BusinessMagazin

Tag: carduri

  • Cum să eviţi site-urile false de cumpărături online

    Există însă o serie de lucruri de care trebuie să vă feriţi atunci când cumpăraţi din faţa calculatorului. Oricât de sigure sau serioase ar părea unele site-uri, există posibilitatea ca ele să fie de fapt faţade pentru înşelătorii. Puteţi evita capcanele întinse pe Internet urmând metodele prezentate în continuare.

    Deşi pe piaţă sunt prezente numeroase programe care verifică paginile şi vă avertizează în cazul în care urmează să accesaţi un site dubios, este recomandat ca şi dumneavoastră să faceţi o serie de verificări preliminare înainte de a vă introduce datele personale.

    În primul rând, citiţi cu mare atenţie fiecare mail primit şi nu daţi crezare ofertelor fabuloase care vi se oferă. Urmăriţi cine v-a trimis mail-ul, la ce magazin sau magazine face referire şi mai ales comparaţi oferta primită cu altele similare, a căror bază reală o cunoaşteţi. Spre exemplu, dacă în mod normal magazinele electronice oferă reduceri promoţionale de până la 40-50% la tablete, este greu de crezut că o ofertă primită care specifică o reducere de 80-90% poate fi reală.

    Accesaţi site-ul magazinului de pe care cumpăraţi în mod constant şi adăugaţi un Bookmark pentru pagina respectivă în browser-ul dumneavoastră. Astfel, atunci când aflaţi despre o nouă ofertă, puteţi accesa magazinul prin Bookmark, fără a mai fi nevoie să daţi click pe link-ul primit prin mail. Este o solutie extrem de eficientă împotriva paginilor “oglindă”, copii aproape perfecte ale celor reale şi care preiau în mod fraudulos datele personale ale utilizatorilor.

    O variantă ceva mai complicată din punct de vedere tehnic este trecerea temporară la un sistem de operare Linux, atunci când vă faceţi cumpărăturile online. Acest tip de sistem de operare poate fi rulat de pe un CD şi permite navigarea pe Internet într-un mediu mult mai sigur decat Windows-ul.

    Atunci când accesaţi diferite site-uri online, calculatorul stochează o serie de fişiere denumite “cookies”. Acestea pot conţine viruşi sau coduri maliţioase, astfel încât este indicat să le ştergeţi din istoricul browser-ului în mod constant.

    Alegeţi un singur calculator pentru toate achiziţiile pe care le faceţi online – nu este recomandat să introduceţi datele personale pe calculatoare ce nu vă aparţin. Cumpărăturile efectuate pe telefonul mobil sau tabletă prezintă de asemenea un risc mai ridicat.

     

  • MasterCard deschide un business lounge pe aeroportul Otopeni

    Deschiderea MasterCard Lounge pe aeroportul din Bucureşti face parte dintr-un program regional; MasterCard a deschis alte asemenea saloane în Praga, Budapesta şi Kiev, iar posesorii de carduri MasterCard Premium pot beneficia, de asemenea, de intrare gratuită în salonul de business al aeroportului din Viena.

    “Mă bucur să particip la deschiderea acestui lounge în Bucureşti, ca parte a proiectului regional pe care l-am coordonat în ultimele luni,” a spus Denisa Mateescu, Vice President Market Development MasterCard Europe. “Sunt sigură că acesta va fi un popas plăcut pentru toţi posesorii de carduri MasterCard Premium care călătoresc în străină.”

    Chiar dacă nu au asupra lor laptopurile sau tabletele, vizitatorii MasterCard Lounge pot să-şi verifice mail-urile sau să navigheze pe Internet, pentru că salonul este dotat cu tablete puse la dispoziţie de către Microsoft România. Având sistemele de operare Windows 8.1 şi Office 2013 instalate pe tablete, călătorii vor putea inclusiv să modifice sau să creeze documente Word, Excel şi Power Point sau să urmărească aplicaţii de business cum sunt Torch for Basecamp – pentru a ţine mai bine evidenţa agendei zilnice – şi Tradeville, care îi ajută să fie la curent cu evoluţiile pieţei bursiere.

    “(…) călătoriile internaţionale sunt situaţii tipice în care cardurile îşi arată cel mai bine utilitatea,” a spus Cosmin Vladimirescu, General Manager România şi Moldova, la MasterCard.

    Barul este aprovizionat şi gestionat de Alpha Rocas, partener al proiectului.

    Design-ul şi amenajarea MasterCard Lounge au fost realizate de doi arhitecţi români, Marian Oprea şi Iulia Trifan – 122 StudioLab.

    MasterCard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi, cu activităţi în peste 210 de ţări şi teritorii.

     

  • Banca Transilvania a atins pragul de 2 milioane de carduri

    Comparativ cu 2012, BT a înregistrat în acest an o creştere de 13% a volumelor totale tranzacţionate cu cardul, o creştere de 25% a numărului plăţilor la comercianţi efectuate cu cardul, o creştere cu 260% a volumelor de tranzacţii e-commerce şi o creştere cu 430% a numărului de tranzacţii e-commerce, informează banca.

    Oferta băncii cuprinde 16 tipuri de carduri, destinate persoanelor fizice şi companiilor. Banca Transilvania are o reţea de 18.500 de POS-uri şi aproape 900 de bancomate.

    Cardurile Star BT, incluse în programul de loialitate Star BT, au introdus posibilitatea de a face cumpărături în rate fără dobândă, respectiv puncte de fidelitate la fiecare tranzacţie. Din acest program fac parte 5.500 de comercianţi din ţară. Star BT a generat, de la lansarea sa de acum doi ani şi jumătate, o creştere cu 130% a plăţilor la comercianţi cu cardurile BT incluse în program. Două din trei tranzacţii cu cardurile Star BT reprezintă plăţi la comercianţi.

    Banca Transilvania, a treia bancă din România în funcţie de mărimea activelor, este organizată pe patru linii principale de business: persoane fizice, IMM, companii mari, respectiv Divizia pentru Medici. Banca are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din 550 de sedii şi aproape 1,68 milioane de clienţi activi.

  • Banca americană JP Morgan vrea să patenteze un sistem de plăţi similar cu bitcoin

     La fel ca bitcoin, sistemul JPMorgan ar permite utilizatorilor să efectueze plăţi electronice anonime pe internet, fără să fi nevoiţi să-şi dezvăluie numele, numărul contului sau să plătească comisioane, arată documentele depuse pentru obţinerea patentului, potrivit cotidianului Financial Times.

    Cererea JPMorgan pune în lumină cursa dintre marile bănci, operatorii de carduri şi companii precum Google, Apple şi PayPal, toate dornice să obţină un profit cât mai mare pe piaţa în expansiune a serviciilor de plăţi online.

    Companiile active în mod tradiţional în sectorul financiar trebuie să concureze cu monede virtuale, pe care unele persoane le consideră sisteme alternative de plată viabile, capabile să rivalizeze în viitor marile bănci şi companii de carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reducere de 5% la plata online a facturii UPC cu cardurile MasterCard sau Maestro

    Noua opţiune de plată este disponibilă prin intermediul platformei online My UPC –  https://my.upc.ro, pe care compania a lansat-o de curând, cu scopul de a oferi clienţilor săi cea mai simplă modalitate de acces la serviciile şi facturile UPC. Procesarea tranzacţiilor online în condiţii de siguranţă este asigurată de PayU, lider local pe acest segment.

    „Iniţiativa UPC vine într-un moment foarte bine ales, evoluţia plăţilor online pentru facturile de utilităţi dovedind atractivitatea acestei metode de plată pentru clienţi. Simplitatea si rapiditatea plăţilor sunt atribute apreciate de aceştia, iar plata online le asigură pe deplin”, a spus Gabriel Ghiţă, business development manager CEE, MasterCard Europe.

    „My UPC înseamnă timp oferit clienţilor noştri, pentru că plata se face rapid, iar navigarea este extrem de uşoară”, declară Robert Redeleanu, chief marketing officer UPC România.

    Prin înregistrarea în My UPC şi activarea facturii electronice, clienţii sunt înscrişi automat într-o tombolă ce se desfăşoară până pe 15 februarie 2014, unde pot câştiga una dintre cele 5 tablete, un ultrabook, una dintre cele 5 console de jocuri sau abonamente gratuite de internet Fiber Power 200 Mbps.

    MasterCard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi, cu ativitati in peste 210 de ţări şi teritorii.

  • Cum vor arăta cardurile care înlocuiesc tichetele de masă

    Acestă decizie urmăreşte “digitalizarea” tichetelor de  hârtie, dar cele două variante – tichetele pe suport de hârtie şi cardurile – vor funcţiona în paralel, scrie Ziarul Financiar.

    «Cardurile de masă vor reprezenta o opţiune utilă atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori, opţiune care va exista în paralel cu tichetele pe suport de hârtie»,  a spus Pierre Gagnoud, directorul general al companiei emitente de tichete Edenred România, citat de Ziarul Financiar.

  • Piaţa cardurilor contactless se va dubla anul viitor, la 400.000 unităţi şi 10.000 POS-uri acceptante

     În prezent, la nivel naţional există circa 5.000 de POS-uri contactless şi peste 200.000 de astfel de carduri emise.

    “Pe plan local suntem în creştere şi ne aşteptăm ca în 2014 această piaţă să se dubleze din punct de vedere al implementării infrastructurii la comercianţi şi al numărului de carduri emise”, a declarat Ciprian Nicolae, Head of Innovation în cadrul BRD, la o conferinţă pe tema inovaţiei bancare.

    Potrivit unei analize a băncii efectuată la comercianţii parteneri, utilizatorii care s-au obişnuit cu tehnologia contactless efectuează cel puţin o astfel de tranzacţie pe zi, iar unii ajung chiar la două-trei tranzacţii pe zi, de mică valoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce este şi ce nu este taxa de interchange

    Taxa de interchange – unul dintre mijloacele de compensare interbancare care intervin în tranzacţiile cu carduri, de la banca acceptatoare către banca emitentă – a dat naştere multor asemenea zvonuri şi confuzii. Ce este şi ce nu este taxa de interchange?

    Nu este un comision de utilizare a cardului şi nu este suportată de posesorul de card. Dacă ar fi aşa, la toate magazinele, preţurile pentru cei care plătesc cu cardul ar fi diferite decât cele pentru plata cu cash. Or, nu sunt. De fapt, prin lege, în România, comisionul la plata cu cardul – care în terminologia noastră se numeşte surcharge – este interzis. Adică trebuie să fie 0%. Orice caz în care această regulă nu se respectă poate şi trebuie să fie raportat autorităţilor.

    Unii ar argumenta că toate costurile pe care le suportă comercianţii (inclusiv aşa-numitele comisioane de acceptare a plăţii cu cardul pe care ei şi nu consumatorii le plătesc) se regăsesc în preţul final al produsului. Dar cum plăţile cu cardul pentru cumpărături în România sunt cam 6% din totalitatea tranzacţiilor, argumentul nu e solid.

    Nu este nicio sursă de venit excepţională pentru organizaţiile de plată sau pentru bănci. În cazul MasterCard, interchange fee-ul nu este colectat de organizaţia de plată şi nu generează venituri pentru aceasta, ci este tranzacţionat direct între bănci şi este o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. Un exemplu de astfel de costuri sunt riscurile financiare pe care băncile emitente şi le asumă. Un magazin va avea întotdeauna garanţia că-şi va primi banii dacă tranzacţia cu cardul este autorizată – chiar dacă posesorul de card nu are suficienţi bani. În acest caz, banca emitentă suportă aceste costuri.

    Surplusul de venituri provenit din taxă se întoarce în dezvoltarea sistemului de plăţi cu cardul, dezvoltare de care România are nevoie, dat fiind că istoria noastră cu cardul abia a depăşit 15 ani, iar acceptarea este încă limitată, eufemistic vorbind. Ca în toate cazurile în care vorbim despre taxe şi comisioane, şi în acest caz se dezbate ipoteza că eliminarea taxei va sprijini comercianţii şi va duce la reducerea preţurilor către consumator. În medie, taxa interchange reprezintă aproximativ 1,2% din valoarea tranzacţiei – în acele magazine în care, dacă priviţi acum reclamele, reducerile acordate consumatorilor sunt de 30%, 40%, 50%, 70% şi în care structura preţurilor se bazează în aceeaşi măsură pe considerente economice, cât şi psihologice…

    Cosmin Vladimirescu (country manager România şi Moldova, MasterCard Europe)

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3,64 mil. lei
    valoarea celor 424 amenzi aplicate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor unui număr de 441 filiale de bănci şi IFN-uri în perioada 1 ianuarie 2012 – 31 august 2013

    10,3 mld. euro
    pierderile României în 2011 din TVA necolectată, ceea ce o plasează pe prima poziţie în UE după ponderea acestei sume în UE, înaintea Greciei (9,8 mld. euro pierderi) şi a Letoniei (1 mld. euro)

    6,7 mld. euri
    depozitele pe termen lung ale nerezidenţilor în băncile din România la finele lunii iulie, în scădere cu echivalentul a aproape 1 mld. euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

    9,2 mld. lei
    stocul depozitelor cu scadenţa mai mare de un an atrase de bănci de la clienţii persoane fizice în luna iulie, în creştere cu 12% faţă de sfârşitul anului trecut

    10,4 mld. euro
    excedentul comercial al UE în iulie, comparativ cu un excedent de 1,3 mld. euro în aceeaşi lună a anului trecut

    280 mil. euro
    investiţiile străine directe din România  în luna iulie, faţă de 252 mil. euro în luna iunie

     

  • CARDURI DE ACCES pentru elevi, în toate şcolile din Sectorul 1, de la începutul anului şcolar

     Primăria Sectorului 1 va introduce, odată cu începerea noului an şcolar, carduri de acces pentru elevi în toate şcolile şi liceele din această zonă administrativă, cu excepţia şcolilor speciale. De la 15 octombrie 2013 vor beneficia de acest sistem şi elevii nou-veniţi din clasele pregătitoare în clasa I, respectiv elevii care au trecut din clasa a VIII-a în clasa a IX-a, potrivit unui comunicat de presă al primăriei.

    “Prin introducerea cardurilor de acces pentru elevi reuşim practic să securizăm unităţile de învăţământ din Sectorul 1 şi să garantăm siguranţa copiilor noştri pe toată durata orelor de curs. Totodată, va scădea semnificativ şi numărul absenţelor pentru că sunt monitorizate toate intrările şi ieşirile elevilor de la şcoală, informaţii la care vor avea acces şi părinţi”, spune primarul Secotului 1, Andrei Chiliman.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro