BusinessMagazin

Tag: capital

  • Europa continuă să dezvolte mult aşteptata Uniune a Pieţelor de Capital, inclusă într-o propunere a Comisiei Europene de astăzi. Ce presupune iniţiativa

    Uniunea Europeană continuă să construiască un sistem financiar transcontinental prin intermediul unui număr de patru propuneri legislative noi, la şase ani după ce a anunţat iniţiativa şi la un an de la ultima relansare a eforturilor, notează Bloomberg.

    Comisia Europeană, Organul executiv al UE, va propune astăzi un nou set de reguli care ar crea o „Uniune a Pieţelor de Capital” ce va distruge barierele dintre cele 27 de pieţele financiare, urmând să îmbunătăţească procedurile prin care companiile pot atrage finanţări în interiorul blocului comunitar.

    După ani de progres lent, grupurile financiare i-au cerut Uniunii să reducă mai rapid procesele de reglementare şi să ajute în acest fel businessurile afectate de coronavirus, intrând în competiţie cu pieţe rivale precum Londra, cel mai mare hub financiar al UE înainte de Brexit.

     

    Ce includ propunerile Comisiei:

     

    • Schimbări îndreptate spre Directiva Europeană privind Pieţele şi Instrumentele Financiare care ar susţine crearea unor fluxuri de date de-a lungul mai multor centre de tranzacţionare. Proiectul intenţionează să prezinte o perspectivă mai clară asupra condiţiilor financiare din interiorul blocului;

     

    • O revizuire a Directivei Administratorilor de Fonduri de Investiţii Alternative care plănuieşte să ofere mai multă protecţie investitorilor, în timp ce delegările transfrontaliere ar rămâne aproape neschimbate;

     

    • Reforme ce ar oferi acces publicului către detaliile financiare ale companiilor din cadrul blocului european şi produsele financiare valabile în continent prin intermediul unui singur punct de acces;

     

    • Schimbări îndreptate către fondurile de investiţii pe termen lung care ar ajuta companiile să marketeze produsele, fiind vizaţi în principal investitorii de retail.

     

    Iniţiativele au nevoie să fie aprobate şi adoptate de statele membre şi Parlamentul European. Propunerile au fost creionate pe baza pachetului de reforme de stimulare a economiei post-pandemice.

    Totodată, Comisia plănuieşte să relaxeze o parte din regulile de listare pentru companiile care încearcă să obţină bani cu ajutorul pieţelor publice din UE, ideea urmând să se regăsească într-o propunere legislativă din prima jumătate a anului viitor.

     

  • Ce propune noua coaliţie PSD-PNL-UDMR în programul de guvernare: schimbarea paradigmei economice, trecerea la economia de producţie, încurajarea capitalului românesc

    Programul de guvernare PSD-PNL-UDMR propune printre altele schimbarea paradigmei economice, trecerea la economia de producţie şi încurajarea capitalului românesc, pe lista de priorităţi fiind şi dezvoltarea unor hub-uri industriale, eficientizarea cheltuielilor statului, promovarea tehnologiei digitale, creşterea investiţiilor şi dezvoltarea infrastructurii.

    Pe plan fiscal, noua coaliţie are în vedere şi modificarea Codului Fiscal în sensul eliminarii facilităţii de exceptare de la plata constribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depăşesc 4.000 de lei.

    De asemenea, programul include creşterea contribuţiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după̆ transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor, până̆ la 4,75% în 2024.

    În cazul Ministerului de Finanţe obiectivele sunt:

    – Creşterea eficienţei finanţelor publice şi îmbunătăţirea perspectivelor de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu

    – Modernizarea bugetului: Simplificarea arhitecturii bugetului, sprijinirea financiară a activităţilor generatoare de externalizări pozitive (cercetarea, dezvoltarea, eficienţa energetică), maximizarea coerenţei între politicile de bază ale guvernului şi sistemele de planificare bugetară

    -Întărirea guvernanţei corporative la companiile de stat în vederea îmbunătăţirii performanţei acestora

     – Revizuirea cadrului transferurilor financiare dintre bugetul de stat şi bugetele locale

    – Generalizarea regulii de înregistrare a punctelor de lucru, indiferent de număr de angajaţi. În acest sens se va elimina pragul de 5 angajaţi/punct de lucru, impozitul pe venit fiind virat la bugetul local unde îşi desfăşoară activitatea angajatul.

    Potrivit programului de guvernare, pe lista de priorităţi a noului Guvern se află:

    • reindustrializarea României prin crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de hub-uri industriale şi promovarea de tehnologii digitale
    • creşterea ponderii în PIB la 7% a investiţiilor (registrul investiţiilor publice – organism consultativ).
    • conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice prin continuarea investiţiilor în construcţia de autostrăzi, căi ferate şi mijloace de transport intermodal până în 2024; refacerea căilor de rulare pe calea ferată, întărirea poziţiei economice şi strategice a portului Constanţa  
    • implementarea reformelor asumate prin PNRR, în special îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, guvernanţa corporativă, atingerea ţintele europene de decarbonizare a transportului, digitalizarea transporturilor şi creşterea siguranţei în domeniu
    • modernizarea marilor sisteme publice, creșterea veniturilor, stimularea natalității și protejarea categoriilor vulnerabile social
    • independenţa energetică a României
    • finalizarea procesului de retrocedare a proprietăţii private şi simplificarea procedurilor de acordare a despăgubirilor pentru imobilele care nu mai pot fi restituite în natură.
    • aderarea României la Spaţiul Schengen şi la Zona Euro
    • operaţionalizarea şi implementarea Proiectului „România Educată”; modernizarea infrastructurii şcolare, stimularea şi încurajarea învăţământului dual.
    • încurajarea capitalului românesc, schimbarea paradigmei economice – trecerea la economia de producţie, promovarea tehnologiei digitale, dezvoltarea de hub-uri industriale, realizarea unei economii reziliente, dezvoltarea capitalui uman, investiţii, eficientizarea cheltuielilor statului, combaterea sărăciei, managementul destinaţiilor turistice, punerea în valoare a patrimoniului cultural, diversificarea serviciilor şi creşterea calităţii în turism

    Textul integral al programului de guvernare

  • Lanţul de bijuterii Teilor vrea să atragă 8 milioane de euro de la investitorii de la Bursa de la Bucureşti printr-un plasament privat intermediat de BT Capital Partners

    ♦ Plasamentul, programat pentru luna noiembrie ♦ Finanţarea, mix între bonduri în lei şi în euro ♦ Capitalul, pentru dezvoltare, inclusiv peste graniţă.

    Lanţul de bijuterii Teilor, controlat de antreprenorul Florin Enache, intenţionează să atragă 8 milioane de euro (40 mil. lei) de la investitorii de la Bursa de la Bucureşti prin intermediul unui plasament privat intermediat de BT Capital Partners şi programat pentru luna noiembrie, potrivit datelor ZF.

    Emisiunea de obligaţiuni ar urma să fie un mix între instrumente denominate în lei şi în euro, potrivit unor surse ale ZF care menţionează că parametrii finanţării, precum maturitatea, ponderile ca şi deno­minare şi dobânzile, vor fi discutate în perioada următoare. Finanţarea, la care Teilor lucrează şi cu Cornerstone Communications, ar urma să susţină planurile de dez­voltare, inclusiv deschiderea de noi unităţi peste graniţă.

    Potrivit unui anunţ de vineri al Teilor, compania va ajune la o reţea de 61 de magazine până la final de 2021, dintre care 53 în România, patru în Polonia, trei în Bulgaria şi unul în Ungaria.

    Teilor vizează afaceri de 230 de milioane de lei, cu 64% mai mult faţă de anul 2020, când au fost realizate venituri de 140,4 milioane de lei.

    Lanţul de bijuterii are în vedere investiţii de 30 de milioane de lei pentru extinderea reţelei sale de magazine până la finalul anului.

    „În acest an, avem parte de clienţi care îşi majorează bugetul atât pentru inelele de logodnă cât şi pentru verighete şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue în următorii ani, deoarece cuplurile tinere preferă să investească în piese unice, dar în acelaşi timp eterne”, spune Anda Jurcă, group sales director Teilor.

    Teilor a raportat ieri pentru piaţa din România o creştere de 85% a vânzărilor de verighete şi o creştere de 40% a vânzărilor de inele de logodnă pe perioada de vară, între 1 iunie şi 30 septembrie 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Pe lângă creşterea numărului de piese vândute, românii preferă să investească în piese cu o valoare mai ridicată. Prin urmare, în 2021, clienţii Teilor au cheltuit în medie cu 95% mai mult pentru verighete şi cu 70% în plus pentru inele de logodnă comparativ cu anul 2020.

    În 2021, românii cheltuie în medie pentru un inel de logodnă 160% din salariul mediu pe economie, aproape dublu comparativ cu 90% din salariul mediu înregistrat în 2020.

    Potrivit datelor Confidas, preluate de la Ministerul de Finanţe, Teilor a încheiat anul 2020 cu afaceri de 140,4 milioane de lei, în scădere cu 8,2% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net s-a majorat cu 6% la 16,8 milioane de lei. Compania are 220 de angajaţi. Cheltuielile se ridică la 128 mil. lei, creanţele la 12 mil. lei, plus 97%, iar datoriile la 91 mil. lei, plus 42%.

    Florin Enache, 46 de ani, antreprenor din Piteşti, este fondatorul şi unicul acţionar al Teilor, companie înfiinţată în anul 1998.

     

  • BERD devine acţionar al Euroins şi va investi 30 mil. euro printr-o majorare de capital a grupului de asigurări. Eurohold, proprietarul asigurătorului va participa, de asemenea, la procedura de majorare a capitalului cu o injecţie suplimentară de pânala 12 mil. euro

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Eurohold, proprietarul Euroins, au semnat un acord prin care BERD preia o participaţie minoritară în operaţiunile Euroins, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii asiguratorului.

    Acordul a fost aprobat la noate nivelurile corporative ale celor două entităţi, urmând ca în zilele viitoare să fie semnalate şi documentele contractuale finale. Investiţia BERD va fi în sumă de până la 30 mil. euro şi va fi realizată printr-o majorare de capital a grupului de asigurări. În acelaşi timp, Eurohold, proprietarul Euroins, va participa la procedura de majorare a capitalului cu o injecţie suplimentară de capital propriu de pâna la 12 mil. euro.

    „În ultimele luni, Euroins România a trecut printr-un proces radical de schimbare, reevaluare a riscurilor şi îmbunataţire a produselor şi serviciilor pe care le oferim, practic o repoziţionare pe piaţa asigurărilor. Prezenţa BERD în acţionariatul Euroins indică faptul că suntem pe drumul cel bun, demonstrând că suntem o companie solidă şi că suntem un partener stabil, atât pentru clienţi, parteneri de afaceri, cât şi pentru autorităţi. Au trecut doar câteva luni de când am preluat mandatul de director general al Euroins România, iar schimbarile pe care mi le-am propus nu se opresc aici. Vom lansa produse noi, avem o abordare diferită faţă de clienţi, continuăm să investim şi să creştem pe piaţa non-RCA. Schimbarea nu este uşoară, dar prezenţa unui partener precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este un semnal pozitiv pentru întreaga industrie românească”, a declarat Tanja Blatnik, director general al Euroins România.

    Euroins Insurance Group va utiliza fondurile strânse în principal pentru dezvoltarea şi creşterea celei mai mari entităţi de asigurare din cadrul grupului, respectiv Euroins România şi în plus pentru a consolida poziţiile de piaţă ale holdingului în sud-estul Europei, au mai transmis reprezentanţii companiei.

    Pe lânga investiţia BERD, acţionarii Euroins România au anunţat deja o majorare de capital de 24,3 mil. euro (120 mil. lei) care urmează să fie votata la Adunarea Generală Extraordinară din 15 septembrie 2021. Această creştere de capital vine în urma a alte două majorări successive de capital de peste 25,5 mil. euro (126 mil. lei) şi împreună cu o injecţie de capital suplimentară de 8,1 mil. euro (40 mil. lei), care urmează să fie acordată către Euroins România de compania-mamă printr-o datorie subordonată. Acest lucru ar duce la o contribuţie totală de 57,8 mil. de euro a acţionarului principal la capitalul Euroins România în decursul a mai puţin de un an.  

    BERD a cofinanţat, de asemenea, achiziţia de către Еurohold a activitaţii grupului CEZ în Bulgaria. Pe 28 iulie 2021, Eurohold a finalizat oficial achiziţia filialelor grupului energetic ceh CEZ din Bulgaria pentru 335 mil. euro. Ca urmare a tranzacţiei, Еurohold a preluat 67% din participaţia la cel mai mare distribuitor de energie electrică din Bulgaria – CEZ Distribution Bulgaria (cota de piaţă de 40%) şi cel mai mare furnizor de energie electrică – CEZ Electro Bulgaria, precum şi 100% din capitalul celui mai mare comerciant autorizat de energie electrică – CEZ Trade Bulgaria. Grupul a achiziţionat, de asemenea, compania de servicii IT CEZ ICT Bulgaria, parcul solar Free Energy Project Oreshetz şi centrală electrică pe bază de biomasă Bara Group.

    Prin achiziţionarea şi integrarea activelor grupului CEZ, Еurohold îsi dublează numărul de clienţi pe care îi deserveşte, la peste 7 milioane, şi va angaja peste 6.000 de persoane în 11 ţări din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est (CESEE) şi din fosta Uniune Sovietică (FSU) ). Filialele bulgare ale Grupului CEZ au peste 3.000 de angajaţi şi furnizează servicii către aproape 3 milioane de clienţi.

     

     

     

     

  • City Insurance, cel mai mare asigurător RCA din piaţă, în aer? Investitorul olandez i3CP nu a venit cu banii pentru majorarea de capital. Plătiţi cu 15.000 euro pe lună, membrii boardului ASF au asistat la falimentul City Insurance, de 150 milioane de euro, fără să facă nimic

    City Insurance, ldierul pieţei asigurărilor, nu a reuşit să asigure suma de 150 mil. euro pentru a acoperi cerinţa de capital minim până la data de 6 septembrie 2021, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Astfel, “ ASF a fost informată de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA), în calitate de administrator temporar al City Insurance, că până la data de 6 septembrie 2021, ora 24:00, în conturile societăţii nu a fost efectuată nicio plată aferentă contravalorii acţiunilor subscrise de către acţionarul minoritar i3CP Holding, astfel încât nu sunt îndeplinite cerinţele privind restabilirea, în termenul de trei luni, a nivelului fondurilor propria de bază eligibile care acoperă cerinţa minimă de capital (MCR), conform Deziciei ASF 714/03.06.2021.”

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară va analiza situaţia de fapt şi va lua deciziile care se impună, în conformitate cu prevederile legale.

     

  • Un alt an bun pentru piaţa medicamentelor. Producătorul Antibiotice Iaşi încheie S1/2021 cu afaceri de 161 mil. lei, plus 10% şi profit net de 19,3 mil. lei

    Antibiotice Iaşi (simbol bursier ATB), cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, a raportat vânzări de 161,4 mil. lei în primul semestru din 2021, în creştere cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată calculele ZF pe baza raportului semestrial publicat luni de companie.

    În perioada ianuarie-iunie 2021, producătorul de medicamente a obţinut un profit net de 19,3 mil. lei, echivalentul unui avans uşor, de aproape 1%.

    Exporturile, care reprezintă 42% din cifra de afaceri a Antibiotice, au înregistrat în prima jumătate a anului, valoarea de 68.4 milioane lei. O evoluţie bună au avut-o vânzările de produse finite care au crescut cu 26,5% comparativ cu perioada similara 2020, de la 34,4 mil. lei la 43,5 mil. lei.

    Astfel, în piaţa SUA, vânzările pe segmentul antiinfecţioase sterile injectabile, administrate în spitale, s-au dublat în primul semenstru 2021 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Totodată, extinderea prezenţei Antibiotice pe pieţele din Europa, s-a concretizat în creşterea vânzărilor de antiinfecţioase sterile injectabile cu 21% faţă de semestrul I-2020. În ţări precum UK, Ungaria, Lituania, această creştere a depăşit acest procent ca urmare a licitaţiilor adjudecate în anul 2020.

    “Dezvoltarea afacerii Antibiotice pe pieţele din Vietnam, Ucraina, Moldova, Serbia este susţinută de obţinerea unui număr de 19 noi autorizaţii de punere pe piaţă, cu un aport estimat la cifra de afaceri începând cu anul 2022, de aproximativ 1 milion dolari în primul an de vânzări”, spun reprezentanţii companiei.

    În piaţa farmaceutică românească medicamentele cu prescripţie medicală (RX) deţin o pondere majoritară de 74,5% din totalul vânzărilor valorice.

    Vânzările Antibiotice au urmat acest trend, compania adaptându-şi structura de vânzare cu rezultate peste ritmul pieţei. Astfel, portofoliul de produse RX a înregistrat o creştere cu 13%, de la 109 mil. lei în S1/2020, la 123,2 mil. lei în S1/2021.

    În acelaşi timp, produsele non-RX (OTC, suplimente medicale, dispozitive medicale), au înregistrat, de asemenea, o creştere valorică cu 11,7%, ajungând la 26,6 mil. lei comparativ cu 23,8 mil. lei în S1/2020.

    Antibiotice Iaşi are 369 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 53% de statul român prin ministerul Sănătăţii. Al doilea cel mai mare acţionar este SIF Oltenia, care deţine 19% din acţiuni.

    De la începutul anului, acţiunile ATB înregistrează un avans de 12,76%, pe fondul unor tranzacţii de 25 mil. lei, arată datele BVB.

  • Cine a condus topul constructorilor în ultimul deceniu? O companie străină s-a menţinut la vârf 7 ani, însă liderul cu capital românesc a fost de cele mai multe ori altul de la an la an

    În şapte din ultimii zece ani, austriecii de la Strabag au dominat topul constructorilor prezenţi în România, cu afaceri care nu mereu au depăşit miliardul de lei, ba chiar uneori s-au îndepărtat considerabil de această bornă, arătând dinamica pieţei construcţiilor din perioada 2011-2020.

    Pe de altă parte, datele centralizate de ZF din anuarele Cei mai mari jucători din economie, realizate anual de Ziarul Financiar, arată că, în contrast, constructorii-lider cu capital românesc au alternat în ultimul deceniu, clasamentul acestora fiind unul mult mai fluctuant.

    Într-un singur an din ultimii zece, liderul absolut a fost şi cel autohton, şi anume în 2018, când Bog’Art şi-a adjudecat prima poziţie în top, cu afaceri care s-au apropiat considerabil de un miliard de lei, oprindu-se totuşi la 926 de milioane de lei.

    Anul 2020 a adus „la cârma” constructorilor români pentru prima dată o companie controlată de familia Umbrărescu – Spedition UMB, cu afaceri de 1.025 de milioane de lei, care depăşesc recordul anterior raportat de un constructor local în ultimii zece ani, de 1.002 milioane de lei, rezultatul Hidroconstrucţia în 2011.

    Strabag a fost un ocupant fidel al locului întâi în clasamentul constructorilor cu activitate în România în perioada 2011-2017, dar ceea ce atrage atenţia este faptul că cifra de afaceri care l-a adus în această poziţie a fluctuat foarte mult. Astfel, dacă în 2012 Strabag devenea lider cu un business de 1,4 miliarde de lei, cinci ani mai târziu nu părăsea această poziţie, deşi rezultatul era de doar 623 de milioane de lei, aşadar mai puţin de jumătate.

    Aceste topuri reflectă efervescenţa construcţiilor şi evoluţia lor de la un an la altul, amploarea investiţiilor şi apetitul dezvoltatorilor pentru proiecte noi. Din acest punct de vedere, anul 2020 a fost unul bun, deşi a fost marcat de pandemia de Covid-19. Aşa se explică faptul că italienii de la Astaldi s-au menţinut, pentru al doilea an la rând, în fruntea constructorilor, businessul depăşind pragul de un miliard de lei, până la aproximativ 1,2 miliarde de lei. Ultima dată când liderul a sărit de acest nivel a fost în 2015, când Strabag raporta afaceri de aproape 1,1 miliarde de lei.

    Hidroconstrucţia, Straco Grup, Bog’Art, CON-A, Construcţii Erbaşu sunt companiile româneşti care s-au perindat la vârful clasamentului constructorilor locali în ultimii zece ani, raportând afaceri de la 501 milioane de lei (Bog’Art în 2016) la peste un miliard de lei (Hidroconstrucţia în 2011 şi Spedition UMB în 2020).

    Ce arată această volatilitate a topului constructorilor români? Dependenţa lor de contractele de achiziţii publice, contracte încheiate cu statul, care nu în fiecare an are aceeaşi disponibilitate pentru investiţii, culoarea politică de la guvernare influenţând evoluţia întregului sector.

    „Cifrele anului 2021 vor fi apropiate celor din 2020, iar anii următori ne vor aduce creşteri semnificative în cazul în care anul 2021 chiar va fi unul de relansare a investiţiilor în România”, spune Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu, compania care a ocupat locul întâi între constructorii locali în anul 2019.

    Straco Grup, de pildă, compania care a stat pe primul loc doi ani la rând, în 2012 şi 2013, a ajuns, de la 873 de milioane de lei din 2012, la numai 47 de milioane de lei în 2020, iar numărul de angajaţi a ajuns la minimul istoric, adică 60, după ce, în cel mai bun an din existenţa companiei în ceea ce priveşte personalul, Straco Grup avea peste 1.000 de oameni.

    „Compania s-a dezvoltat crescând cifra de afaceri an de an, de la înfiinţare până la nivelul anului 2019, când o serie de contracte aflate în derulare cu beneficiarii – consilii locale, consilii judeţene, PMB (Pri­măria Municipiului Bucureşti – n. red.) – au fost limitate/suspendate ca urmare a votării cu întârziere a Legii bugetului 2019”, spuneau recent reprezentanţii Straco pentru ZF.

    Anul 2020 a venit să agraveze şi mai mult lucrurile, pe fondul pandemiei de COVID-19, majoritatea contractelor fiind suspendate. Straco se află acum în reorganizare judiciară. Printre cele mai importante proiecte din portofoliul Straco Grup se numără varianta de ocolire Deva – Orăştie, proiec­tarea şi execuţia unui lot din autostrada Orăştie – Sibiu, lucrări de amenajare a râului Dâmboviţa, modernizarea drumului naţional 73, între Piteşti şi Braşov şi altele.

    În 2011, Hidroconstrucţia figura pe primul loc în ierarhia celor mai mari constructori cu acţionariat românesc în funcţie de cifra de afaceri, cu peste 1 miliard de lei, dar ulterior rulajul a început să scadă. Mai mult, în anul 2000 Hidroconstrucţia se număra printre cele mai mari 50 de companii din România din perspectiva cifrei de afaceri, potrivit informaţiilor ZF.

    De-a lungul timpului, compania a terminat baraje, centrale hidroelectrice (precum amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier 1 şi 2 sau barajul Vidraru), dar şi peste 500 de kilometri de drumuri, poduri, proiecte de infrastructură de mediu, lucrări de construcţii civile şi industriale. Când proiectele publice au întârziat să mai apară, businessul a scăzut.

    O excepţie este Bog’Art, care abia acum dezvoltă un de­partament nou în cadrul organizaţiei, pen­tru servicii de construcţii în sectorul de infrastructură rutieră, până acum concentrându-se îndeosebi pe investiţii private. Printre proiectele pe care Bog’Art le are în portofoliu se regăsesc clădirea de birouri Global­worth Square din Capitală, magazinul Ikea din zona Theodor Pallady din Bucureşti, ansamblul de trei clădiri de birouri The Bridge, cumpărat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, proiectul de birouri Globalworth Campus, birourile Timpuri Noi Square, dez­voltate de Vastint (parte a Ikea) şi birourile Expo Business Park, dezvoltate de Portland Trust. Totuşi, pe segmentul public, Bog’Art a lucrat la aero­portul internaţional Braşov şi aeroportul Băneasa.

  • Ce impact ar putea avea prăbuşirea recentă a Bitcoin, cauzată de Tweet-urile scurte, dar cu efect extrem de puternic ale lui Musk, asupra pieţei de capital

    Bitcoin-ul ar trebui să fie un activ necorelat cu piaţa de capital şi, de altfel, cu niciun activ tradiţional. Însă unii analişti sunt de părere că moneda a fost tranzacţionată mult mai aproape de piaţă în timpul ultimelor turbulenţe ale titlurilor de capital, pe măsură ce investitorii încearcă să evalueze cele mai eficiente strategii de participare într-o economie în stare de recuperare, transmite MarketWatch.

    Michael Kramer, fondatorul grupului de investiţii Mott Capital, spune că declinul recent al Bitcoin-ului ar putea semnala un apetit pentru risc aflat în tranziţie pe Wall Street – pesemne, într-o pantă descendentă.

    „Bitcoin-ul ne spune că sentimentele generale ale pieţei încep să se schimbe, iar nouă ne pasă de Bitcoin deoarece ne interesează, în primul rând, nivelurile generale de risc ale economiei”, spune Kramer.

    Preţul unui Bitcoin a scăzut cu aproximativ 30% de la maximul raportat la mijlocul lunii aprilie de 64.829 de dolari, iar performanţa de duminică a lăsat de dorit din cauza ultimelor tweet-uri ale lui Elon Musk. CEO-ul Tesla a dat de înţeles că ia în calcul sau chiar a vândut o parte din stocurile sale de Bitcoin.

    Luni, preţul monedei virtuale a scăzut cu 9% până la circa 42.000 de dolari, cel mai slab nivel de la începutul lunii februarie până în prezent. Totuşi, Musk a încercat să clarifice declaraţiile, adăugând că Tesla îşi menţine depozitele în Bitcoin.

    Anterior, miliardarul a declarat că producătorul de maşini electrice pe care îl conduce nu va mai accepta Bitcoin ca metodă de plată, decizie lansată pe fondul temerilor cu privire la cantitatea enormă de energie necesară tranzacţiilor.

    Optimismul creat de monedă începe să dispară, iar companiile cu valori mici de piaţă, precum cele regăsite în indicele Russel 2000, ar fi putut influenţa scăderile din ultimele săptămâni, spun analiştii citaţi de MarketWatch.

    Vineri, Russell 2000 a închis şedinţa de tranzacţionare cu cel mai mare declin de la sfârşitul lunii martie, minus 2,6%. Totodată, Dow Jones Industrial Average, S&P 500 şi Nasdaq Composite au înregistrat cele mai mari pierderi din 26 februarie încoace.

    „Bitcoin-ul se topeşte”, a declarat Kramer, adăugând că moneda ar putea continua trendul în perioada următoare.

    Între timp, analiştii încearcă să descopere în ce fel va afecta declinul piaţa americană de capital, contractele futures pe Dow, S&P 500 şi Nasdaq-100 tranzacţionându-se modest înainte şedinţei de luni din New York.

     

  • Ce cred experţii despre planul lui Joe Biden de a taxa populaţia bogată a ţării. Preşedintele american vrea ca taxele pe câştigurile de capital să ajungă la 43,4% pentru cetăţenii înstăriţi

    După ce a dezvăluit un plan de cheltuieli de infrastructură în valoare de 2,3 trilioane de dolari, alimentat de creşterea taxelor suportate de corporaţii, Joe Biden va lansa în curând „Planul Familiilor Americane”, prin care intenţionează să introducă programe de gratuitate pentru înscrierea în colegiile comunitare şi concediile plătite pentru evenimentele familiale.

    Preşedintele plănuieşte să finanţeze planul printr-o creştere masivă a taxelor suportate de gospodăriile înstărite.

    „Politic, punctul de vânzare este următorul: Nu este necesar să creşti aceste taxe, ci doar să le aduci la nivelul unde se aflau înainte de măsurile adoptate de Trump”, spune Ed Mills, analist al multinaţionalei Raymond James, potrivit MarketWatch.

    Zilele trecute, Biden a propus o dublare a taxelor pe câştigurile de capital la 39,6%, ducând totalul taxelor până la 43,4% după corelarea cu actuala taxă pe veniturile din investiţii. Bursele au reacţionat imediat, indicii Dow Jones, Nasdaq şi S&P înregistrând scăderi de peste 1%. Totodată, Bitcoin-ul a înregistrat în 24 de ore un declin de peste 8%.

    „Dacă alegi să ajustezi câştigurile de capital sau dividendele calificate, când poţi alege o dată în care să introduci efectiv măsurile şi cum previi o reacţie negativă a pieţei?”, a adăugat Ed Mills.

    În ciuda imaginii de tărâm al oportunităţilor, Statele Unite se clasează la capătul inferior al clasamentului în ceea ce priveşte egalitatea economică şi mobilitatea intergeneraţională. „Noile taxe joacă un rol cheie în acest sens”, spune Lily Batchelder, profesor al Şcolii de Drept din cadrul Universităţii din New York.

    „Unele schimbări ale impozitului pe proprietăţi sunt ca şi încheiate. Mişcările au sens din punct de vedere politic deoarece majoritatea americanilor din clasa muncitoare nu deţin proprietăţi pe care să le lase copiilor”, a declarat Donald Williamson, director executiv al Centrului Kodot de Politici Fiscale.

     

  • Cum a ajuns un singur magazin alimentar din New Jersey cu vânzări de 36.000 dolari în ultimii doi ani, să valoreze peste 100 mil. dolari pe bursă

    Miliardarul american David Einhorn, şeful fondului de investiţii Greenlight Capital, a avertizat asupra pericolelor la care se supun investitorii de retail pe care le-a remarcat, unul dintre principalele exemple date fiind un mic magazin Your Hometown Deli din New Jersey, care are o capitalizare pe bursă atrăgătoare de peste 100 mil. dolari în ciuda unor vânzări de 35.748 de dolari în ultimii doi ani la un loc, scrie CNBC.

    “Cineva ne-a indicat compania Hometown International (HWIN), care deţine un singur magazine Deli în New Jersey-ul rural… HWIN a atins o capitalizare bursieră de 113 milioane de dolari pe 8 februarie, dar a fost evaluată şi la valori mai mari.

    Cel mai mare acţionar este de asemenea CEO, CFO, trezorier şi un director şi se întâmplă de altfel să fie şi antrenorul de wrestling al liceului de lângă Deli. Pastrama trebuie să fie uimitoare”, a transmis Einhorn într-o scrisoare către clienţi.

    Hometown International, cum se numeşte compania din orăşelul Paulsborocu specialităţi din Italia, figurează că a început tranzacţionarea în 2019, potrivit FactSet, iar volumele tranzacţionate sunt reduse sau inexistente în unele zile.

    Potrivit rapoartelor companiei, singura locaţie existentă a fost închisă în perioada 23 martie-8 septembrie 2020 ca urmare a pandemiei de coronavirus. În acea perioadă, acţiunile companiei au urcat de la 3,25 dolari la 9,25 dolari pe unitate, iar în prezent se tranzacţionează la 12 dolari.

    Hometown International a vândut anul trecut 2,5 milioane de acţiuni şi numără 60 de acţionari în total. A raportat un câştig de numera de 2,2 milioane de dolari din activităţi de finanţare, cum ar fi vânzarea de acţiuni în 2020.

    Anul trecut, Hometown a raportat cheltuieli de peste 600.000 de dolari, în urcare faţă de 154.000 de dolari în 2019.

    Reacţia lui David Einhorn vine în contextul în care politicienii, reglementatorii şi investitorii cu un profil de risc ridicat şi-au manifestat public îngrijorările cu privire la boom-ul anumitor tipuri de acţiuni în ultimul an, cum ar fi cele numite “penny stocks”.

    Pe măsură ce un nou val de investitori s-a alăturat pieţelor în ultimele luni, companiile de tip SPAC (Special Purpose Aquisition Company) s-a lansat în piaţă la niveluri record, în timp ce unele acţiuni precum Game Stop sau Discovery au înregistrat fluctuaţii puternice după ce au fost tranzacţionate de investitorii de pe Reddit sau de fondurile de hedge.

    Greenlight Capital şi Einhorn s-au făcut remarcaţi atunci când au prezis căderea Lehman Brothers, înainte de colapsul firmei. La sfarsitul anului trecut, Greenlight a comparat Tesla cu Lehman.