BusinessMagazin

Tag: cafenele

  • Fiecare român a alocat doar 2 lei pe lună pentru educaţie, dar a lăsat 10 lei în cafenele şi restaurante

    Educaţia este ultima pe lista de priorităţi a românilor, care au alocat acestui domeniu doar 0,2% din totalul cheltuielilor lunare de consum, în vreme ce mai mult de o treime s-au îndreptat către produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, după cum arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) privind nivelul de trai.

    Datele sunt aferente tri­mes­trului al treilea din 2015, respectiv lunilor iulie-septembrie.

    La un nivel mediu al cheltu­ielilor de consum pe gospodărie de 2.351 de lei, înseamnă că într-o gospodărie s-au alocat aproape 5 lei lunar pentru educaţie, media pe cap de locuitor fiind de nici 2 lei, în contextul în care o gospodărie numără 2,6 locuitori, iar cheltuiala medie per capita este de 886 de lei.

    În schimb, românii au cheltuit mai mulţi bani pentru ieşirile în oraş, acelaşi studiu arătând că un român a alocat, în medie, aproape 10 lei pentru distracţie şi viaţă socială, bani direcţionaţi către hoteluri, cafenele şi restaurante, adică un procent de 1,1% din totalul cheltuielilor lunare de consum. Pentru cultură şi recreere au revenit 5,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 52 de lei pe cap de locuitor pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • O treime din vizitatorii mall-urilor merg doar să ia masa,iar 40% din fac şi cumpărături după ce iau masa

    Aproape o treime din consumatorii din Europa, Africa de Sud şi Orientul Mijlociu îşi propun să intre într-un restaurant sau într-o cafenea când merg într-un centru comercial, conform celui mai recent studiu Food&Beverages realizat de compania CBRE, lider global în consultanţă imobiliară. Mai mult, cumpărătorii din Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud, Turcia, România şi Spania asociază centrele comerciale cu destinaţia lor favorită pentru a lua masa. Interesant este că 40% merg la cumparaturi după ce intră într-un restaurant sau o cafenea, chiar daca intenţia lor iniţială era doar să ia masa.

    Studiile CBRE arata tendinţa clară a consumatorilor de a căuta şi aprecia oferte consistente si diverse de restaurante şi cafenele în centrele comerciale ceea ce ar putea aduce tendinţe noi in realocarea spaţiilor pentru a oferi vizitatorilor opţiuni mai bune pentru zona de food court.

    „Rezultatele inregistrate la nivel EMEA se regasesc in piata locala – românii apreciază zona de restaurante si cafenele din cadrul unui centru comercial. In acelasi timp consumatorul roman devine mult mai pretentios – el asteapta calitate si o experienta memorabilia atunci cand ia masa intr-un centru comercial. Astfel, dezvoltatorii, proprietarii si companiile de property management trebuie sa ofere solutii inovative si sa livreze clientului aceasta experienta. In unele cazuri, asta poate insemna o reconfigurare totala a zonei de food, in altele poate insemna doar largirea mixului de operatori, prin aducerea de restaurante cu specific local sau cu profil special, iar pentru alte centre se poate lucra strict la partea de design (zona de sitting confortabila, scaune de masa pentru copii, terase, zone verzi)„, explică Laura Bencze-Dumea, Head of Retail CBRE EMEA.

    Realizatorii studiului au intervievat 22.000 de subiecţi din 22 de pieţe din Europa, Africa de Sud şi Orientul MIjlociu pentru a le afla perceptiile despre zona de food court din centrele comerciale. Rezultatele arată că 59% dintre cumpăraătorii din Emiratele Arabe Unite, 57% dintre sud-africani, 52% din turci, 51% dintre polonezi si 42% dintre spanioli merg la mall doar să mănânce şi să bea.

    CBRE Group, cu sediul central in Los Angeles, este cea mai mare companie in domeniul imobiliar din lume şi societate de investiţii (în termeni de venituri, 2014). Compania are mai mult de 70.000 de angajati (excluzand companiile afiliate), şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii si chiriasii prin intermediul celor peste 400 de birouri (excluzand filialele) din intreaga lume.

  • Containere transformate în localuri, proiect al unor antreprenori din Boston

    O soluţie foarte bună pentru transportul de mărfuri sau chiar pentru locuinţe ieftine, containerele pot fi utilizate şi pentru amenajarea unor localuri, aşa cum o arată un proiect de la Boston.

