Tag: capacitate

  • Rusia a testat cu succes noua rachetă balistică intercontinentală RS-28 Sarmat: are capacitatea de a atinge teritoriul continental al SUA şi de a distruge suprafeţe de mărimea Franţei

    “Acest nou test efectuat la cosmodromul Pleseţk a confirmat caracteristicile rachetei în timpul fazelor de prelansare şi de zbor iniţial”, se arată într-un comunicat al Ministerului.

    Ministrul adjunct al Apărării din Rusia, Iuri Borisov, a declarat recent că industria naţională de apărare este pregătită să producă un număr mare de rachete balistice intercontinentale Sarmat, pentru a înlocui rachetele învechite Satan. El a menţionat că noua generaţie de rachete poate să lovească portavioane, distrugătoare şi crucişătoare.

    Racheta RS-28 Sarmat are greutatea de 100 de tone şi poate transporta 12 focoase nucleare pe o distanţă de 10.000 de kilometri, având capacitatea de a atinge teritoriul continental al Statelor Unite şi de a distruge suprafeţe de mărimea Franţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a aprobat nouă programe noi de studii de licenţă

    Guvernul a adoptat, prin Hotărâre, Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2018 – 2019.

    “În urma adoptării acestei Hotărâri, este introdusă o nouă specializare/un nou program de studii universitare de licenţă în Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, respectiv Management şi audit de mediu în domeniul de licenţă Ştiinţa mediului. Documentul certifică şi înfiinţarea a opt programe noi pentru studii de licenţă, iar pentru 105 specializări/programe de studii universitare de licenţă din 40 de instituţii de învăţământ superior au fost operate modificări ale capacităţii de şcolarizare, conform rapoartelor ARACIS”, reiese dintr-un comunicat transmis de Ministerul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când ai resurse şi nu ştii ce să faci cu ele. Cum Ungaria poate să facă ceea ce România nu este în stare

    Paragraful este extras din raportul pe 2014 realizat de compania de transport al gazului din Ungaria, FGSZ, şi arată cum o ţară lipsită aproape în totalitate de resurse şi-a construit încă de acum cinci ani rolul de hub regional. Ungaria dovedeşte prin strategia paşilor mici că nu este important la cine e resursa, ci cum poţi să creezi bogăţie locală prin resursa altora.

    Platforma Regională de Contractare a gazului este în linii mari o aplicaţie destinată tranzacţiilor transfrontaliere cu gaze naturale prin care participanţii la licitaţii pot rezerva capacitate pe anumite direcţii.

    O necunoscută până de curând, această platformă a intrat în atenţia publicului la jumătatea lunii martie când Transgaz, compania naţională de transport al gazului, a scos la licitaţie câteva capacităţi de rezervare pe direcţia Bulgaria. Interesant a fost că pentru a realiza această rezervare de capacitate, cei interesaţi a trebuit să-i notifice în prealabil şi pe cei de la FGSZ, transportatorul de gaze ungar, despre intenţiilor lor. Dacă respectiva capacitate era între România şi Bulgaria, de ce tebuia să fie informată şi partea ungară?

    Reprezentanţii Transgaz au explicat la acel moment că, potrivit unor reglementări europene, procesul de alocare de capacitate în punctele de interconectare dintre sistemele de transport gaze naturale din România şi ţările vecine, membre ale Uniunii Europene, se derulează în baza Regulamentului (UE) 2017/459 al Comisiei, din 16 martie 2017, de stabilire a unui cod al reţelei privind mecanismele de alocare a capacităţii în sistemele de transport al gazelor şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 984/2013.

    Ce înseamnă acest lucru de fapt?

    ”Printre aceste prevederi se numără şi cele referitoare la obligativitatea alocării prin licitaţie a capacităţii în punctele de interconectare şi obligativitatea utilizării unei platforme comune de tranzacţionare a capacităţii. |n scopul respectării prevederilor legale menţionate mai sus, operatorii de transport şi de sistem din sud-estul Europei (Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia, Grecia) utilizează Platforma Regională de Rezervare de Capacitate (RBP – Regional Booking Platform), denumită în continuare RBP, pentru alocarea prin licitaţie a capacităţii disponibile în punctele de interconectare“, a explicat Transgaz.

    Cine este operatorul acestei platforme? FGSZ, partea ungară. De ce este FGSZ operatorul platformei? Pentru că aceasta este compania care a făcut aplicaţia.

