BusinessMagazin

Tag: China

  • SUA şi China semnează acordul care revitalizează pieţele financiare: Reducerea semnificativă a tarifelor comerciale încurajează creşterea globală şi restaurează încrederea investitorilor

    Pieţele bursiere internaţionale au luat avânt luni dimineaţă, în timp ce dolarul a urcat puternic, iar preţul aurului s-a prăbuşit, pe fondul unui acord surpriză între Statele Unite şi China de a reduce semnificativ tarifele comerciale impuse reciproc — o măsură care a eliminat temporar temerile privind un nou val al războiului comercial, raportează Reuters.

    În urma negocierilor din weekend desfăşurate la Geneva, cele două mari economii ale lumii au anunţat luni, printr-un comunicat comun, că vor renunţa la tarifele comerciale aplicate de la începutul lunii aprilie, când administraţia Trump a declanşat o nouă ofensivă tarifară.

     

    Efectele s-au resimţit instantaneu pe pieţele financiare:

    – Contractele futures pe indicele S&P 500 au crescut cu 2,6%, iar cele pe Nasdaq 100 — cu un spectaculos 3,8%, sugerând cea mai bună zi de tranzacţionare pentru tehnologie din ultima lună.

    – Acţiunile companiilor tech listate în Hong Kong au explodat cu peste 6%.

    – Indicele dolarului american a urcat cu 0,9%, marcând o revenire solidă faţă de minimul ultimilor trei ani.

    – Yenul japonez, considerat activ de refugiu, s-a depreciat cu 1,5% faţă de dolar, ajungând la 147,08 yeni, iar euro a scăzut cu 1,1%, până la 1,1131 dolari.

     

    Şi Europa a reacţionat pozitiv:

    – Bursa germană (DAX) a urcat cu 1,5%, atingând un maxim istoric.

    – Indicele paneuropean STOXX 600 a crescut cu 1,1%.

    – FTSE MIB din Italia a înregistrat un avans de peste 2%, atingând cel mai ridicat nivel din 2007 încoace.

     

    Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a confirmat că s-a convenit asupra unui „armistiţiu” de 90 de zile, timp în care măsurile comerciale agresive vor fi suspendate, iar tarifele existente vor fi reduse dramatic — de la niveluri ce depăşeau 100% până la doar 10%.

  • SUA şi China vor suspenda o parte din taxele vamale reciproce timp de 90 de zile

    Suspendarea urmează să intre în vigoare „până la 14 mai”, se arată în declaraţie. De la anunţarea noilor taxe vamale pentru importurile din China, la 2 aprilie, ambele ţări şi-au majorat tarifele.

    Recent, tarifele americane pentru bunurile chinezeşti au ajuns la 145%, iar administraţia Trump a implementat măsuri sectoriale suplimentare. China a ripostat rapid, majorând semnificativ tarifele la importurile americane la 125%.

    Cu toate acestea, în ultimele zile, a avut loc o modificare a relaţiilor dintre cele două puteri, care a deschis calea către o reducere a taxelor vamale. „80% […] pare să fie nivelul corect”, a estimat Donald Trump pe reţeaua sa de socializare, Truth Social.

  • Cum au decis chinezii să vină la masa de negociere cu SUA: Teama de izolarea internaţională. „Ambele părţi încearcă să pară dure, dar niciuna nu vrea să fie responsabilă pentru prăbuşirea economiei globale”

    Deşi oficial, China a adoptat un ton sfidător în faţa noilor tarife impuse de preşedintele american Donald Trump luna trecută, promovând imagini cu Mao Zedong şi mesaje anti-imperialiste în mass-media de stat şi pe reţelele sociale, în culise, oficialii de la Beijing sunt din ce în ce mai îngrijoraţi, scrie Reuters.