    Gândite ca o modalitate rapidă şi cu impact redus asupra mediului înconjurător de a aduce localuri şi magazine în complexul Innovation Design Building în care funcţionează companii din diverse domenii, containerele vor găzdui restaurante şi cafenele care vor pune la dispoziţia clienţilor locuri înăuntru şi afară, precum şi magazine şi chiar un salon de coafură, scrie Boston Globe.

    Iniţiativa se înscrie într-un plan mai amplu de investiţii de 100 de milioane de dolari pentru reamenajarea complexului.
     

  • Record pentru România: 80 de noi branduri au intrat în România în ultimii doi ani

    Un numar record de 80 de noi retaileri au intrat in Romania din 2013 pana in prezent, iar suprafata de retail ocupata de acestia este de 30.000 mp, conform unui nou raport lansat de CBRE astazi (“ How Active is the Romanian Retail Market”). In total, aceste 80 de noi branduri au deschis aproape 170 de noi magazine si au in plan sa deschida alte 30 in urmatoarele 12 luni.

    Tipologia marcilor, suprafata ocupata de acestea, amplasarea primului magazin variaza foarte mult. Brandurile nou intrate sunt atat branduri de lux, precum Vionnet sau Michael Kors, branduri de fashion precum Sinsay si Mohito, dar si magazine de decoratiuni (H&M Home, English Home) si chiar si cafenele (Tchibo Coffee Store sau Columbus Café). Acest numar record de noi intrari este corelat cu performanta macro-economica, mai precis cu cresterea PIB in perioada analizata de 3,3%, substantial peste cresterile inregistrate in alte tari Europene.

    In general, chiriasii aleg pentru primul lor magazin o amplasare centrala (94%), in cadrul centrelor comerciale (82%), in Bucuresti (68%). A doua optiune, valabila in special pentru brandurile de lux, este de a alege un spatiu stradal sau in cadrul unor galerii comerciale. Chiar daca orasul Bucuresti este favorit, asta nu inseamna ca orasele regionale sunt ignorate – 1 din 3 retaileri a ales un astfel de oras pentru primul lor magazin si jumatate din marcile analizate au deschis magazine aici. Cele mai atractive orase regionale sunt: Constanta, Timisoara, Brasov, Ploiesti, Iasi si Cluj Napoca.

    Sectorul moda este majoritar, aproape jumatate dintre comercianti analizati provinenind din acest sector. Daca in perioada de boom din 2006 – 2008, modelul operational preferat era pentru franciza, acest model este valabil intr-o oarecare masura, 65% dintre noii intrati opereaza in sistem franciza, si doar unul din trei a intrat prin compania mama. De mentionat ca 88% dintre cafenele&restaurante, 71% dintre magazinele de lux si 86% dintre cele moda opereaza in franciza, dar doar 40% din magazine de decoratiuni casa sunt francizati si nici un supermarket nu opereaza sub acest model.

    Retailerii din Italia, SUA si Franta reprezinta jumatate din noii intrati in piata, iar cei din Polonia, Germania si Marea Britanie au deschis cele mai multe magazine.

  • McDonald’s România extinde lanţul de cafenele cu 5 unităţi şi vrea să ajungă la 19 în acest an

    Compania a deschis la începutul lunii o cafenea în Bucureşti, în restaurantul din Titan, investind 350.000 de lei în locaţie, se arată într-un comunicat al McDonald’s.

    Restaurantul din Titan funcţionează din anul 2010 şi deserveşte zilnic circa 2.000 de clienţi. Totodată, compania a inaugurat vineri o McCafé în restaurantul din Buzău, în urma unei investiţii de peste 370.000 de lei. Înfiinţat în 1999, restaurantul din Buzău are o capacitate de 53 de locuri în interior şi 72 pe terasă, cu peste 2.500 de clienţi zilnic.

    McDonald’s vrea să mai deschidă în perioada următoare o cafenea în restaurantul din zona Păcii din Bucureşti una în restaurantul Piteşti Gară şi una în restaurantul din Craiova.

    Directorul general al companiei, Daniel Boaje, a declarat în iunie pentru MEDIAFAX că McDonald’s România pregăteşte investiţii de peste 13 milioane lei în acest an, în deschiderea de McCafé-uri.

    El a mai spus că, la nivel naţional, restaurantele au 55 de milioane de vizitatori pe an şi există un trend semnificativ de creştere a consumului şi a numărului de vizite.

    “Anul acesta nu avem ca prioritate deschiderea de restaurante, ci dezvoltarea conceptului McCafé, avem 14 în prezent, dar vom avea 20 până la sfârşitul anului, şi să remodelăm restaurantele. Nivelul de investiţii este comparabil cu cel de anul trecut, de peste 13 milioane lei, din surse proprii ale companiei, în proiectele McDonald’s România”, afirma Boaje.

    McDonald’s aniversează în acest an 20 de ani de la deschiderea primului restaurant în România, cel de la Unirii.

    Compania a investit 700 de milioane de lei în cei 20 de ani şi are o echipă de peste 4.000 de angajaţi.

  • Omul care aduce conceptul de preţ fix în cafenelele din România. Orice cafea costă cinci lei

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go.

    Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere.

    Pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un calcul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de 5 lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta.

    Fiecare nou 5 to go este gândit să funcţioneze cu trei angajaţi: unul dintre ei este trainer barista şi petrece câte o lună în fiecare cafenea pentru a-i pregăti pe ceilalţi doi, apoi se mută la următoarea cafenea inaugurată.

  • 56% dintre tineri ies cel puţin lunar în baruri, pub-uri, cafenele sau cluburi

    75% dintre ei susţin că aleg din câteva branduri favorite pe care le consumă de obicei, iar cele mai populare băuturi sunt whiskey-ul şi vodka, arată un studiu Starcom MediaVest Group realizat în colaborare cu platforma de research iVox. Cercetarea a fost realizată pe baza răspunsurilor a 445 de tineri din generaţia Y. Targetul îl constituie tinerii cu vârste cuprinse între 20-30 de ani, din mediul urban mare, utilizatori de internet şi băutori de băuturi alcoolice.

    62% dintre respondenţi consumă băuturi alcoolice pentru a se energiza în timpul petrecerilor, dar şi în momentele în care se strâng spontan cu prietenii. Printre brandurile preferate de băuturi alcoolice se numără Jack Daniel’s, J&B, Ballantine’s, Johnnie Walker, Absolut, Finlandia şI Bailey’s.

    Studiul arată că 7 din 10 tineri cheltuiesc pe băutură cel mult 100 de lei atunci când ies în oraş. Acelaşi număr de tineri alocă 200 de lei sau chiar mai puţin pentru cheltuielile unei petreceri acasă.

    Majoritatea tinerilor preferă băuturile combinate, doar 16% le beau seci. 31% dintre tineri combină băuturile alcoolice cu sucuri naturale, 19% le beau sub formă de cocktail-uri, iar 7% preferă shoturile. Acestea sunt cel mai des consumate în baruri sau cluburi.

    Shoturile marchează un moment de apropiere între membrii grupului, dar şi cea mai bună metodă de a ieşi din tipare. 11% dintre tineri văd shoturile ca warm-up pentru ieşirile în oraş.

    Studiul realizat de Starcom Media Vest şi platforma de research iVox arată că prietenii, petrecerile şi internetul reprezintă principalele surse de informare ale tinerilor cu privire la băuturile alcoolice. Iar gustul, preţul, renumele brand-ului şi recomandarea prietenilor sunt principalele criterii de selecţie. Recomandarea barmanului sau design-ul produsului nu au o importanţă aşa de mare.

  • Antreprenorul care vrea să facă un milion de euro din cafele vândute la 5 lei

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go.

    “În anii 2000, lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau pub-urile şi mi-am spus atunci – de ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?“, explică Radu Savopol, de profesie arhitect şi designer de interior, modul cum a decis să se lanseze în afacerile cu pub-uri şi cafenele în urmă cu 15 ani. De atunci, numărul mărcilor de pe cartea lui de vizită, reunite sub umbrela companiei Old Nick Bar, a crescut constant: pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, cafeneaua La Cafenea din Sinaia, firma de design interior no.9 şi, cel mai recent pariu al antre-prenorului, lanţul de cafenele 5 to go. Dacă pentru pub-urile sale estimează că a ajuns în 2014 la venituri de 600.000 de euro, crede că 5 to go, conceptul prin care vinde cafea şi alte produse sub un preţ unic de 5 lei, îi va aduce, după doi ani de activitate, un milion de euro.

