BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Ce soluţii are statul pentru economia României. De salariile uriaşe ale bugetariilor sau de pensiile speciale nu se atinge nimeni, aşadar cel mai probabil este să avem taxe mai mari sau unele noi

    Economia românească creşte peste aşteptări, în ciuda inflaţiei şi războiului din Ucraina, arată datele statistice. Prin contrast, creşte ameţitor şi deficitul bugetar al României, pentru că veniturile bugetului de stat sunt sufocate de cheltuielile care cresc la un ritm mult mai alert.

    În criza inflaţiei, este clar că guvernul nu se poate atinge de salariile bugetarilor sau de pensii, cele mai mari cheltuieli, iar cheia echilibrării bugetului este la venituri. Cea mai uşoară variantă este creşterea taxării sau introducerea de noi taxe, iar întrebarea tuturor este ce se va întâmpla cu sistemul fiscal din România în perioada următoare.

    Până la introducerea de noi taxe, guvernul trebuie să colecteze mai bine taxele din România – este o discuţie veche deja de câţiva ani, dar care a rămas la stadiul de declaraţie, pentru că bătălia cu evaziunea fiscală a fost pierdută sistematic de statul român, care a ajuns să încaseze aproape o treime din TVA-ul care ar fi trebuit colectat într-un an. Pierderile sunt uriaşe, de ordinul zecilor de miliarde de euro anual. Presiunea pe guvern pentru a echilibra este mare şi vine din toate părţile – România, la fel ca restul ţărilor din Uniunea Europeană, are un deficit bugetar anual asumat de maxim 3% din PIB, dar în 2021 a fost mai mult decât dublu, iar pentru 2022 perspectivele sunt la fel de sumbre.

    Deficitul bugetar se răsfrânge direct în datoria publică, care în ultimii doi ani a sărit de la 35% din PIB la 50%, iar România plăteşte dobânzi la această datorie la nivelul a jumătate cât plăteşte pentru investiţii din bugetul de stat. România şi-a asumat prin Tratatul de la Maastricht în faţa Uniunii Europene o datorie publică care nu va depăşi 60% din PIB. Deşi sunt state care au şi datorie publică de peste 100% din PIB, precum Italia sau Grecia, economia României trebuie să stea la un nivel mai mic de îndatorare, sunt de părere economiştii, pentru că, peste un anumit nivel, datoria publică devine o piatră de moară pentru creşterea economică. Înainte de pandemie, economiştii dădeau pragul critic pentru datoria publică la 45-50% din PIB. Care este însă această linie roşie?

    „Ştim că datoria publică nu se va opri la 50% din PIB. Cred că undeva la 60% ar fi punctul critic, dar acest nivel cred că ar trebui să ia în considerare şi demografia, precum şi productivitatea muncii”, răspunde Steen Jakobsen, economist danez, directorul de investiţii al Saxo Bank. Este cert că bugetul de stat în acest moment arată ca un buzunar rupt şi marea întrebare este ce e de făcut, mai ales în condiţiile în care o creştere de taxe ar brusca o economie care oricum se clatină. „Este absolut clar că trebuie să facem ceva cu deficitul bugetar şi trebuie să găsim soluţii. Primul pas este să rezolvi cea mai gravă problemă pe care o ai, care este evaziunea fiscală. Aş spune că este chiar o decizie care se poate lua în CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării – n. red.), necesară pentru a ataca frontal problema aceasta a evaziunii fiscale”, este de părere Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

    O altă problemă, mai sensibilă, este cea a facilităţilor fiscale. Aici părerile sunt împărţite; pe de-o parte, şi aceste scutiri de taxe şi impozite au avut un aport la creşterea sectoarelor în care au fost aplicate, dar, pe de altă parte, se poate pune problema şi a unei inechităţi în sistemul fiscal: „dacă tot plătim taxe, nu ar trebui să le plătească toată lumea?” În acest moment, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, aproape 1 milion de angajaţi beneficiază de aceste facilităţi fiscale. Este vorba de 992.000 de angajaţi din IT, construcţii, cercetare şi, mai nou, din agricultură şi industria agroalimentară. „A doua chestiune pe care trebuie o rezolvăm în ordine logică este problema acestor inechităţi. Aceste facilităţi fiscale care se perpetuează, altele sunt deschise.

    Nu cred că trebuie să avem două categorii de contribuabili. Toată lumea trebuie să plătească taxe şi impozite. După părerea mea, toate facilităţile fiscale trebuie închise”, mai crede Ionuţ Dumitru. De altfel, şi Fondul Monetar Internaţional recomandă eliminarea acestor nişe fiscale. În ultima vizită a FMI în România, una de curtoazie, fiind o vizită anuală, reprezentanţii instituţiei au spus că, pentru a aduce din nou deficitul în marca celor 3% din PIB, guvernul trebuie să modifice legislaţia taxelor şi impozitelor din România şi să elimine facilităţile fiscale. 

    România a colectat, în ultimii 4 ani, 14-15% din PIB ca taxe şi impozite, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Spre comparaţie, în 2008 colecta aproape 19%. Chiar dacă nivelul nominal al veniturilor fiscale a crescut de la criza din 2008 încoace, ca pondere în PIB nivelul de colectare al taxelor şi impozitelor a crescut, ceea ce arată ineficienţa guvernelor de a aduce venituri sănătoase la bugetul de stat. 

    Datele Eurostat, care cuprind şi încasările din contribuţii de asigurări, arată că România colectează din taxe, impozite şi contribuţii sociale 27% din PIB, iar media europeană este la peste 40%. FMI a mai luat în vizor şi impozitul mic pe dividende din România, care este de 5%, dar şi impozitul pe venit al microîntreprinderilor, aplicabil la firmele cu cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro. Acest plafon ar trebui coborât, spun reprezentanţii FMI. Anul acesta nu vor fi creşteri de taxe, promite guvernul, însă este necesară o reconfigurare a Codului Fiscal.

    În coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR se negociază introducerea unei „taxe de solidaritate”, o suprataxare a companiilor care au afaceri mai mari de 100 de milioane de euro, dar şi reintroducerea impozitului progresiv pentru venituri.  Cu toate acestea, atât mediul de afaceri, cât şi economiştii, sunt de părere că modificarea fiscalităţii în sensul creşterii sau introducerii de noi taxe este indezirabilă mai ales în acest moment, având în vedere că discutăm de vremuri de criză. Mai degrabă guvernul ar trebui să se concentreze pe o colectare mai bună a taxelor existente, în special prin digitalizarea autorităţilor fiscale.

     

     

    Steen Jakobsen, directorul de investiţii al Saxo Bank

    „Ştim că datoria publică nu se va opri la 50% din PIB. Cred că undeva la 60% ar fi punctul critic, dar acest nivel cred că ar trebui să ia în considerare şi demografia, precum şi productivitatea muncii.”

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal

    „Este absolut clar că trebuie să facem ceva cu deficitul bugetar şi trebuie să găsim soluţii. Primul pas este să rezolvi cea mai gravă problemă pe care o ai, care este evaziunea fiscală. Aş spune că este chiar o decizie care se poate lua în CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării – n. red.), necesară pentru a ataca frontal problema aceasta a evaziunii fiscale.”

     

  • Doctorul de afaceri: care este cea mai bună soluţie prin care să îţi salvezi afacerea de la faliment

    După 20 de ani de analize financiare ale companiilor din România, Alice Ionescu a ajuns la concluzia că şi în cazul evoluţiei unei afaceri se pot aplica principii similare medicinei. Astfel, cel mai bun remediu împotriva falimentului este, la fel ca în cazul unei boli, prevenţia.

     

    Ca multe alte afaceri, doctorbusienss.ro, a luat naştere după ce fondatoarea platformei a identificat o nevoie nefructificată încă: după ce a efectuat analize financiare de peste 20 de ani, ea a observat că cele mai multe dintre problemele unei afaceri sunt conştientizate doar când apar blocaje pe fluxurile de cash. „Cauzele acestor blocaje sunt ori înţelese prea târziu ori deloc. Dacă anterior ar fi existat atenţie asupra situaţiei financiare a afacerii, problemele ar fi putut fi evitate. Văzându-le şi conştientizând aceste probleme, iei măsuri la timp, nu laşi să se înrăutăţească lucrurile. Experienţa mi-a arătat că orientarea pe controlul şi înţelegerea situaţiei financiare a dus la redresarea companiilor.” Alice Ionescu este de părere că, dacă antreprenorii ar evalua stabilitatea financiară a firmelor lor, creanţele şi datoriile la sfârşitul fiecărei luni, ar putea evita un potenţial blocaj. În realitate însă, există firme în care cifra de afaceri şi volumul încasărilor reprezintă singurele informaţii privind situaţia în care se află compania.

    Conform fondatoarei doctorbusiness.ro, există antreprenori care nici nu cer balanţa contabilă a firmei, întrucât nu o pot înţelege. În acest context, ea spune că a reuşit să implementeze sisteme de raportare managerială, să creeze obiceiuri sănătoase de urmărire rapidă a celor mai importante şi sensibile aspecte ale businessului. „Cu alte cuvinte, am reuşit să mut o parte din atenţia pe care antreprenorul o are pentru dezvoltarea firmei către zona financiară, făcându-i să înţeleagă că lucrurile sunt foarte simple atunci când ai claritate. Pentru că, până la urmă, fără o bază sănătoasă, nu poţi merge mai departe”, adaugă ea. Pe lângă afişarea rezultatelor legate de performanţa firmei (venituri, cheltuieli, profit), aplicaţia realizează, totodată, o radiografie a stabilităţii patrimoniului (datorii, stocuri, creanţe) şi un diagnostic al stării de sănătate, acoperind aici nivelul de îndatorare, capacitatea de plată şi capitalul de lucru. Odată cu intrarea pe pagina principală a site-ului, antreprenorul poate încărca balanţa lunară, urmând să primească în câteva secunde un raport de analiză de 20-30 de pagini de informaţii, grafice, recomandări, explicaţii. Poate observa astfel starea de sănătate a firmei prin 14 indicatori de performanţă prezentaţi într-o metodă „semafor”: verde – afacere sănătoasă, galben – stare de oboseală şi roşu – nevoie de tratament. Un beneficiu notabil al platformei este că antreprenorii pot rămâne anonimi, nefiind nevoie de codul CUI sau numele companiei. „Nu-mi place cuvântul faliment. Eu ajut companiile să fie profitabile şi stabile financiar. DoctorBusiness.ro este şi un sfătuitor care pune degetul pe rană şi oferă soluţii pentru stabilizare. Raportul generat de aplicaţie evidenţiază punctele forte şi vulnerabilităţile (…) Nu trebuie să fi făcut ASE-ul ca să înţelegi raportul de analiză financiară”, crede Alice Ionescu.

    Astfel, mottoul companiei pare a fi „să previi este mai bine decât să constaţi”, în vreme ce antreprenorii pot vedea cheltuielile care afectează cifra de afaceri, distanţa faţă de obiectivul propus în fiecare lună şi o lungă serie de vulnerabilităţi. Deşi provocările companiilor sunt cât se poate de diverse, simptomul este mereu acelaşi: lipsa de cash. Totuşi, cel mai des întâlnite probleme constau în achiziţia de active din banii de capital de lucru, estimarea incorectă a costurilor pe produse şi costurilor fixe, un nivel scăzut de productivitate şi creanţele neîncasate la scadenţă şi negarantate, unele cauze fiind neurmărirea scadenţei, mai degrabă decât lipsa de cash a clientului. „Neurmărirea stocurilor este o cauză foarte des întâlnită, ca şi lipsa unui responsabil pentru stocurile firmei. Sunt multe companii cu lipsuri in gestiune, necorelând acest lucru cu faptul că pe acolo se scurge o parte din profitul acumulat”, observă Alice Ionescu. Ea adaugă că antreprenorii se confruntă, între timp, cu probleme care ţin de garanţii neacordate clienţilor, cu valori mai mari decât profitul proiectului şi neurmărirea scadenţei lor.

    În consecinţă, o firmă cu multe astfel de proiecte şi fără o linie de finanţare rămâne în scurt timp fără capital de lucru. Aici se mai adaugă, de asemenea, corelarea defectuoasă dintre momentul achiziţiei şi cel al producţiei şi, într-un final, lipsa de planificare a companiei – de la buget, producţie şi  vânzări la cash flow, prioritizarea sarcinilor şi faptul că strategia nu este cunoscută de toată echipa. În ceea ce priveşte profilul firmelor care au descărcat o analiză financiară a afacerii lor pe doctorbusiness.ro, cifrele de afaceri sunt cuprinse între 55.000 şi 350 de milioane de lei, iar obiectul lor de activitate poate fi dedus din structura de costuri şi de patrimoniu. Astfel, doctorbusiness.ro interacţionează cu firme de producţie (cu active multe şi costuri cu materiile prime), companii de IT (cu o pondere accentuată a salariilor în cifra de afaceri şi active necorporale), firme de comerţ online (cu costuri mari de promovare) şi companii care oferă servicii de transport (cu mari cheltuieli de combustibil). „Din păcate, deoarece antreprenorii români încă trăiesc cu frica amenzilor de la ANAF, atenţia majorităţii contabililor este către bugetul de stat, ceea ce este un lucru foarte bun. Însă, către bugetul antreprenorului nu se mai uită nimeni. Există încă în companiile româneşti conversaţii între contabili şi antreprenori care se rezumă la «cât avem de plată TVA/impozit», «am făcut OP-urile pentru salarii», «nu mi-aţi adus documentele»”, explică Alice Ionescu. Ea susţine că, deşi fiecare companie are modelul şi particularităţile ei de business, la nivel macro, toate au aceleaşi scopuri traduse în cifre: vânzări, profit, cash şi stabilitate financiară. În contextul actual, marea provocare a doctorbusiness.ro constă în expunerea cât mai concisă a produsului în faţa antreprenorilor. Până acum, investiţiile platformei sunt reprezentate de costurile de promovare şi dezvoltare, de la analiză, programare la testare şi design. Antreprenoarea şi-a propus ca aplicaţia să ajungă la pragul de 10.000 de utilizatori până la finalul anului.

    Însă, în final, ce îi diferenţiază, mai exact, pe antreprenorii de succes de cei care au dat greş sau care încă se chinuie să îşi ducă businessul pe noi culmi? „Să dai greş se întâmplă. S-a întâmplat şi celor care au acum afaceri de succes. Nu eşecul este problema, ci renunţarea. Cred că e nevoie de un întreg «pachet» care să asigure succesul: încredere, îndrăzneală, muncă, consecvenţă, claritate şi hotărâre.” Alice Ionescu a început analiza financiară într-o companie de producţie, perioadă în care a început să se „joace” cu automatizările, creând un program care afişa în timp real profitul produselor în funcţie de variaţiile de preţ la materii prime. A urmat apoi un job în cadrul unei firme de comerţ, unde a văzut prima dată un ERP (enterprise resource planning), la a cărui configuraţie şi-a adus raportul, obţinând rapoarte de management particularizate pe modelul de business şi pe nevoia de informare a antreprenorului. Cea mai mare experienţă spune că a dobândit-o,  însă, în compania UTI, unde a învăţat să pună rapid la punct un sistem de raportare financiară şi bugetare, iar de şapte ani lucrează ca freelancer. „Închei prin a spune că motorul unui business sunt vânzările. Însă pe palierul următor stă administrarea eficientă a resurselor. Daca ai vânzări, este imposibil să nu obţii profit. Tot ce trebuie să faci este să ai o atenţie constantă pe situaţia financiară”, a conchis Alice Ionescu.

  • Ungaria intră într-o perioadă de austeritate

    Premierul Ungariei Viktor Orban şi-a folosit puterile crescute după prelungirea stării de urgenţă pentru a suprataxa corporaţiile şi lansa reduceri de cheltuieli de 5,7 miliarde de euro pentru anul acesta şi următorul, scrie Bloomberg.

    Orban a motivat extinderea perioadei de urgenţă prin pericolele războiului din Ucraina.

    Suprataxarea unor sectoare precum cel bancar, telecom, retail şi cel al energiei şi reducerile de cheltuieli arată amploarea dezechilibrelor bugetare care au speriat investitorii atunci când Uniunea Europeană a blocat accesul guvernului lui Orban la miliarde de euro în bani europeni din cauza îngrijorărilor că Ungaria ocroteştecorupţia.

    Reducerile de cheltuieli – diminuări ale cheltuielilor guvernului central, suspendarea unor investiţii şi limitarea subvenţionării energiei doar la gospodării – şi banii economisiţi ar trebui să reprezinte 60% din consolidarea bugetară, în timp ce veniturile din suprataxări vor aduce 40%.

    De observat este că în cazul colosului energetic Mol, exceptat de la embargoul european asupra petrolului rusesc, supraimpozitarea reprezintă o taxă de 25% pe diferenţa de preţ dintre ţiţeiul rusesc şi petrolul Brent, referinţa internaţională. Taxa trebuie plătită până la 1 iulie.

     

     

  • Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut miercuri miniştrilor să se asigure că cheltuielile cu bunuri şi servicii vor fi reduse cu 10%.

    „Aşa cum ne-am asumat în cadrul coaliţiei am stabilit un nou set de măsuri care să vină atât în sprijinul activităţii Guvernului, cât mai ales în ceea ce priveşte continuarea programului Sprijin pentru România şi măsurile respective vin practic şi impactează pe ceea ce înseamnă programul de guvernare, în sensul în care la fiecare minister va trebui să asigurăm reducerea cheltuielilor la bunuri şi servicii cu 10%. Este o decizie de solidaritate în actualele condiţii economico-financiare şi vă cer fiecăruia să luaţi măsurile necesare astfel încât să putem să ne încadrăm în acest procent”, a spus Nicolae Ciucă.

    Premierul a anunţat că din luna iulie e-factura şi radarul mărfurilor vor deveni obligatorii.

    „Ne-am asumat ca în domeniul colectărilor la buget, prin instituţiile statului, preponderent prin ANAF, să asigurăm continuarea activităţii astfel încât să avem o colectare cât mai eficientă. Începând cu luna iulie devin obligatorii e-factura şi radarul mărfurilor. Am discutat cu ministrul Finanţelor, cu şeful ANAF, ne concentrăm toată atenţia pe ceea ce înseamnă evaziune fiscală”, a mai spus premierul.

  • Întrebarea săptămânii: Câţi bani vrei să cheltui în concediu vara asta?

    După doi ani în care turismul a fost suspendat, Japonia anunţă că îşi redeschide parţial graniţele şi reporneşte una dintre cele mai afectate industrii în urma apariţiei pandemiei. Doar pentru grupuri organizate şi doar pentru anumite naţionalităţi. Alte ţări de pe continent, precum Indonezia, Malaysia sau Filipine, au suspendat, în primăvara aceasta, majoritatea restricţiilor, ca urmare a scăderii ritmului de infectări cu SARS-CoV-2. Repornirea turismului în Asia-Pacific vine ca o gură de aer proaspăt pentru economiile din regiune, Asia fiind cel mai afectat continent la nivelul industriei, cu scăderi de 94% în 2021, comparativ cu media mondială, de 71%. În ciuda inflaţiei care a atins recent niveluri record, românii îşi păstrează încă apetitul pentru călătorii, Compania Naţională „Aeroporturi Bucureşti” anunţând o revenire a traficului aerian în primele patru luni ani ale anului curent la niveluri apropiate de cele prepandemie. Mă întreb dacă vor profita de noile destinaţii deschise sau vor alege obişnuitele sejururi all-inclusive, în Grecia şi Turcia. Dacă te numeri printre cei aventuroşi, scrie-ne în ce ţară ieşită din tipare îţi vei petrece concediul şi câţi bani plănuieşti să aloci pentru vacanţă.

    Andra Stroe, Redactor, Business MAGAZIN

    Aşteptăm răspunsurile pe adresa andra.stroe@businessmagazin.ro.

     

  • Câţi bani cheltuie un român lunar pe alimente. Este cel mai scump coş de cumpărături din regiune, cu 25% peste cel din Cehia, unde salariul mediu e dublu

    Un român cheltuie în medie pe lună 146 de euro pentru a-şi cumpăra alimente, de la pâine la carne şi de la legume-fructe la dulciuri. Suma este cea mai mare din regiune, cu 25% peste valoarea din Cehia şi cu 55% peste cea din Ungaria.

    ♦ Valoarea coşului de cumpărături poate fi influenţată de mai mulţi factori, principalii fiind preţurile şi cantităţile achiziţionate ♦ Analiza ZF nu ţine cont de cantităţile cumpărate, ci doar de suma totală cheltuită pe produse de bază, de strictă necesitate ♦ Un român cheltuie lunar pe mâncare mai mult decât un ceh sau un ungur, deşi are salariul mediu net lunar mai mic decât aceştia l Totodată, este cunoscut faptul că în România fenomenul risipei alimentare este des întâlnit, aşa că oamenii cumpără mai mult decât consumă şi apoi aruncă.

    Un român cheltuie în medie pe lună 146 de euro pentru a-şi cumpăra alimente, de la pâine la carne şi de la legume-fructe la dulciuri. Suma este cea mai mare din regiune, cu 25% peste valoarea din Cehia şi cu 55% peste cea din Ungaria. Cel mai „ieftin“ coş de cumpărături în supermarket este întâlnit în Bulgaria, care este de altfel şi cea mai săracă ţară din UE, urmată de România pe penultimul loc în clasament. Un locuitor al ţării vecine de la sud de Dunăre cheltuie în medie lunar doar 82 de euro pentru a-şi asigura necesarul de mâncare, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare Euromonitor. Cifrele sunt aferente anului 2020, cel mai recent an pentru care există date. Ele sunt în continuare relevante dat fiind că ilustrează o situaţie regională şi pun România în perspectivă.

    Este adevărat că inflaţia este astăzi una dintre principalele probleme locale şi globale deopotrivă, însă acest fenomen s-a acutizat în special în 2022, când antreprenorii şi executivii din retail şi FMCG spun că preţurile au crescut la raft şi cu 10%. La nivelul lui 2021 însă, preţurile nu au fost cu mult diferite de cele din anul anterior, astfel că valoarea coşului de cumpărături nu trebuie să difere foarte mult de datele Euromonitor. La finalul acestui an însă, situaţia ar putea arăta diferit, dat fiind că deşi inflaţia este de aşteptat să se tempereze, ea nu se va mai întoarce prea curând la nivelurile „cuminţi“ de circa 2%.

    Astfel, datele pe 2022 ar putea să arate un coş mai scump faţă de nivelul de 146 de euro prezentat de ZF, însă nu neapărat. Valoarea coşului poate fi influenţată de mai mulţi factori, principalii fiind preţurile şi cantităţile achiziţionate. Analiza ZF nu ţine cont de cantităţile cumpărate, ci doar de suma totală cheltuită pe produse de bază, de strictă necesitate.

    În condiţiile în care preţurile cresc puternic, dar bugetele de cumpărături nu ţin pasul cu aceste majorări, comportamentul de consum se schimbă. Astfel, oamenii fie cumpără mai puţin (ca număr de bucăţi), fie cumpără mai ieftin, aşa că la final suma nu se schimbă prea mult. Asemenea modificări ale comportamentului de consum sunt deja vizibile, spun oficialii din industrie.

    Această situaţie poate avea însă şi un impact pozitiv, şi anume reducerea risipei alimentare. Este cunoscut faptul că, pe plan local, fenomenul risipei alimentare este des întâlnit, aşa că oamenii cumpără mai mult decât consumă şi apoi aruncă.

    Antreprenorul Feliciu Paraschiv, proprietarul unuia dintre cele mai puternice lanţuri locale de supermarketuri, Paco, pune obiceiul oamenilor de a cumpăra în exces în special produse alimentare pe seama penuriei de dinainte de 1989, dar şi pe promovările agresive făcute de departamentele de vânzări ale companiilor, care vor să introducă în piaţă produse noi şi să atragă cumpărători.

    Spre exemplu, o familie ajunge să arunce 16 kilograme de alimente în perioada sărbătorilor, când cumpărăturile pentru mesele de acasă sunt mai consistente, conform datelor retailerului Cora România. Cantitatea e dublă faţă de cea din lunile obişnuite, când oricum se aruncă mult.

    „Odată cu creşterea preţurilor, consumatorii nu vor mai face suprastocuri, chiar dacă iniţial aceasta este tendinţa“, a spus recent Marinel Iacob, director de calitate al producătorului de carne de pui Agricola Internaţional din Bacău.

    Chiar şi aşa, un român cheltuie mult pe mâncare lunar, deşi salariul său e mai mic decât al unui ceh sau al unui ungur. Chiar dacă majorările de preţuri vor schimba comportamentul de consum, această discrepanţă regională dintre suma cheltuită pe mâncare – care este o necesitate – şi salariu rămâne.

    Un executiv din comerţul modern explica anterior situaţia spunând că în România preţurile sunt aliniate la UE, pe când salariile nu. Faptul că un consumator local cheltuie pe produse de bază o bună parte din încasări face ca lui să nu îi mai rămână prea mult pentru alte activităţi sau produse, de la educaţie la haine şi de la sănatate la recreere.

    Din totalul sumei lăsate la casele de marcat ale supermarketurilor şi hipermarketurilor pe mâncare, cea mai mare parte merge, în cazul românilor, către carne (circa 33% din total). Apoi, se află la egalitate pâinea şi produsele de panificaţie, legumele şi lactatele (inclusiv ouă), fiecare „mâncând“ 15-16% din buget.

  • Care sunt cele cinci lucruri pe care majoritatea oamenilor îşi cheltuie banii şi la care, dacă ar renunţa, ar putea economisi bani fără să le simtă lipsa

    Atunci când inflaţia creşte preţurile pentru aproape aproape orice produs este mai important ca niciodată să ţii socoteala felului în care îţi cheltui banii. De-a lungul timpului chiar şi cei mai conştiincioşi consumatori s-ar putea să se găsească în situaţia de a cheltui mai mult decât ar avea nevoie. Iată câteva dintre cele mai comune capcane pentru felul în care ne cheltuim banii şi cum putem să scăpăm de acestea:

    1.     Taxele bancare

    Fie că plătiţi taxe pentru retragerea de bani de la bancomat sau plătiţi taxele lunare pentru simplul card sau cont pe care îl aveţi la o bancă, aceste mici sume se pot aduna de-a lungul timpului. Încercaţi să schimbaţi banca cu una care nu vă taxează atât de mult când vine vorba despre serviciile bancare de bază.

    2. Articole la reducere de care nu aveţi nevoie

    Nu e de contestat entuziasmul pe care îl avem atunci când cumpărăm  un articol cu un preţ mai mic decât cel de bază. Totuşi, să cheltui bani pe ceva de care nu ai nevoie doar pentru că este la reducere poate duce la cheltuieli de care nu aveţi nevoie. Data viitoare când vreţi să cumpăraţi ceva la reducere, aşteptaţi 24 de ore înainte de a face achiziţia. Deseori, acest entuziasm iniţial va dispărea şi veţi putea face o alegere raţională.

    3. Cumpărarea de abonamente de care nu aveţi nevoie

    Un studiu Chase de anul trecut a descoperit că mai mult de 70% dintre consumatorii americani au cheltuit mai mult de 50 de dolari pe lună pe plăţi recurente pentru lucruri de care nu aveau nevoie sau nu le voiau. Asta se întâmplă pentru că deseori utilizatorii se înscriu la perioade de probă gratuite pentru anumite aplicaţii sau servicii şi uită apoi de acestea. Este indicat să verificaţi lunar plăţile pe care le faceţi pentru a evita cheltuielile nedorite.

    4. Risipa alimentară

    În Statele Unite, 40% din alimente nu sunt consumate – uitaţi-vă în frigiderele voastre înainte de a merge la supermarket. Planificaţi-vă mesele şi lista de cumpărături în funcţie de lucrurile pe care le aveţi deja. Astfel veţi reuşi să risipiţi mai multe alimente.

    5. Garanţii extinse

    Chiar dacă garanţiile extinse pot fi uneori utile, acestea nu sunt mereu un deal bun pentru consumatori. În loc să plătiţi pentru o garanţie extinsă, încercaţi să direcţionaţi bani într-un cont de urgenţă pe care să îl folosiţi pentru a acoperi costurile eventualelor reparaţii. 

    Sursa: CNN Business

     

     

     

  • Cinci lucruri pe care îţi cheltui banii fără să ştii. Cum ai putea să îţi creşti economiile fără să simţi că renunţi la ceva

    Atunci când inflaţia creşte preţurile pentru aproape aproape orice produs este mai important ca niciodată să ţii socoteala felului în care îţi cheltui banii. De-a lungul timpului chiar şi cei mai conştiincioşi consumatori s-ar putea să se găsească în situaţia de a cheltui mai mult decât ar avea nevoie. Iată câteva dintre cele mai comune capcane pentru felul în care ne cheltuim banii şi cum putem să scăpăm de acestea:

    1.     Taxele bancare

    Fie că plătiţi taxe pentru retragerea de bani de la bancomat sau plătiţi taxele lunare pentru simplul card sau cont pe care îl aveţi la o bancă, aceste mici sume se pot aduna de-a lungul timpului. Încercaţi să schimbaţi banca cu una care nu vă taxează atât de mult când vine vorba despre serviciile bancare de bază.

    2. Articole la reducere de care nu aveţi nevoie

    Nu e de contestat entuziasmul pe care îl avem atunci când cumpărăm  un articol cu un preţ mai mic decât cel de bază. Totuşi, să cheltui bani pe ceva de care nu ai nevoie doar pentru că este la reducere poate duce la cheltuieli de care nu aveţi nevoie. Data viitoare când vreţi să cumpăraţi ceva la reducere, aşteptaţi 24 de ore înainte de a face achiziţia. Deseori, acest entuziasm iniţial va dispărea şi veţi putea face o alegere raţională.

    3. Cumpărarea de abonamente de care nu aveţi nevoie

    Un studiu Chase de anul trecut a descoperit că mai mult de 70% dintre consumatorii americani au cheltuit mai mult de 50 de dolari pe lună pe plăţi recurente pentru lucruri de care nu aveau nevoie sau nu le voiau. Asta se întâmplă pentru că deseori utilizatorii se înscriu la perioade de probă gratuite pentru anumite aplicaţii sau servicii şi uită apoi de acestea. Este indicat să verificaţi lunar plăţile pe care le faceţi pentru a evita cheltuielile nedorite.

    4. Risipa alimentară

    În Statele Unite, 40% din alimente nu sunt consumate – uitaţi-vă în frigiderele voastre înainte de a merge la supermarket. Planificaţi-vă mesele şi lista de cumpărături în funcţie de lucrurile pe care le aveţi deja. Astfel veţi reuşi să risipiţi mai multe alimente.

    5. Garanţii extinse

    Chiar dacă garanţiile extinse pot fi uneori utile, acestea nu sunt mereu un deal bun pentru consumatori. În loc să plătiţi pentru o garanţie extinsă, încercaţi să direcţionaţi bani într-un cont de urgenţă pe care să îl folosiţi pentru a acoperi costurile eventualelor reparaţii. 

    Sursa: CNN Business

     

     

     

  • Premierul Nicolae Ciucă spune că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, spune că România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pentru pensii

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că a avut o discuţie în luna ianuarie cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu miniştrii pe tema pensiilor şi că aceştia cred că plafonul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile nu ar fi suficient.

    De asemenea, Nicolae CIucă a spus că a stabilit cu ministrul Muncii, Marius Budăi, să înceapă procesul de reformă a pensiilor în general. Premierul a precizat că nu s-a pus problema unui acord privind plafonul, ci a fost doar un subiect de discuţie.

    Nicolae Ciucă spune că începând cu anul 2023 ar putea fi rediscutate anumite aspecte din PNRR, conform discuţiile cu Comisia Europeană.

    Săptămâna trecută, ministrul Muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt ”condamnaţi la sărăcie”.  

    România şi-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB în perioada 2022-2070. Ţinta a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR, condus de Florin Cîţu.

    În replică, Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, a declarat marţi că  „PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%” ceea ce ar putea provoca dificultăţi Guvernului. De fapt, România nu a cheltuit niciodată mai mult de opt procente din Produsul Intern Brut la acest capitol, anunţă Cristian Ghinea.

    „Pur şi simplu, PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem şi pensiile speciale, ca să fie foarte clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii, maxim. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceţi calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale şi asta este durerea lor”, a declarat Cristian Ghinea.

     

  • Premierul Nicolae Ciucă spune că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, spune că România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pentru pensii

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că a avut o discuţie în luna ianuarie cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu miniştrii pe tema pensiilor şi că aceştia cred că plafonul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile nu ar fi suficient.

    De asemenea, Nicolae CIucă a spus că a stabilit cu ministrul Muncii, Marius Budăi, să înceapă procesul de reformă a pensiilor în general. Premierul a precizat că nu s-a pus problema unui acord privind plafonul, ci a fost doar un subiect de discuţie.

    Nicolae Ciucă spune că începând cu anul 2023 ar putea fi rediscutate anumite aspecte din PNRR, conform discuţiile cu Comisia Europeană.

    Săptămâna trecută, ministrul Muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt ”condamnaţi la sărăcie”.  

    România şi-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB în perioada 2022-2070. Ţinta a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR, condus de Florin Cîţu.

    În replică, Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, a declarat marţi că  „PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%” ceea ce ar putea provoca dificultăţi Guvernului. De fapt, România nu a cheltuit niciodată mai mult de opt procente din Produsul Intern Brut la acest capitol, anunţă Cristian Ghinea.

    „Pur şi simplu, PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem şi pensiile speciale, ca să fie foarte clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii, maxim. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceţi calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale şi asta este durerea lor”, a declarat Cristian Ghinea.