    Potrivit a trei surse apropiate guvernului chinez, impactul economic al tarifelor şi riscul izolării internaţionale, pe măsură ce partenerii comerciali ai Chinei încep să semneze acorduri bilaterale cu SUA, au determinat o reevaluare a poziţiei oficiale.

    Aceşti factori, combinaţi cu o atenuare a retoricii lui Trump şi iniţiative diplomatice din partea Washingtonului, au convins Beijingul să îl trimită în Elveţia, în acest weekend, pe He Lifeng, vicepremier al Chinei, pentru discuţii cu oficiali americani.

    Ministerul chinez de externe a declarat pentru Reuters că „opoziţia fermă a Chinei faţă de abuzul politicii americane este clară şi constantă” şi că nu există schimbări în această poziţie.

    Totodată, a acuzat Washingtonul că a folosit fentanilul ca pretext „pentru un act tipic de intimidare, care subminează serios dialogul şi cooperarea în combaterea drogurilor”.

    Vineri, vice-ministrul de externe chinez, Hua Chunying, a afirmat că Beijingul are „încredere deplină” în capacitatea sa de a gestiona relaţiile comerciale cu SUA, adăugând că abordarea administraţiei Trump „nu este sustenabilă”.

    Războiul comercial dintre cele două mari economii ale lumii, agravat de decizia lui Trump de a impune tarife şi altor zeci de ţări, a perturbat lanţurile globale de aprovizionare, a generat volatilitate pe pieţele financiare şi a amplificat temerile privind o încetinire accentuată a creşterii economice globale.

    De partea cealaltă, restricţiile chineze privind exporturile de minerale esenţiale au afectat aprovizionarea SUA cu materiale critice pentru industria de armament, electronice şi bunuri de consum.

    În plus, popularitatea lui Trump este în scădere, inclusiv din cauza modului în care gestionează politica comercială şi economia.

    Atmosfera tensionată dinaintea negocierilor de la Geneva evidenţiază lipsa de încredere reciprocă şi diferenţele majore de stil diplomatic dintre echipa lui Trump şi autorităţile chineze, ceea ce face probabilă o serie de discuţii prelungite şi dificile.

    „Ambele părţi încearcă să pară dure, dar niciuna nu vrea să fie responsabilă pentru prăbuşirea economiei globale”, a declarat Scott Kennedy, expert în afaceri chineze la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

  • Cum i-au păcălit chinezii pe americani: Exporturile ţării au crescut puternic în Asia de Sud-Est, compensând impactul tarifelor comerciale impuse de Trump

    Exporturile Chinei au crescut puternic în aprilie, susţinute de livrările către ţările din Asia de Sud-Est, compensând scăderea bruscă a exporturilor către SUA, afectate de tarifele comerciale ridicate, scrie CNBC.

    Potrivit datelor publicate vineri de autoritatea vamală chineză, exporturile au crescut cu 8,1% în aprilie (în dolari americani), faţă de aceeaşi lună a anului trecut, depăşind semnificativ estimarea de 1,9% din sondajul Reuters.

    Importurile au scăzut marginal, cu doar 0,2% faţă de aprilie 2024, în timp ce economiştii se aşteptau la o contracţie mult mai accentuată, de 5,9%.

    Livrările Chinei către Statele Unite s-au prăbuşit cu peste 21% în aprilie faţă de aceeaşi perioadă a trecut, în timp ce importurile din SUA au scăzut cu aproape 14%.

    În martie, exporturile către SUA urcaseră cu 9,1%, întrucât exportatorii s-au grăbit să trimită marfa înainte de aplicarea noilor tarife.

    Pe primele patru luni ale anului, exporturile Chinei către SUA au scăzut cu 2,5%, iar importurile din SUA s-au diminuat cu 4,7% faţă de perioada similară din 2024.

    Zhiwei Zhang, preşedintele şi economistul-şef al firmei Pinpoint Asset Management, a explicat că avansul puternic al exporturilor ar putea fi parţial explicat prin redirecţionarea mărfurilor prin ţări terţe şi prin contracte semnate înainte de anunţarea tarifelor.

    Exporturile Chinei către ţările membre ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) au crescut cu 20,8% în aprilie, accelerând de la o creştere de 11,6% în martie.

    Vietnamul şi Malaezia au rămas principalele destinaţii pentru produsele chinezeşti, însă exporturile către Indonezia şi Thailanda au înregistrat creşteri impresionante de 37%, respectiv 28%, faţă de anul anterior.

    În acelaşi timp, exporturile Chinei către Uniunea Europeană au crescut cu 8,3%, în timp ce importurile din blocul comunitar au scăzut cu 16,5% faţă de anul trecut.

     În martie, exporturile crescuseră cu 10,3%, iar importurile scăzuseră cu 7,5%.

    Preşedintele american Donald Trump a impus tarife de 145% pe importurile din China, determinând Beijingul să riposteze cu tarife de 125% aplicate produselor americane.

  • Donald Trump s-a răzgândit: SUA propune acum tarife de 80% pentru importurile din China, înaintea unor negocieri cruciale între cele două superputeri economice. „China ar trebui să îşi deschidă piaţa pentru SUA, ar fi atât de benefic pentru ei. Pieţele închise nu mai funcţionează”

    Donald Trump a declarat vineri că un tarif vamal de 80% aplicat produselor chinezeşti „pare rezonabil”, fiind prima dată când sugerează o alternativă concretă la tariful de 145% impus Chinei, înaintea unor discuţii cruciale care se vor desfăşura în weekend, scrie Reuters.

    Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, şi principalul negociator comercial, Jamieson Greer, se vor întâlni cu responsabilul economic chinez, He Lifeng, în Elveţia, pentru discuţii care ar putea reprezenta un prim pas către rezolvarea disputelor comerciale dintre cele două ţări.

    „China ar trebui să îşi deschidă piaţa pentru SUA, ar fi atât de benefic pentru ei. Pieţele închise nu mai funcţionează”, a scris Trump pe platforma Truth Social.

    „Un tarif de 80% pentru China pare potrivit. Rămâne la latitudinea lui Scott B.” a adăugat el.

    Deşi Trump a lăsat să se înţeleagă în mai multe rânduri că se aşteaptă ca tarifele impuse Chinei să fie reduse, este pentru prima dată când menţionează un procent anume la care acestea ar putea ajunge.

    De la preluarea noului mandat în ianuarie, Trump a majorat tarifele pentru importurile din China la 145%, pe lângă cele impuse în primul său mandat şi măsurile instituite anterior de administraţia Biden.

    China a reacţionat impunând restricţii la exportul unor elemente rare şi majorând tarifele pentru produsele americane până la 125%, adăugând taxe suplimentare pe anumite bunuri precum soia şi gazul natural lichefiat.

  • UE se uită mai atent la importurile din China după ce au apărut suspiciuni că Beijingul inundă piaţa europeană cu produsele pe care nu le mai trimite în SUA

    Uniunea Euorpeană a lansat o acţiune de supraveghere a pieţei pentru produsele care ajung din China în Europa, după ce au apărut suspiciuni că Beijingul inundă piaţa europeană cu produsele pe care nu le mai trimite în SUA după tarifele comerciale anunţate de Donald Trump, potrivit The Guardian.

    Suspiciunile au apărut după ce retailerii online Shein şi Temu au majorat brusc bugetele de marketing pentru Europa după ce Trump a introdus în weekend tarife comerciale pe coletele mici care vin din China, unde valoare totală per colet nu depăşeşte 800 de dolari.

    Maros Sefcovic, comisarul european pentru Comerţ, a avertizat că tarifele anunţate de americani pentru industria auto europeană şi pentru industria siderurgică, dar şi ameninţările legate de noi tarife pentru alte sectoare sunt „inacceptabile”

    Uniunea Europeană îi cere SUA să ajungă la un acord comercial, întrucât Sefcovic descrie UE drept „de departe cel mai important partener economic al Statelor Unite”.