    Niciuna dintre ţările care folosesc platforma realizată de FGSZ nu are rezerve importante de gaze, cu excepţia României.
    De ce nu este România, respectiv Transgaz, operatorul platormei? Aici răspunsurile oficiale se opresc.

    ”Obiectivul nostru final este ca Ungaria să devină unul dintre centrele de distribuţie cu importanţă regională a gazului în anii următori“, se mai arată în raportul din 2014 al FGSZ. Realizarea Platformei Regionale de Contractare este însă doar un pas.
    |n perioada 15.11.2017 – 19.12.2017 a avut loc prima rundă de licitaţii în cadrul procesului de rezervare de capacitate pe conducta BRUA, gazoduct menit să colecteze mai multe surse de gaze pe traseul Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.
    Deşi oficial livrările ar trebui să se bazeze pe gazul caspic, cel mai probabil BRUA va duce peste graniţe gaz românesc din Marea Neagră înainte de toate.

    În total, proiectul BRUA ar urma să aibă o lungime de 1.318 kilometri, din care 478 de kilometri reprezintă lungimea conductei pe teritoriul românesc.

    Prima fază a proiectului include construirea unei conducte de 478 km între nodul tehnologic Podişor, lângă Bucureşti, şi cel din Recaş, aflat la aproximativ 30 km distanţă de Timişoara, în vestul ţării, precum şi instalarea sistemelor de supraveghere hardware şi software, a tehnologiilor de comunicaţii şi a trei staţii de compresoare de gaz, care vor fi plasate de-a lungul traseului.

    Pentru acest segment al conductei, Transgaz a obţinut fonduri europene nerambursabile în valoare de 179 de milioane de euro. În contextul în care valoarea totală a proiectului este de 479 de milioane de euro, diferenţa va fi acoperită de consumatorii români prin majorarea tarifelor.

    BRUA II, care va lega gazul din Marea Neagră la BRUA printr-o conductă de 308 kilometri de la Tuzla la Podişor, are costuri de 298 de milioane de euro. Tot din tarifele plătite de consumatorii români va fi realizată şi această conductă.
    Potrivit manualului de procedură prin care s-a organizat licitaţia de la finalul anului trecut privind rezervarea de capacitate pe conducta BRUA, pe direcţia România-Ungaria, atât numele participanţilor, cât şi al câştigătorilor este secret.

    Sursele din piaţă spun însă că rezervarea de capacitate a fost realizată de grupul MET, entitate specializată în tradingul de energie şi de gaze naturale controlată de grupul petrolier ungar MOL, şi de MFGT, companie specializată în stocarea gazeor naturale, parte a grupului energetic integrat MVM. Atât MOL, cât şi MVM sunt controlate de statul maghiar. Datele nu sunt confirmate la nivel oficial, singura informaţie confirmată oficial de Transgaz fiind numărul câştigătorilor, respectiv două companii.

    Cu sediul în Elveţia, MET este activ în 15 state europene, având mai bine de 500 de angajaţi, printre ţările în care grupul este prezent numărându-se şi România. Potrivit informaţiilor de pe site-ul MET, 40% din acţiunile grupului sunt deţinute de grupul petrolier MOL, al cărui cel mai important acţionar rămâne statul maghiar, cu o participaţie de 25,2% din acţiuni. Potrivit celor mai recente informaţii disponbile, MET ar fi la nivel de grup un business de peste 4 miliarde de euro.

    ”Vrem să declarăm că înţelegem importanţa transparenţei în probleme legate de energie. Dincolo de acest lucru însă, ca o entitate de business profesionistă, nu putem comenta pe aspecte specifice care ţin de dezvoltarea afacerii“, au declarat reprezentanţii grupului MET.

    Cealaltă companie care ar fi rezervat capacitate de export pe conducta BRUA ar fi MFGT, compania de înmagazinare a gazului din Ungaria, care administrează depozite de 4,4 miliarde de metri cubi. Spre comparaţie, capacitatea totală a depozitelor de înmagazinare a gazului din România este de circa 3 miliarde de metri cubi. Potrivit informaţiilor disponibile, MFGT este parte din grupul energetic integrat MVM, un business de peste 1,5 mld. euro în 2016, care are atât partea de transport a energiei, cât şi partea de producţie, entitatea fiind sub controlul statului maghiar. MFGT nu a comentat informaţiile venite pe surse.

    Rezervarea de capacitate pe direcţia România – Ungaria s-a făcut pe o perioadă de 15 ani, pornind din 2022. Pentru primii cinci ani, rata de rezervare a fost de şase ori mai mare faţă de capacitatea nominală. Primele gaze din Marea Neagră ar putea fi produse în 2019.

    Mai departe, cele două companii maghiare care au rezervat capacitate pe direcţia România-Ungaria au două lucruri de făcut: să identifice vânzătorii de gaze şi să aibă la capătul ţevii cumpărătorii de gaze, misiune deloc uşoară.
    Tot sursele din piaţă arată că la licitaţia de rezervare de capacitate ar mai fi participat ExxonMobil, dar şi OMV Petrom, care de altfel a spus oficial că a încercat să obţină capacităţi de export, dar că nu a reuşit.

    Dar ce ar putea face Ungaria cu gazele importate din România? Planurile sunt făcute pentru exportul în regiune, către vecinii săi, dar există şi o logică locală în utilizarea gazului de care ţara este atât de dependentă.
    Potrivit Biroului Central de Statistică din Ungaria, în perioada 2008-2016 producţia de produse chimice a crescut cu peste 34% în valoare, depăşind pragul de 2,2 miliarde de euro.

    Producţia de medicamente, un alt sector care are un consum semnificativ de gaze, a crescut şi ea în valoare cu 23%.
    Fabricile de cauciuc şi de mase plastice au mers şi ele mai bine, astfel că valoarea producţiei a crescut cu aproape 16% în perioada analizată.

    ”Grupul MOL şi JSR Corporation anunţă inaugurarea fabricii de cauciuc sintetic (S-SBR). Combinatul utilizează tehnologie de ultimă oră şi va produce anual 60.000 de tone de cauciuc sintetic, creând peste 100 de noi locuri de muncă“, au anunţat recent reprezentanţii celor două companii.
    De altfel, grupul maghiar MOL şi-a construit strategia de dezvoltare pe termen lung în jurul dezvoltării de produse chimice semifabricate şi produse chimice de specialitate, compania având în dezvoltare un proiect de un miliard de dolari într-un combinat petrochimic.

    ”MOL a continuat să îşi dezvolte lanţul valoric în domeniul petrochimiei prin fabricarea unuia dintre cele mai inovatoare produse din lume. Suntem mândri de faptul că în fiecare an MOL reuşeşte să vină cu produse noi specializate şi profitabile. Mai avem mult de lucru, dar ne aflăm pe drumul cel bun în ceea ce priveşte realizarea obiectivului strategic de a deveni prima companie producătoare de produse chimice din Europa Centrală şi de Est până în 2030“, a afirmat Zsolt Hernádi, preşedintele şi directorul general al grupului MOL, cu ocazia finalizării proiectului fabricii de cauciuc. Unul dintre pilonii de bază ai strategiei grupul MOL 2030 se referă la extinderea lanţului valoric pe produsele petrochimice şi la fabricarea mai multor produse de valoare utilizate în industria automobilelor, dar şi în sectoarele ambalajelor, al construcţiilor şi al electronicelor. Prin urmare, compania intenţionează să investească aproximativ 4,5 miliarde de dolari până la finalul următorilor 10 ani în proiecte ce vizează dezvoltarea industriei petrochimice şi a substanţelor chimice, au mai precizat reprezentanţii MOL.
    Revenind în România, datele de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) oglindesc dezastrul din industria chimică locală.

    Dacă la nivelul anului 2008 consumul industrial chimic era de 3 miliarde de metri cubi, în 2016 acesta ajunsese la numai 1,2 miliarde de metri cubi. Populaţia a ajuns să consume mai multe gaze decât chimia, chiar şi în contextul în care doar una din trei case este conectată la reţeaua de gaze, restul încălzindu-se cu vreascuri.

    În consecinţă, în perioada 2008-2016, consumul intern de gaze al României a scăzut cu aproape 23%.
    Petrochimia a ajuns la rândul ei o specie industrială pe cale de dispariţie în România, după închiderea Doljchim şi a Arpechim, ambele active fiind în portofoliul Petrom. OMV însă, acţionarul majoritar al Petrom, spune la rândul său că va aloca un miliard de euro pentru investiţii în petrochimie, dar cea mai mare parte a fondurilor se vor duce cel mai probabil în unităţile din Austria şi Germania.

    Alarmantă nu este însă doar situaţia înregistrată la nivel industrial.

    Potrivit Biroului de Statistică Central al Ungariei, la finalul anului 2016 circa 73% din numărul total de gospodării erau legate la sistemul de distribuţie a gazului natural, în total circa 3,2 milioane de consumatori casnici.
    Ritmul cu care Ungaria şi-a mărit sistemul de distribuţie a gazului natural ar trebui să fie o lecţie pentru România, în contextul în care vecinii au pornit cu 22.500 de kilometri de conductă în 1990 şi doar 1,6 milioane de case legate de această infrastructură şi au ajuns la aproape 84.000 de kilometri de conducte, de peste două ori mai mult decât România.
    Ungaria consuma în 2013 circa 9,2 miliarde de metri cubi de gaze, pentru ca în 2016 consumul intern să ajungă la 9,6 miliarde de metri cubi de gaze.

    În România, vreascurile sau cocenii rămân sursa principală de căldură, doar una din trei locuinţe fiind conectată la reţeaua de gaze, iar consumul de gaze a ajuns la circa 11 miliarde de metri cubi după scăderile înregistrate în anii de criză.
    Mai mult, în timp ce Ungaria îşi conturează rolul de hub regional cu gazul altora, România se chinuie să scoată statistici pentru a explica faptul că ea de fapt nici măcar nu are nevoie de gazul din Marea Neagră.

    La nivelul anului 2027, Transgaz, compania naţională de transport al gazului natural, estimează că va transporta prin conductele sale circa 19,37 miliarde de metri cubi, cu 54% mai mult faţă de cantităţile estimate pentru anul acesta, o bună parte din creştere urmând să fie generată de cantităţile extrase din Marea Neagră.

    Consumul intern de gaze naturale ar urma însă să crească doar cu 5% în perioada analizată. Deşi producţia de energie a fost indicată ca o posibilă modalitate de a utiliza gazul din Marea Neagră pe plan local, strategiile statului gândite pe termen lung spun cu totul altceva. ”Pentru anul 2030, draftul Strategiei Energetice a României 2016-2030 arată o scădere a gazului natural în mixul energiei primare la 26% (de la 29% în prezent), o scădere a consumului de ţiţei la 25% (de la 26%) şi o scădere a contribuţiei cărbunelui la 10%. |n schimb, se dublează contribuţia energiei nucleare şi creşte cea a energiei provenite din biomasă„, se arată în Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pentru perioada 2018-2027 publicat de Transgaz.

    |n absenţa oricărei politici pentru susţinerea producţiei de energie pe bază de gaze, a petrochimiei, industriei de îngrăşăminte, industriei farma şi implicit a conectării consumatorilor casnici la reţele, producţia suplimentară de gaze din Marea Neagră pare acum mai degrabă o problemă pentru România decât o oportunitate, aşa că exportul este o soluţie.

    Astfel, comparaţia dintre cele două state vecine oglindeşte incapacitatea României de a folosi local avantajele naturale şi abilitatea Ungariei (ţară care importă 90% din gazul necesar) în a-şi crea bogăţie internă pe resursele altora.
    Cu paşi mici.

  • Un gigant chinez a început ASALTUL asupra Europei. Cum vrea să schimbe piaţa auto

    Producătorul chinez de baterii pentru maşini electrice Contemporary Amperex Technology este pe cale să dea drumul primei sale fabrici din Europa.
     
    Surse apropiate au declarat celor de la Bloomberg că fabrica va fi construită în Germania, Ungaria sau Polonia.


    “Vedem o mare oportunitate în Europa”, a spus Zeng Yuqun, CEO-ul celor de la Contemporary Amperex Technology. “Companiile coreene, care folosing preţuri reduse pentru a ne face concurenţă, nu au avansat prea mult din punct de vedere tehnologic în ultimii doi ani; în aceeaşi perioadă, noi am crescut în mod constant şi am depăşit competitorii.”

    Fabrica din Europa este doar o parte a planului de dezvoltare: o nouă unitate va fi deschisă în Ningde, oraşul de unde a plecat compania, ce va creşte capacitatea de producţie cu 500%, transformând Contemporary Amperex Technology în cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice la nivel global.

    Fabrica din Europa va deservi mai mulţi producători auto, printre care şi BMW.

    Grupul Volkswagen a acceptat deja să folosească baterii produse de Contemporary Amperex Technology în modelele comercializate în China. Înţelegerea ar putea ulterior facilita un contract la nivel global pentru producătorul de baterii şi ar putea aduce venituri importante, având în vedere că Volkswagen s-a angajat să investească 50 de miliarde de euro în dezvoltarea maşinilor electrice.

  • În 2017, hotelurile din România au avut un număr record de peste 20 de milioane de înnoptări

    Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.

    Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.

    Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.

    Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).

    Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.

    În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).

    Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.

    Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

    În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.

    Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.

  • Cea mai abruptă cale ferată din lume, deschisă în Alpii elveţieni

    Călătoria începe în oraşul Schwyz, şi poate fi parcursă doar cu trenul. Panta este atât de abruptă, încât este imposibil să se construiască un drum pentru autovehicule. Drumul este parcurs de un funicular cu patru vagonete cilindrice, care ajută la menţinerea poziţiei verticale a pasagerilor pe parcursul călătoriei. Cele patru vagonete au o capacitate totală de 136 de pasageri. De-a lungul traseului se trece şi printr-un tunel săpat în stâncă. Priveliştea oferită în timpul călătoriei este spectaculoasă.
    Lungimea căii ferate este de 1.740 de metri, iar diferenţa de înălţime este de 744 de metri. Construcţia a durat 14 ani, cu doi ani mai mult decât se preconizase, iar costurile s-au ridicat la 53 de milioane de dolari. Cel mai abrupt punct are o înclinare de 47.73 de grade (110%). Următorea cea mai abruptă cale ferată din lume este Scenic Railway din Blue Mountains, Australia.

  • Unde va construi guvernul cel mai mare domeniu schiabil din România. Va duce la dublarea capacităţii schiabile din ţară

    Cel mai mare domeniu schiabil din România va fi realizat în Munţii Făgăraş, a anunţat ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre. Noul domeniu schiabil va cuprinde peste 150 de kilometri de pârtii, ceea ce va duce la dublarea capacităţii schiabile din România, care în prezent este de aproximativ 175 de kilometri de pârtii.
     
    Ministrul Turismului nu a spus cât ar costa sau când ar putea fi gata un astfel de proiect (inclus în august 2017 pe poziţia nr. 1 în Master Planul Naţional de Turism, aprobat prin HG), dar s-a declarat optimist că în 2018 se va face primul pas prin realizarea documentaţiei tehnice, informează bzb.ro

    „Trebuia să ne deplasăm aici, să avem o discuţie cu primarii. Dacă nu avem dialog cu autorităţile locale, nu se poate implementa niciun proiect.(…) Trebuie să vedem care sunt problemele dânşilor pentru că, după cum ştiţi, nu dispun de foarte mulţi bani, ţinând cont de faptul că obligaţia realizării documentaţiei tehnico- economice este a autorităţilor locale”, a spus ministrul Dobre în timpul întâlnirii cu primarii reuniţi la Căminul din Cârţişoara.

    Decisivă va fi însă poziţia preşedinţilor Consiliilor Judeţene din Sibiu, Braşov şi Argeş, cu care Ministrul Turismului şi-a propus să poarte un dialog încă din prima săptămâna a lunii ianuarie.

    „Nu am purtat încă nicio discuţie cu niciun preşedinte de CJ. O să discut la începutul anului.(…) Voi avea o întâlnire cu dânşii (…) destul de repede. (…) Scopul întâlnirii este de-a putea bugeta la început de an sumele necesare pentru SF şi PT”, a declarat ministrul.

    Realizarea efectivă a investiţiei ar urma să fie suportată integral de la bugetul de stat, a arătat anterior ministerul.

  • Guvernul va construi cel mai mare domeniu schiabil din România. Va duce la dublarea capacităţii schiabile din ţară

    Cel mai mare domeniu schiabil din România va fi realizat în Munţii Făgăraş, a anunţat ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre. Noul domeniu schiabil va cuprinde peste 150 de kilometri de pârtii, ceea ce va duce la dublarea capacităţii schiabile din România, care în prezent este de aproximativ 175 de kilometri de pârtii.
     
    Ministrul Turismului nu a spus cât ar costa sau când ar putea fi gata un astfel de proiect (inclus în august 2017 pe poziţia nr. 1 în Master Planul Naţional de Turism, aprobat prin HG), dar s-a declarat optimist că în 2018 se va face primul pas prin realizarea documentaţiei tehnice, informează bzb.ro

    „Trebuia să ne deplasăm aici, să avem o discuţie cu primarii. Dacă nu avem dialog cu autorităţile locale, nu se poate implementa niciun proiect.(…) Trebuie să vedem care sunt problemele dânşilor pentru că, după cum ştiţi, nu dispun de foarte mulţi bani, ţinând cont de faptul că obligaţia realizării documentaţiei tehnico- economice este a autorităţilor locale”, a spus ministrul Dobre în timpul întâlnirii cu primarii reuniţi la Căminul din Cârţişoara.

    Decisivă va fi însă poziţia preşedinţilor Consiliilor Judeţene din Sibiu, Braşov şi Argeş, cu care Ministrul Turismului şi-a propus să poarte un dialog încă din prima săptămâna a lunii ianuarie.

    „Nu am purtat încă nicio discuţie cu niciun preşedinte de CJ. O să discut la începutul anului.(…) Voi avea o întâlnire cu dânşii (…) destul de repede. (…) Scopul întâlnirii este de-a putea bugeta la început de an sumele necesare pentru SF şi PT”, a declarat ministrul.

    Realizarea efectivă a investiţiei ar urma să fie suportată integral de la bugetul de stat, a arătat anterior ministerul.

  • Guvernul va construi cel mai mare domeniu schiabil din România. Va duce la dublarea capacităţii schiabile din ţară

    Cel mai mare domeniu schiabil din România va fi realizat în Munţii Făgăraş, a anunţat ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre. Noul domeniu schiabil va cuprinde peste 150 de kilometri de pârtii, ceea ce va duce la dublarea capacităţii schiabile din România, care în prezent este de aproximativ 175 de kilometri de pârtii.
     
    Ministrul Turismului nu a spus cât ar costa sau când ar putea fi gata un astfel de proiect (inclus în august 2017 pe poziţia nr. 1 în Master Planul Naţional de Turism, aprobat prin HG), dar s-a declarat optimist că în 2018 se va face primul pas prin realizarea documentaţiei tehnice, informează bzb.ro

    „Trebuia să ne deplasăm aici, să avem o discuţie cu primarii. Dacă nu avem dialog cu autorităţile locale, nu se poate implementa niciun proiect.(…) Trebuie să vedem care sunt problemele dânşilor pentru că, după cum ştiţi, nu dispun de foarte mulţi bani, ţinând cont de faptul că obligaţia realizării documentaţiei tehnico- economice este a autorităţilor locale”, a spus ministrul Dobre în timpul întâlnirii cu primarii reuniţi la Căminul din Cârţişoara.

    Decisivă va fi însă poziţia preşedinţilor Consiliilor Judeţene din Sibiu, Braşov şi Argeş, cu care Ministrul Turismului şi-a propus să poarte un dialog încă din prima săptămâna a lunii ianuarie.

    „Nu am purtat încă nicio discuţie cu niciun preşedinte de CJ. O să discut la începutul anului.(…) Voi avea o întâlnire cu dânşii (…) destul de repede. (…) Scopul întâlnirii este de-a putea bugeta la început de an sumele necesare pentru SF şi PT”, a declarat ministrul.

    Realizarea efectivă a investiţiei ar urma să fie suportată integral de la bugetul de stat, a arătat anterior ministerul.

  • Petrom finalizează două staţii de tratare a gazelor, investiţie de 130 milioane euro

    Lucrările au început în 2013. Staţiile vor permite livrarea de gaze în sistemul naţional de transport, la presiuni de până la 40 de bari. Prin cele două unităţi se procesează circa 7,5% din producţia de gaze a OMV Petrom în România, adică necesarul pentru 330.000 de locuinţe.

    ”Proiectele Burcioaia şi Mădulari ne permit să procesăm gaze la o capacitate de până la 2 milioane de metri cubi standard pe zi şi să livrăm gaze în sistemul naţional de transport, la presiuni ridicate. În plus, ele prelungesc durata operaţiunilor de producţie pe zăcăminte mature, deoarece noile staţii pot prelua gaze la presiuni reduse”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil de Upstream.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro