în pofida măsurilor de austeritate impuse ţării lor

     Primul sondaj, realizat de compania Marc pe un eşantion format din peste 1.000 de persoane în toată ţara, arată că 63,5 la sută dintre persoanele intervievate “vor menţinerea ţării” în zona euro.

    În schimb, 29,8 la sută se declară în favoarea “revenirii la drahmă” şi 6,7 la sută nu au răspuns anchetei publicate în cotidianul Ethnos.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 26-28 martie, după ce Parlamentul cipriot a aprobat restructurarea controversată a băncilor insulei, impusă de zona euro şi FMI în schimbul împrumuturilor pentru evitarea falimentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cipru: Măsuri de securitate sporite pentru a împiedica scoaterea de sume mari de bani din ţară

     Banii au fost confiscaţi în toate cazurile, iar persoanele în cauză anchetate de autorităţi, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Financial Times.

    Persoanele pot scoate din ţară doar 1.000 de euro pe zi, după ce joi au fost impuse măsuri draconice de control al capitalului , cu scopul de a împiedica retragerea masivă de bani şi colapsul economiei. Măsurile, primele de acest fel din zona euro, urmează restructurării sectorului bancar în cadrul unui program de ajutor extern de la zona euro şi FMI.

    Poliţia a sporit măsurile de securitate inclusiv în portul din sudul oraşului Limassol, pentru a-i opri pe cei care vor să scoată bani din ţară pe această cale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele UE, despre criza din Cipru: Decizia de a impune pierderi deponenţilor nu stabileşte un precedent

     Miniştrii de Finanţe din zona euro “au luat o decizie nefericită” când au aprobat planul iniţial de taxare a depozitelor bancare aflate sub pragul garantat în UE, de 100.000 de euro, a arătat Van Rompuy, transmite Bloomberg.

    Planul, respins de Parlamentul din Cipru, şi acordul ulterior de a impune pierderi depozitelor mari de la primele două bănci din ţară nu reprezintă un pericol pentru alte naţiuni, a afirmat Van Rompuy într-un interviu acordat publicaţiei belgiene De Zondag.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dijmărescu, şeful Fondului de Garantare: Depozitele subsidiarelor băncilor cipriote sunt în siguranţă

    „Sigur că, în situaţia dată, lu­mea este îngrijorată. Este normal să fie aşa, şi me­sa­jul meu, este ca oamenii să aibă încredere în forţa de reglementare pe care statul român o apli­că şi în instituţiile sale, respectiv ban­ca centrală, Ministerul Finanţelor, Fon­dul de Garantare a Depozitelor Banca­re. Din punctul nostru de vedere, aşa cum arată situaţia pe care o avem de la direcţia de supraveghere din BNR, în acest moment nu găsim un motiv de îngrijorare“, a declarat vineri Dijmă­rescu la emisiunea ZF Live. Consiliul de administraţie al BNR a dis­cutat joi mai multe ore, până seara târziu, despre situaţia din Cipru şi implicaţiile asupra pieţei locale. Cyprus Popular Bank, al doilea cre­ditor din Cipru care va dispărea ca ur­mare a planului de salvare a ţării agreat de autorităţile de la Nicosia cu liderii zo­nei euro şi FMI, deţine pe piaţa româ­neas­că Marfin. Marfin are regim de fi­lia­lă în România şi se supune regle­men­tărilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locală de garantare, în timp ce Bank of Cyprus este sucursală. Depozitele din Cipru sunt garan­tate, la fel ca şi în România şi restul UE, în limita a 100.000 de euro, însă pentru sumele ce depăşesc acest prag pierderile s-ar putea situa la 60%, conform ultimelor discuţii, în urma condiţiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de împrumuturi externe.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • La Bank of Cyprus, pierderile deponenţilor ar putea ajunge la 60% pentru economiile peste 100.000 euro

    Persoanele care au depozitaţi peste 100.000 euro la Bank of Cyprus vor pierde 37,5% din valoarea economiilor, sumă care va fi convertită în acţiuni la bancă, potrivit unei declaraţii a băncii centrale. Acţiunile vor oferi deponenţilor drept de vot la Bank of Cyprus, precum şi drept la dividende. Măsura face parte din planul de restructurare al instituţiei de credit şi practic banii vor dispărea imediat din conturile clienţilor. Deponenţii ar putea pierde, de asemenea, încă 22,5% din economii, banii urmând a fi îngheţaţi în conturi pentru care nu se va plăti dobândă până când planul de restructurare se va termina. Se esti­mea­ză că procesul de restructurare al băncii cipriote va dura mai multe luni. Iniţial s-a estimat că persoanelor care au peste 100.000 euro în conturi la Bank of Cyprus le vor fi confiscate doar 30-40% din valoarea depozitelor, aceasta fiind prima oară când liderii zonei euro au convenit să transfere povara bailout-ului şi către clienţii băncilor. Toate depozitele de maximum 100.000 euro sunt garantate, ceea ce înseamnă că un client care are 500.000 euro într-un depozit bancar va suporta pierderi doar pentru 400.000 euro. Banca centrală va numi un evaluator independent al Bank of Cyprus şi procentul de 22,5% din depozitele de peste 100.000 de euro va putea fi la rândul lui convertit în acţiuni, parţial sau total, în termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării, notează Bloomberg.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Criza din Cipru pune presiune pe leu

    Cursul s-a stabilizat la sfârşitul săptămânii trecute pe palierul de 4,41 lei/euro, unde a urcat în ultimele două săptămâni pe fondul crizei din Cipru. Euro a trecut pragul de 4,4 lei pe 18 martie, imediat după anunţul privind „taxa“ pe depozitele din băncile cipriote, o măsură care a speriat investitorii de pe pieţele emergente. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4154 lei/euro, uşor sub nivelul din ziua precedentă, aceasta fiind a zecea şedinţă consecutivă în care moneda europeană se menţine peste pragul de 4,4 lei. Leul a închis şedinţa interbancară de vineri aproape de nivelul de 4,41 unităţi/euro pe fondul unei sesiuni liniştite pentru toate monedele emergente din regiune. Mişcarea cursului din ultimele săptămâni reprezintă o schimbare de direcţie la 180 de grade în condiţiile în care de la începutul anului leul se afla pe o tendinţă ascendentă, susţinut de cererea de titluri de stat din partea investitorilor străini. Cursul de schimb atinsese un minim al ultimului an de 4,32 lei/euro la jumătatea lunii ianuarie, iar ulterior se stabilizase în jurul valorii de 4,35 lei/euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro