Situatia financiara internationala este subiectul la ordinea zilei in aceasta perioada; dar tara noastra nu a fost afectata direct de criza creditelor ipotecare, macar si pentru simplul fapt ca utilizarea acestora s-a extins de-abia in ultimii ani in Romania. Insa am resimtit efecte indirecte foarte puternice (iar efectele directe, reprezentate prin incetinirea economica, nu vor intarzia sa apara).
Bursa de Valori Bucuresti (BVB), corelata puternic cu pietele de capital globale in ultimii ani, a resimtit din plin socul. Actiunile romanesti scad din iulie 2007, prezenta tendinta descendenta a BVB avand cea mai mare amplitudine si durata din 1997. Insa in perioada 1997-1999, criza pietelor de capital era una regionala, nu internationala, asa cum se intampla acum, iar recesiunea globala nu era o perspectiva apropiata. Prin urmare, ma astept ca socurile pietelor financiare impreuna cu instalarea recesiunii in marile economii ale lumii sa genereze incertitudine pe pietele de capital cel putin si in anul 2009.
In plus, trebuie luati in calcul si factorii interni, care devin din ce in ce mai pregnanti. Chiar daca Romania va inregistra numai o incetinire economica si nu o recesiune, exista elemente care ii vor pune pe ganduri pe investitori: scaderea ratingurilor de tara, volatilitatea cursurilor valutare si a dobanzilor, reducerea investitiilor directe si a expansiunii diverselor sectoare ale economiei, posibilitatea cresterii somajului, problema deficitului sau alegerile generale.
Toate acestea vor insemna, in continuare, o lichiditate foarte redusa pe piata de capital ce va tine departe investitorii institutionali, o volatilitate ridicata ce va pune la incercare nervii investitorilor, amanarea multor proiecte legate de finantarea prin piata de capital si a eventualelor oferte publice initiale sau listari la bursa.
Ce putem face intr-un asemenea context? Reducerea ponderii actiunilor din portofoliu (mergand pana la 0% pentru segmente mari de investitori) reprezinta o strategie buna in perioadele agitate; abordarea speculatiilor cu mai multa grija decat in trecut, cu sume mai mici si mecanisme specifice (ordine de tip stop loss sau strategii de hedging, de exemplu) reprezinta o alta conditie obligatorie. In fine, abordarea pietei fixed income este o cerinta importanta, chiar si pentru investitorii traditionali in actiuni: obligatiunile, fondurile mutuale de obligatiuni si depozitele bancare sunt practic obligatorii in aceasta peioada (utilizand elementele de baza ale oricarui alt tip de investitii: analiza, diversificare etc.).
Tendinta descendenta a pietei de capital dureaza de mai mult de un an, insa dupa o luna octombrie foarte grea pentru investitori, ce a lasat, la nivelurile minime, actiuni la preturi cu 70, 80 sau chiar 90% mai mici decat in urma cu un an, nu putem sa nu ne gandim si la strategii de cumparare. Preturile foarte reduse ale multor actiuni importante si performantele economice inca bune ale emitentilor acestora pot reprezenta oportunitati de cumparare in conditiile unei abordari pe termen lung a investitiei (2-3 ani) si a unei strategii de investitii esalonate, cu achizitii in trepte in functie de evolutia pietei si fara a plasa toti banii dintr-o data.
Intr-un scenariu relativ optimist (atat cat putem avea optimism in aceasta perioada), putem considera ca in prezent suntem undeva in zona minimelor preturilor actiunilor, iar anul 2009 va aduce o relativa stabilizare pe piata, urmand ca trendul ascendent sa fie reluat intr-un interval de 12-18 luni de acum inainte.
Desigur, toate acestea sunt numai scenarii si ipoteze de lucru. In final, pentru investitori nu exista strategii fixe pentru a gestiona crizele pe piata de capital (in afara unor recomandari generale de tipul prudentei si a instrumentelor cu venit fix), asa cum nici la nivelul guvernelor nu pot exista strategii de evitare a crizelor viitoare, ci doar de pregatire mai buna a impactului acestora.
Tag: CE
-
Ce face piata de capital
-
Ce criza?!
Dar daca aceasta criza nu e decat un sut dat speculatorilor imobiliari si o gura de aer proaspat pentru adevaratele proiecte de care are nevoie orasul romanesc in genere? Daca am folosi pauza de doi ani estimata pana la revenirea pietei imobiliare pentru a ne ocupa de scolile, muzeele, aeroporturile, spitalele si toate proprietatile publice prin care orice oras modern se reprezinta?
Anul acesta am vizitat, din nou, patru capitale europene â Budapesta, Viena, Bratislava si Praga. Ultimele doua, mai ales, sunt o dovada clara ca se poate. Se poate ca un oras fost-comunist, cum sunt si ale noastre de altfel, sa se ridice la nivelul centrelor urbane occidentale si chiar deasupra lor. Mi-a fost imposibil sa nu ma intreb de ce orasele noastre sau macar Capitala nu au avut parte, in acelasi timp pe care l-au avut la dispozitie si cele doua capitale mentionate, de o initiativa la fel ca aceea care a transformat Praga dintr-un oras vlaguit de conflicte si regimuri totalitare intr-una dintre cele mai infloritoare capitale turistice europene? Pentru ca banii, am vazut, nu au lipsit nici la noi, o arata cele 25 de mall-uri anuntate pentru 2009 si cele peste 80 de proiecte rezidentiale de mare amploare care sunt acum pe rol in tara.
Revenind in tara, m-am “izbit” de cateva ori de grupuri de turisti europeni plimbandu-se in deriva pe bulevardele Bucurestiului in incercarea de a-i descoperi identitatea urbana. Asta, in lipsa unui traseu turistic bine pus la punct, care sa “atinga” principalele obiective de vizionat, cum exista de exemplu in aceeasi Praga, ca sa nu spun Paris, Londra sau Barcelona. Ma refer la renumitele autobuze intesate de turisti curiosi, dispusi sa plateasca sume rezonabile pentru a vedea, dintr-un foc, ce e mai important la orasul in care au pasit. Ori la arterele pline de cafenele si magazine de suveniruri, care te duc si cu ochii inchisi la un obiectiv turistic ce merita atentia. Si, pentru ca veni vorba, ce obiective turistice mai bune decat muzeele, primariile, casele memoriale, lacasurile de cult, de care nici Romania nu duce lipsa, dar care zac uitate in degradare? Dar, pana acolo, cum ramane cu aeroporturile, garile si hotelurile â primul obstacol de care se loveste turistul venit de peste mari si tari?
Intrebarile sunt multe si implicatiile lor dau batai de cap. Si nici nu am pomenit de trafic, sosele si autostrazi!
Dar tot aceste intrebari dau un raspuns referitor la situatia arhitectilor si constructorilor din Romania. Acelasi raspuns pe care il da si Dorin Stefan, fondatorul biroului de arhitectura omonim, care atrage atentia ca arhitectura nu se poate face fara bani. Tot el subliniaza nevoia implicarii oamenilor cu expertiza in problemele urbanistice, stringente, din tara, pentru ca alta solutie valabila pentru un oras ordonat, logic si viu nu exista.
Nu neg existenta unei crize, evolutiile de pe piata locala si din exterior o confirma. Dar sa nu uitam ca intram in al treilea an in care avem acces la fondurile din cadrul Politicii de Dezvoltare Regionala a UE, gandite inclusiv pentru dezvoltarea urbana. Iar daca celelalte proiecte sunt in impas datorita crizei si, cum se spune, problemele unora inseamna oportunitatea altora, ce ar fi sa ne concentram atentia, in acesti doi ani de pauza de la specula imobiliara, pe adevaratele nevoi ale oraselor din Romania? -
Publicitarii stiu de ce!
De 13 ani, Bergenbier, caci despre acest brand este vorba, s-a pozitionat ca o bere a barbatilor si a fotbalului romanesc. Suficient incat sa ii permita sa il arate pe Mos Craciun in stare de ebrietate, sa isi schimbe culoarea in galbenul nationalei sau sa legalizeze Ziua Barbatului. Misoginism sau doar simt al umorului, tot Bergenbier arata o perspectiva mai “masculina” asupra sexului frumos, prin asocieri sugestive cu umbrelutele de cocteil ori cu (lipsa de) abilitati de sofat. Indiferent insa de ideea abordata, in spoturile Bergenbier, doua elemente nu lipsesc niciodata: fotbalul si berea.
Spiritul glumet al campaniilor pare sa fi prins, intrucat Bergenbier este unul dintre cele mai cunoscute branduri de bere de pe plan local si a vandut anul trecut in
valoare de peste 100 de milioane de euro. Marca si-a asigurat, astfel, o cota de piata care se apropie de 10%, in rand cu competitori de talie mare, ca Timisoreana, Ursus sau Golden Brau.Brandul care a inventat prietenia
“Studiile arata ca 75% din consumatorii de bere sunt barbati. Pana la Bergenbier, niciun brand romanesc, din bere sau din alta categorie, nu revendicase explicit acest target”, spune Liviu Irimia, director de marketing la InBev, compania care detine marca Bergenbier.
Bergenbier s-a nascut in 1995 la Blaj, iar la botez a primit un nume de origine germana, a carui traducere este “berea de la munte”. “Desi logo-ul a suferit modificari de-a lungul timpului, astazi berea barbatilor are un logo bine definit, ferm si masculin. Simbolul muntelui continua sa insoteasca numele marcii.” Cat despre sloganul “Prietenii stiu de ce”, acesta “face parte deja din ‘folclorul’ romanesc”, mai spune Irimia.
La trei ani de la lansare, marca si-a luat un aliat puternic in ale promovarii ? fotbalul ? si a ajuns lider de piata in 2003, dupa care evolutia sa a incetinit. Asa se face ca eforturile companiei s-au indreptat spre improspatarea imaginii produsului, iar in 2005 a fost schimbata identitatea vizuala a marcii (logo si eticheta) si a fost lansat noul ambalaj, o sticla personalizata. In plus, din 2004 comunicarea brandului a trecut de la “prietenia masculina” la “complicitatea masculina”. “Bergenbier si-a propus sa atace direct si explicit teritoriul masculinitatii. Astfel, povestile Bergenbier pleaca de la acele lucruri pe care doar barbatii le stiu si le fac, lucruri care creaza o adevarata complicitate masculina – doar prietenii stiu de ce!”
Dar, de la un punct, teritoriul prieteniei nu mai era un domeniu diferentiator si brandul incepuse sa se confunde cu categoria, iar “prietenia” a inceput sa fie revendicata de mai multe marci si atunci consumatorului i-a fost greu sa mai faca diferentierea. “In acel moment Bergenbier a precizat cine sunt prietenii. Astfel, teritoriul masculinitatii i-a adus lui Bergenbier un avantaj fundamental, diferentierea, iar Bergenbier a redevenit cea mai vanduta bere din Romania pentru trei perioade consecutive MEMRB (octombrie, noiembrie si decembrie 2005).”Marul discordiei
In martie 2007, Bergenbier a dat startul campaniei Ziua Barbatului, menita sa atraga publicitate. De orice fel, pentru ca odata cu ea au venit si replicile din piata, cel mai recent exemplu fiind cea din campania pentru berea Stejar, produsa de Ursus Breweries. (“Cica vor unii sa faca o zi ca sa ne sarbatoreasca noua barbatia. Foarte frumos! Lipseste o bere pe masura”).
Ziua Barbatului a pornit insa ca o tactica de extindere a comunicarii dincolo de canalele traditionale. “Astfel, pe langa TV, radio, outdoor sau internet, s-a incercat transformarea intr-o maniera creativa a canalelor de stiri in canale de comunicare.” Campania a avut acoperire media la stirile sportive de pe cateva posturi TV, fara a pronunta numele brandului. Peste 50 de stiri s-au centrat pe subiectul Ziua Barbatului, anuntand numarul de semnaturi stranse in cadrul initiativei
le?gislative de recunoastere a zilei de 5 mai ca sarbatoare oficiala dedicata barbatilor. “Ideea campaniei ‘Ziua Barbatului’ a fost generata de Leo Burnett, dar nu ar fi devenit ce este astazi fara aprobarea clientului. Provocarea lansata de InBev agentiei a fost comunicarea la scara nationala a campaniei; ideea a devenit, astfel, mare: in numai patru saptamani, proiectul legislativ lansat de Organizatia Barbatilor din Romania si sprijinit de Bergenbier a reusit sa stranga numarul de semnaturi necesare depunerii in Parlamentul Romaniei.”
Cu Leo Burnett, InBev lucreaza de 9 ani, cu exceptia unei pauze de trei ani in care contul a fost preluat de McCann Ericksson. De anul trecut, si creatia pe fotbal a trecut in portofoliul Leo Burnett, fiind detinuta anterior tot de McCann.Minge in teren
In 1998, Bergenbier a ancorat cel de-al doilea pilon pe care brandul isi sprijina comunicarea in prezent: fotbalul. A inceput ca sponsor al echipei nationale de fotbal a Romaniei, si a reusit sa se pozitioneze drept “berea fotbalului romanesc”. “In cei 10 ani de cand este sponsor principal al echipei nationale de fotbal, Bergenbier
si-a cladit si fixat in mintea consumatorului imaginea de ‘bere a fotbalului romanesc’”, spune directorul de marketing al InBev. Patru ani mai tarziu, in 2002, a luat nastere o alta idee, cu misiunea de a aduce incasari si mai mari in conturile InBev: Bergenbier a lansat campania “Fii alaturi de Nationala! Fii in galben!”, iar multimi de iubitori ai fotbalului au fost prezenti pe stadioane in galben pentru a-si sustine echipa. “Revolutia galbena a reprezentat momentul cand InBev a avut curajul sa schimbe identitatea brandului sau principal, Bergenbier, care a trecut de la rosu la galben, in semn de sustinere a echipei nationale de fotbal. In anii urmatori, fotbalul a devenit pilonul emotional al comunicarii cu consumatorul”, explica Irimia. “Pentru 2008, campania integrata a Bergenbier are sloganul ‘Toti in galben!’, continuarea campaniei de acum sase ani, si cuprinde canalele clasice de comunicare (TV, radio, print, site) si actiuni BTL (promotii in hoteluri, restaurante, cafenele la nivel national, premii).”
Ca volum si cifra de afaceri, Bergenbier este in prezent berea numarul trei in top la nivel de hoteluri, restaurante sau cafenele (HoReCa), dupa Ursus si Timisoreana, conform unui studiu MEMRB. In cadrul InBev, Bergenbier este produsul principal, care aduce jumatate din veniturile InBev si se bucura tot de 50% din investitiile in pu?-blicitate. In 2007, ca urmare a campaniei Ziua Barbatului, vanzarile au urcat cu 30% in volum fata de 2006. Brandul este pozitionat in segmentul de mijloc (core value), care reprezinta 40% din totalul de peste 1,2 miliarde de euro al pietei berii din Romania, avand ca principali competitori Timisoreana si Golden Brau. “Acesta este segmentul unde se duce cea mai mare ‘lupta’ intre competitori, pentru ca ofera o balanta optima intre volume si profitabilitate.
Ce ar fi Bergenbier fara fotbal? Reprezentantii InBev scot din calcul aceasta ipoteza: Bergenbier are deja 13 ani pe piata din Romania; tot ce s-a intamplat cu acest brand a contribuit la constructia sa, incepand cu gustul, elementele mixului de marketing, consecventa in comunicare, Mereu Aproape de Echipa Nationala si culminand cu cea mai recenta ‘isprava’, Ziua Barbatului, toate au pus pietre importante la temelia acestui brand. Bergenbier va ramane cel mai fidel suporter al Nationalei.” -
Cetatenii UE ar putea plati si pentru apelurile primite pe mobil
Oficialul va publica, in cursul acestei luni, recomandarile privind reducerea tarifelor practicate de operatorii de telefonie fixa si mobila pentru redirectionarea apelurilor, efectuate din retele rivale, catre clienti, potrivit Reuters.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cati bani vin de la Campionatul European
Un studiu prezentat in decembrie 2007 de compania americana Zenith Optimedia arata ca investitiile in publicitate vor creste in acest an cu 6,7%, la aproximativ 485 de miliarde de dolari (circa 307 miliarde de euro). Printre motivele acestei cresteri se numara alegerile prezidentiale din SUA, dar mai ales Campionatul European de Fotbal si Jocurile Olimpice. Evident, pe piata romaneasca acesti factori nu se manifesta in mod automat. “Asa cum s-a observat in anii precedenti, Jocurile Olimpice au un impact redus asupra volumelor de publicitate in Romania, insa Campionatul European de Fotbal va fi in centrul atentiei datorita participarii echipei nationale. Advertiserii consacrati vor suplimenta bugetele in perioada iunie-iulie”, apreciaza Radu Voicu, Media Planner la MindShare, divizia de media buying a grupului Ogilvy.
Voicu adauga ca in 2004, in timpul Campionatului European, TVR 1 a inregistrat un numar total de 40.327,8 GRP (gross rating point – procentul din audienta care a vizionat o reclama), mai mult cu 25% fata de o perioada obisnuita, iar pentru 2008 se estimeaza o crestere si mai mare datorita prezentei nationalei de fotbal a Romaniei la meciurile din Austria si Elvetia.
Costi Mocanu, director al companiei Pro TV, care reuneste posturile Pro TV, Acasa TV, Sport.ro, Pro Cinema, Pro TV International si licenta MTV Romania, spune ca valoarea pietei de publicitate de sport la televiziune depinde foarte mult de performantele sportivilor la evenimente precum Campionatul European sau Jocu¬rile Olimpice, de numarul de echipe care se vor califica in grupele UEFA Champions League, dar si de drepturile de televizare ale Ligii 1, competitia interna de fotbal. “Daca meciurile vor fi difuzate de canalele de televiziune cu acces platit, cu siguranta se vor cheltui bani mai putini in sustinerea cu publicitate la televiziune a partidelor. Unele bugete se pot muta catre alte sporturi, altele se pot indrepta spre alte domenii”, explica directorul executiv al Pro TV S.A. Liga Profesionista de Fotbal doreste sa vanda drepturile de televiziune pentru meciurile interne pe o perioada de trei ani cu aproximativ 18 milioane de euro pe sezon, o suma considerata mare pentru televiziuni. Pe de alta parte, Dumitru Dragomir, presedintele Ligii, a declarat ca a primit deja “doua oferte de 54 de milioane de euro, care reprezinta un pret bunicel”. Pentru acest sezon, drepturile TV sunt detinute de canalul Telesport, care a vandut o parte din optiuni posturilor Kanal D, TVR 1, Antena 1 si National TV.
Derby-ul Steaua-CFR Cluj, difuzat de Kanal D la 2 martie, a atras aproximativ 720.000 de telespectatori intre 18-49 de ani din mediul urban, reprezentand cea mai mare audienta inregistrata de un program al postului de la aparitia in Romania, in martie anul trecut. Prin comparatie, in 2007, meciurile cu cele mai mari audiente la Kanal D au fost cele doua derby-uri dintre Steaua si Dinamo, cel din aprilie atragand aproximativ 414.000 de telespectatori, iar cel din noiembrie 539.000.
In ceea ce priveste meciurile echipei nationale, licitatia a fost castigata de Antena 1, care pentru 2,6 milioane de euro va transmite cele cinci meciuri ale nationalei ce vor fi disputate pe teren propriu in urmatorii doi ani. Anul trecut, meciul cu cea mai mare audienta transmis de TVR 1 a fost returul dintre Romania si Olanda, urma¬rit de 4,6 milioane de oameni, acesta inregistrand un rating la nivel national de aproximativ 24 de puncte si o cota de piata de 48,8%.
Despre felul cum vor evolua audientele TVR 1 in perioada Campionatului European, Andreea Hreniuc, TV sales manager la Splendid Media, agentia care vinde publicitate pentru posturile publice de televiziune, spune ca se asteapta ca postul public sa fie atunci lider de audienta. “Desi noul sistem de masurare, al GfK, a adus scaderi de audienta si pentru posturile publice, suntem convinsi ca aceasta competitie va avea audiente impresionante, mai ales ca participa si Romania. Intotdeauna sportul-rege a adus audiente bune.”
Bogdan Prajisteanu, managing director la agentia de media buying Mediaedge:cia, estimeaza ca la meciurile Romaniei de la Campionatul European de Fotbal TVR ar putea atrage aproximativ 7 milioane de telespectatori, iar veniturile nete din publicitate ale postului ar putea ajunge la aproximativ 6 milioane de euro.Potrivit Alfa Cont Mediawatch, printre cei mai importanti clienti de publicitate la meciurile echipei nationale se numara Inbev (Bergenbier, Stella Artois, Beck’s, Lowenbrau, Noroc), Coca-Cola, Quadrant Amroq Beverages (QAB este imbuteliatorul distribuitorului Pepsi si Prigat pentru Romania si Republica Moldova), Orange, Cosmote, Vodafone, Romaqua Group (imbuteliatorul si distribuitorului Borsec si Giusto), European Drinks si Heineken.
-
CE a amendat Microsoft cu o suma record de 899 mil. euro
Astfel, amenda totala impusa de executivul european pentru Microsoft a ajuns la 1,68 miliarde de euro, pentru incalcari ale reglementarilor antitrust şi pentru nerespectarea sanctiunilor impuse.
Amanunte pe www.mediafax.ro
-
CE anunta azi in scris decizia in cazul privatizarii Automobile Craiova
Presedintele AVAS declara ca dupa ce va primi unda verde de la Comisie, mai urmeaza doar ca legea de privatizare a fabricii sa fie trecuta prin Parlament.
Amanunte pe www.protv.ro
-
CE isi va da acordul pentru venirea Ford la Craiova
"Comisia se va pronunta asupra contractului, cu exceptia unor clauze contractuale legate de ajutorul de stat regional. Va fi emisa o solutie prin care Ford sa preia Automobile Craiova, urmand ca, dupa aceea, sa se discute mai pe larg problemele privind locurile de munca si dezvoltarea infrastructurii in zona fabricii", au declarat agentiei MEDIAFAX surse guvernamentale.
Click aici pentru a citi continuarea.
-
Olteanu: Romania nu poate elimina taxa auto, pentru ca are alte interese decat CE
In cazul in care Romania ar renunta la taxa auto, jumatate dintre cei care lucreaza in industria auto ar ramane fara locuri de munca, a afirmat Olteanu.
"Chiar daca ne cere Comisia Europeana, nu se poate renunta nicicum la taxa auto. Daca s-ar renunta la aceasta taxa, 250.000 de oameni ar ramane fara locuri de munca. Este jumatate din numarul romanilor care lucreaza in industria auto. Nu ne putem permite acest lucru. Romania nu poate scoate taxa auto, pentru ca are alte interese decat Comisia Europeana", a spus Olteanu.
Mai multe amanunte, aici
-
Ce poti cumpara cu un premiu?
Intre inovatie si tentatia unui premiu consistent pare sa existe o relatie aproape pavloviana. Si cum astazi mai mult ca oricand ideile fac businessul, tot mai multi executivi s-au hotarat sa ofere recompense substantiale gasitorilor unei idei valoroase.
In afara de faptul ca amandoua sunt considerate filme de anvergura, despre “Vrajitorul din Oz” si “Tacerea mieilor” nu se poate spune ca ar avea foarte multe in comun. Primul spune povestea unei fetite din Kansas care este transportata intr-un mod magic pe un taram fermecat unde animalele canta si danseaza, iar in al doilea este vorba despre un criminal in serie. Asa ca nu te-ai astepta ca publicul sa aiba reactii similare vizavi de cele doua filme.
Insa se pare ca, dintr-un motiv sau altul, asa se intampla. Cei care apreciaza unul dintre cele doua filme au tendinta de a-l aprecia si pe celalalt, iar cei care cred ca unul este supra-apreciat, au tendinta sa-l puna si pe al doilea in aceeasi categorie. Acest exemplu este insa numai unul dintre cele cuprinse in enorma baza de date de evaluari ale filmelor construita de Netflix, unul dintre cele mai mari magazine de inchirieri de filme online. Pe website-ul companiei clientii pot acorda note oricarui film, iar compania foloseste aceste evaluari – 1,6 miliarde – pentru a gasi legaturi intre filme si felul in care oamenii relationeaza cu ele.
Sistemul elaborat de Netflix se numeste Cinematch, si le permite celor din companie sa recomande utilizatorilor alte filme care le-ar putea placea la fel de mult ca cele carora le-au acordat nota maxima. Executivii Netflix isi pun toate sperantele in Cinematch si avansul pe care acest serviciu l-ar aduce companiei in fata competitiei, in conditiile in care prin download-urile digitale alte companii pot deja sa vanda filme pe Internet.
Asa se face ca, in luna martie a anului trecut, Reed Hastings, CEO-ul Netflix, i-a convocat pe ceilalti trei executivi ai companiei intr-o sedinta extraordinara pentru a descoperi noi modalitati de a imbunatati sistemul Cinematch. In acel moment compania tocmai incheiase cu un esec discutiile purtate cu un programator vedeta de la Stanford, adjudecat mai apoi de Google, dar Hastings avea o idee.
“Ar trebui sa oferim un premiu”, a spus el atunci. “Ar trebui sa lansam o competitie a carei miza sa fie imbunatatirea serviciului Cinematch.” Cand unul dintre ceilalti executivi s-a intrebat ce suma ar fi potrivita pentru un asemenea premiu, Hastings a exclamat “Un milion de dolari!”Premii istorice
Asa a pasit Netflix pe un drum insuficient batut astazi: cel al recompensarii ideilor ingenioase.
Cu cateva secole in urma, in jurul anului 1700, in plina epoca a rationalismului, premiile erau un lucru obisnuit, un mod frecvent de a recompensa inovatia. Cel mai ravnit premiu din acea perioada a fost cel promis de Parlamentul Britanic, in valoare de 20.000 de lire, pentru cel care reusea sa gaseasca o modalitate de a localiza un anume punct situat in mijlocul marii. Povestea competitiei ce a urmat acestei provocari a facut din cartea lui Dava Sobel publicata in 1995 un bestseller. Unul cu care Hastings era foarte familiarizat atunci cand a venit cu ideea premiului de un milion de dolari. Cu toate acestea, in timp, in locul premiilor au inceput sa fie preferate bursele. Bineinteles ca au existat motive intemeiate pentru aceasta schimbare. Pe masura ce stiinta a devenit din ce in ce mai complexa si mai avansata, cercetatorii au inceput sa depinda tot mai mult de bani pentru a-si procura echipamentul costisitor si pentru a angaja personal competent inainte de a putea pune bazele unei descoperiri revolutionare. Insa bursele au devenit din ce in ce mai populare si dintr-un motiv mult mai obscur: acestea faceau viata mult mai usoara atat pentru birocrati dar si pentru oamenii de stiinta. Robin Hanson, economist la Universitatea George Mason din Statele Unite, a studiat istoria premiilor si spune ca acestea dau nastere unei mari doze de incertitudine: nimeni nu poate spune cine va primi banii sau cand va trebui platit acest premiu. Pe de alta parte sistemul burselor ii permite celui care sponsorizeaza concursul sa aleaga persoana care va primi banii.
“Birocratii apreciaza fluxul continuu de bani si dispretuiesc profund incertitudinea”, explica Hanson, care a lucrat ca fizician la NASA inainte sa se specializeze in economie. “Insa in cele mai multe cazuri premiile sunt mult mai eficiente daca cel vizat este progresul stiintific.”Lupta pentru 10%
In octombrie, cand Netflix a anuntat lansarea competitiei si premiul pe care il oferea, Hastings recunostea ca nu se asteapta ca cei inscrisi in concurs sa inregistreze un progres considerabil in viitorul foarte apropiat. Specialistii din domeniul IT spun ca Cinematch era deja in momentul lansarii competitiei, alaturi de Amazon, unul dintre cele mai sofisticate sisteme de recomandari din intreg World Wide Web-ul. “Pe atunci credeam ca am construit cel mai bun lucru cu putinta”, a spus Hastings. Insa CEO-ul Netflix subestima puterea unei competitii deschise. In decursul catorva zile, cea mai mare parte a specialistilor de top din domeniul inteligentei artificiale descarcau cele 100 de milioane de rating-uri ale filmelor pe care Netflix le-a facut publice cu aceasta ocazie. Iar de atunci s-au inclestat intr-o competitie darwiniana in incercarea de a construi un Cinematch mai bun, pe masura ce rezultatele interimare sunt postate periodic pe site-ul Netflix.
Pentru a obtine premiul de un milion de dolari de la Netflix echipa castigatoare trebuie sa construiasca un sistem care sa imbunatateasca cu cel putin 10% performantele sistemului actual al Cinematch si sa reuseasca sa prezica cu o mai mare exactitate ce nota va da un anumit utilizator unui anumit film. De exemplu, exista un numar ceva mai mic de persoane care au indragit foarte mult “Vrajitorul din Oz”, insa nu au putut suporta “Tacerea mieilor”. Noul sistem al Cinematch ar trebui sa ii poata identifica pe acestia pe baza atitudinii lor fata de alte filme-etalon, insa numai un algoritm statistic avansat ar putea gasi un asemenea sablon comportamental.
Desi concursul ramane deschis pentru inca patru ani si jumatate, modelul echipei ungare, care ocupa in prezent primul loc in competitie, este deja cu 6,75% mai bun decat versiunea actuala a Cinematch. Iar Netflix nu a trebuit sa plateasca pana acum nici macar un minut din timpul lor. De fapt compania “a recrutat cea mai mare parte a comunitatii stiintifice din domeniul inteligentei artificiale fara a cheltui vreun ban”, dupa cum bine observa Geoffrey Hinton, profesor de IT la Universitatea din Toronto. Acestea sunt avantajele care fac ca acordarea de premii sa fie cea mai buna solutie pentru companiile care pleaca in cautarea noului. Ele nu trebuie sa plateasca decat pura performanta, iar pastrarea competitiei deschisa pentru toata lumea este o modalitate in plus de a asigura ca oricine are o idee buna, nu doar expertii in domeniu, are o sansa de a descalci problema. La fel cum, spre oroarea marilor astrologi din epoca, un ceasornicar de rand
si-a adjudecat in secolul XVIII premiul pentru descoperirea longitudinii.
Bursele raman in continuare de o importanta cruciala in cercetarea stiintifica. La urma urmei cineva trebuie sa ii plateasca pe specialistii in IT care incearca sa castige premiul Netflix. Insa din acest exemplu reiese suficient de clar ca in domeniul cercetarii rezultatele deosebite nu sunt rasplatite suficient de des. Cel mai concludent exemplu este felul in care guvernele mai multor tari au incercat sa gaseasca o solutie la problema incalzirii globale. Au oferit burse si subventii pentru gasirea de noi surse de energie alternativa, cum ar fi etanolul, chiar daca pana acum nimeni nu stie care va fi resursa viitorului. O solutie mult mai buna ar fi fost sa mandateze ca economia globala sa foloseasca mai putin carbon. Acest obiectiv catalizat de un premiu in valoare de cateva miliarde de dolari pentru compania care ar reusi sa descopere o sursa eficienta de energie alternativa ar fi avut mai multe sanse de reusita si ar fi generat un interes mult mai mare in intreaga lume stiintifica.
Vestea buna este ca premiul Netflix este doar ultimul venit dintr-o serie de premii foarte consistente si foarte populare care au fost anuntate in ultimii ani. Cel mai cunoscut este Premiul X, anuntat in 1996, ca o recompensa in valoare de 10 milioane de dolari pentru primul zbor privat care va atinge bariera spatiului cosmic. Acesta a fost acordat doar cu 8 ani mai tarziu, dovedind inca odata ca premiile in bani au un mod aparte de a stimula concentrarea si de a genera solutii sclipitoare.New York Times News Service – tradus si adaptat de Sabrina Raileanu