    De cealaltă parte, UE monitorizează posibilitatea ca Beijingul să trimită spre Europa produsele pe care le trimitea anterior în SUA. Primele rezultate ale raportului întocmit de UE vor apărea la jumătatea lunii mai.

    „Ţinta este de a proteja piaţa europeană de posibile creşteri abrupte ale importurilor din alte ţări care sunt afectate de tarifele comerciale ale lui Trump şi care caută pieţe alternative. Aşteptăm primele rezultate ale analizei la jumătatea lunii mai.”, a adăugat Sefcovic.

  • Schimbare majoră de strategie a Apple: Compania va cumpăra în acest an cipuri din SUA în valoare de peste 19 miliarde de dolari, în timp ce vrea să-şi mute producţia în afara Chinei

    Apple intenţionează să achiziţioneze în acest an cipuri în valoare de peste 19 miliarde de dolari produse în Statele Unite, într-un efort de a-şi diversifica lanţul global de aprovizionare şi de a reduce dependenţa de China, scrie Bloomberg.

    În acelaşi timp, compania îşi creşte investiţiile în India, ţară care devine tot mai importantă pentru producţia iPhone-urilor.

    CEO-ul Tim Cook a declarat că Apple va colabora mai strâns cu Taiwan Semiconductor Manufacturing (TSMC), care îşi extinde prezenţa în Arizona, ajungând la şase fabrici.

    El a mai spus că, pe viitor, majoritatea iPhone-urilor destinate pieţei americane vor fi fabricate în India, pe măsură ce compania reduce producţia din China.

    În India, Apple produce deja aproximativ 20% din iPhone-uri şi estimează că, până la finalul anului viitor, va importa din această ţară majoritatea telefoanelor vândute în SUA.

    „Avem un lanţ de aprovizionare complex, iar riscurile sunt inevitabile” a explicat Cook. „Am învăţat că decizia de a avea întreaga producţie într-un singur loc implică riscuri mari. De aceea, am început să diversificăm”.

    Deşi administraţia Trump îşi doreşte ca Apple să producă dispozitive chiar în SUA, acest lucru nu este fezabil la scară largă în viitorul apropiat. În schimb, compania promite să cumpere mai multe componente fabricate local.

    Apple va achiziţiona zeci de milioane de procesoare avansate de la o nouă fabrică TSMC din Arizona, care deja produce cipuri pentru iPad-uri şi Apple Watch-uri de nivel entry.

    În plus, Cook a menţionat că sticla pentru ecranele iPhone este produsă în SUA, făcând referire la Corning.

  • Maşinile electrice chineze întâmpină obstacole în Europa: Tarifele ridicate forţează regândirea strategiilor de expansiune într-un climat tot mai impredictibil

    Producătorii auto chinezi care se extind în Europa sunt nevoiţi să îşi revizuiască ambiţiile pe termen scurt, întrucât barierele tarifare le-au încetinit lansarea produselor şi au făcut ca vehiculele lor electrice să fie mai puţin accesibile, informează Financial Times.

    Expansiunea rapidă a vehiculelor electrice fabricate în China – apreciate pentru preţurile reduse şi tehnologiile software avansate – a generat reacţii protecţioniste atât în Statele Unite, cât şi în Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a impus anul trecut tarife de până la 45% pentru vehiculele electrice chinezeşti, în timp ce piaţa americană rămâne practic închisă pentru producătorii auto din China.

    Aceste costuri suplimentare au afectat competitivitatea preţurilor multor companii, unele dintre acestea confruntându-se, de asemenea, cu dificultăţi în extinderea reţelelor de distribuţie.

    „Am subestimat cu siguranţă dificultăţile în planificarea noastră iniţială”, a declarat William Li, directorul executiv al companiei Nio, la Salonul Auto de la Shanghai, desfăşurat săptămâna trecută. Cu toate acestea, el a subliniat că producătorul de vehicule electrice rămâne „ferm angajat” să îşi extindă gradual prezenţa pe piaţa europeană. 

    În pofida ambiţiilor exprimate, cota de piaţă a mărcilor auto chinezeşti în Europa şi Marea Britanie rămâne redusă – doar 4,3% în primele două luni ale acestui an, potrivit analistului auto Matthias Schmidt.

    Luna trecută, Zhu Jiangming, directorul general al Leapmotor, a atras atenţia că „tariful de 30,7% şi costurile de transport de aproximativ 10% au afectat considerabil competitivitatea noastră în Europa”.

    Anul trecut, grupul Stellantis a achiziţionat o participaţie de 20% în Leapmotor, într-o tranzacţie istorică ce prevedea ca vehiculele electrice ale start-up-ului din Hangzhou să fie comercializate prin reţeaua de dealeri europeni ai Stellantis, care include mărcile Fiat şi Peugeot. 

    Totuşi, acest parteneriat a întâmpinat deja un obstacol major: Stellantis a întrerupt brusc, la sfârşitul lunii martie, producţia modelului electric de mici dimensiuni Leapmotor T03 în Polonia, fără a oferi o explicaţie publică.

    Polonia s-a numărat printre statele membre ale UE care au votat în favoarea introducerii tarifelor, după ce Comisia Europeană a conchis că vehiculele electrice produse în China beneficiază de subvenţii incorecte din partea guvernului de la Beijing. 

    În prezent, prioritatea companiei Leapmotor este să înceapă producţia în Europa până în al doilea sau al treilea trimestru al anului 2026.

  • Porturile Americii se golesc, transportatorii intră în panicã: Cum războiul tarifelor cu China ameninţă să îngenuncheze economia SUA

    Războiul comercial dintre Donald Trump şi China începe să afecteze grav economia Statelor Unite, întrucât operatorii de porturi şi transportatori aerieni de marfă raportează scăderi semnificative ale volumului de mărfuri din China, notează The Irish Times. Grupurile de logistică au anunţat că rezervările de containere către SUA au scăzut considerabil de la introducerea tarifelor de 145% asupra importurilor chineze.

    Portul Los Angeles, principalul punct de intrare al mărfurilor chineze, estimează că sosirile programate pentru săptămâna care începe pe 4 mai vor fi cu o treime mai mici comparativ cu anul trecut. De asemenea, transportatorii aerieni de marfă raportează reduceri semnificative ale rezervărilor, potrivit datelor Vizion, unde rezervările pentru containerele de dimensiuni standard din China către SUA erau cu 45% mai mici la jumătatea lunii aprilie.

    John Denton, secretarul general al Camerei Internaţionale de Comerţ, a explicat că tulburările din fluxurile comerciale sunt cauzate de comercianţi care îşi amână deciziile, aşteptând să vadă dacă Washingtonul şi Beijingul ajung la un acord. Un sondaj realizat de ICC în peste 60 de ţări a indicat că impactul asupra comerţului va fi probabil permanent, indiferent de rezultatul negocierilor.

    Costurile de acces pe piaţa americană sunt cele mai ridicate de la criza anilor 1930, afirmă Denton, precizând că taxa minimă de acces, indiferent de context, va fi de aproximativ 10%. Aceste realităţi afectează grav dinamica schimburilor comerciale globale şi creează un climat generalizat de incertitudine.

    Atât SUA, cât şi China au început să resimtă presiunea: ambele ţări au anunţat recent excepţii de la taxe pentru anumite produse importante. Deşi Trump a prezis o reducere a tarifelor de 145%, China a declarat că nu poartă în prezent negocieri cu SUA, sporind tensiunile comerciale.

    Primele containere vizate de noile tarife vor ajunge în SUA în săptămâna următoare. Operatorii logistici confirmă că lanţurile de aprovizionare au fost perturbate, companiile amânând transporturile sau depozitând mărfurile în zone vamale pentru a evita plata taxelor până la momentul retragerii.

    Importatorii americani folosesc rezervele existente şi preferă să redirecţioneze transporturile către ţări apropiate, cum ar fi Canada, pentru a reduce impactul tarifelor. Nathan Strang, director în cadrul Flexport, avertizează că, dacă se va încheia un acord, tarifele de transport ar putea exploda din cauza cererii acumulate.

    Hapag-Lloyd, una dintre cele mai mari companii maritime, a raportat anularea a 30% dintre rezervările sale din China. TS Lines, companie taiwaneză de transport, a suspendat recent una dintre rutele sale către coasta de vest a SUA, invocând lipsa cererii.

    Scăderea volumului de comenzi s-a reflectat în numărul debarcărilor în Portul Los Angeles, iar analiza Sea-Intelligence indică o creştere a numărului de „navigaţii în alb”, unde navele programate nu mai sunt trimise la destinaţie. 

    În mai, doar Portul Los Angeles se aşteaptă la 20 de curse anulate, însumând peste 250.000 de containere – de patru ori mai mult faţă de luna aprilie. Creşterea livrărilor din alte regiuni, precum Vietnam şi Cambodgia, explică o parte din compensarea pe termen scurt, însă impactul global rămâne sever.

  • Beijingul nu cedează în faţa lui Trump. China spune că se poate descurca şi fără produse agricole sau produse energetice din SUA

    Oficialii chinezi au anunţat că Beijingul se poate descurca şi fără importurile de produse agricole sau produse energetice din SUA, în contextul în care China ţinteşte o creştere economică de 5% în 2025, potrivit FT.

    Zhao Chenxin, vicepreşedintele comisiei de dezvoltare şi reformă din China, a declarat că producţia internă de produse agricole şi produse energetice, împreună cu importuri din surse non-SUA, vor acoperi necesarul.

    „Chiar dacă nu cumpărăm cereale furajere şi rapiţă din SUA, nu va avea un impact prea mare asupra rezervelor de cereale”, a declarat Zhao.

    Comentariile oficialului chinez au venit luni într-o conferinţă de presă în care autorităţile au încercat să liniştească opinia publică cu privire la starea economiei şi au promis că vor face eforturi pentru a diminua efectele războiului comercial declanşat de preşedintele american Donald Trump.

    Oficialul a subliniat că importurile de produse agricole din SUA înseamnă „în principal cereale furajere, care sunt uşor de înlocuit”. Totodată, el a spus că oprirea importurilor de petrol, gaze naturale şi cărbune din SUA ar avea doar un impact limitat asupra pieţei din China.

    În cazul în care China nu mai importă produse agricole din SUA, fermierii americani vor fi loviţi puternic, în contextul în care americanii au avut exporturi de bunuri agricole în valoare de 33 de miliarde de dolari către China în 2023. În acelaşi timp, SUA a exportat petrol, gaze naturale şi cărbune în valoare de 15 miliarde de dolari către China.

    Brazilia şi Argentina sunt printre ţările care ar putea exporta mai mult către China pentru a-i înlocui pe americani. SUA reprezenta 13,5% din importurile de produse agroalimentare ale Chinei în 2023, în scădere de la 20,7% în 2016. În aceeaşi perioadă, Brazilia a crescut de la 17,2% la 25,2%.

    În ciuda dorinţei administraţiei Trump de a negocia cu Beijingul, China nu pare deschisă la dsicuţii şi a acuzat de mai multe ori Washingtonul că minte atunci când spune că există negocieri.

    Săptămâna trecută, China a semnalat că SUA ar trebui să anuleze noile tarife pentru a putea porni cu adevărat negocierile.