    Traseul antreprenorial inspirat de lipsa de proiecte în zona de arhitectură a început pentru Radu Savopol în 2001, odată cu deschiderea localului Old Nick Pub din Sinaia. Implicarea lui Savopol în afacere a fost totală: pe lângă planurile de afaceri, el s-a ocupat şi de amenajarea localurilor sale, cât şi de conceperea brandurilor. Old Nick, de pildă, locul „unde prietenii se adună să bea nu numai o cafea, cât şi un pahar de alcool“, după cum reiese din descrierea de pe site-ul companiei, este in-spirat de bunicul lui Savopol, devenit personaj central al poveştii afacerii sale. Old Nick este porecla bunicului lui Radu, co-mandant de navă pe distrugătorul Ferdinand, care obişnuia să comande câte două pahare „din cel mai faimos whisky canadian de secară“ într-un local de pe malul Dunării, în amintirea cumnatului său ce se stabilise în Canada.

    Investiţia totală în pub-ul din Sinaia se plasează în intervalul 400.000 – 500.000 de euro, iar o parte din aceasta a fost di-recţionată spre reamenajarea localului, încheiată anul trecut. Old Nick Sinaia, despre care se spune că este cel mai lung pub din România, se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi, poate primi simultan 500 de clienţi şi şi a fost amenajat în baza conceptului pub-urilor londoneze. Amenajarea a fost realizată de firma de arhitectură şi design interior no.9, deţinută tot de Savopol, şi a fost inspirată de o vizită a antreprenorului în Marea Britanie.

    Alegerea staţiunii prahovene pentru primele afaceri a fost, potrivit antreprenorului, „pur întâmplătoare“. A ajuns ca în ultimii 15 ani să îşi petreacă cea mai mare parte a timpului în Sinaia, iar următoarea afacere lansată a fost tot acolo, în 2008. Aceasta s-a concretizat în revitalizarea unei cafenele cu o istorie de 100 de ani, La Cafenea. „Am găsit poze vechi ale cafenelei şi am încercat să o facem în stilul respectiv“, explică el.

    Şi-a extins afacerile în Bucureşti mai întâi tot printr-o cafenea, prima realizată împreună cu importatorul Lavazza pe piaţa locală. Antreprenorul  a fost nevoit să închidă cafeneaua din zona Piaţa Romană după trei ani de activitate odată cu vânzarea spaţiului de către proprietar. În 2011 a revenit în Bucureşti cu marca ce i-a adus noroc: a deschis al doilea pub Old Nick, într-o clădire veche dispusă pe trei niveluri din zona Piaţa Lahovari, în care a investit 150.000 de euro. Dacă Old Nick Sinaia este „axat mai mult pe distracţie“, cu DJ invitaţi şi cu petreceri private, şi funcţionează mai ales de joi până duminică, pub-ul Old Nick din Capitală este diferit şi urmează un concept de restaurant cu muzică live.

    „Am ajuns la maturitate după trei ani de activitate. Ţinând cont de zona bună, intens tranzitată, m-aş fi aşteptat să ajungem la aceasta mai repede“, spune antreprenorul referindu-se la pub-ul din Capitală. Unul dintre motivele pentru care succesul a întârziat să apară a fost lipsa unei terase în primii doi ani de activitate, esenţială pentru genul acesta de afacere din cauza traficului adus pe timp de vară.

    Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere.

    Şi, pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un cal-cul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de cinci lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta. În acest plan, sunt incluse şi până la patru spaţii în sistem de franciză. Investiţiile într-o astfel de loca-ţie variază între 10.000 şi 20.000 de euro şi, potrivit antreprenorului, vor fi amortizate în primul an. „Cafenelele de acest tip devin profitabile după primul an, noi estimăm că anul viitor vom ajunge la venituri de un milion de euro.“

  • Starbucks se extinde pe principala arteră a luxului din Capitală

    Starbucks şi-a extins anul acesta afacerea în mai multe locaţii din Bucureşti, ultima pe listă fiind cafeneaua Reserve din Pipera, de la Strip Mall. Starbucks Victoria Center este cea de-a paisprezecea locaţie Starbucks din România şi cea de-a zecea din Bucureşti.

    Starbucks a intrat pe piaţa din România în anul 2007, odată cu deschiderea primei cafenele în Plaza România. În momentul de faţă există treisprezece cafenele – nouă în Bucureşti şi patru în Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Iaşi.

    Prima cafenea Starbucks a fost înfiinţată în 1971, în Piaţa Pike din Seattle, iar în momentul de faţă totalizează peste 20.000 de locaţii la nivel global. Potrivit ZF, planurile ameri­canilor sunt ca în următorii cinci ani să ajungă la 35 de cafenele în România. Lanţul american de cafenele a obţinut în 2013 o cifră de afaceri de 7 milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu 20% faţă de anul precedent şi cu 66% peste nivelul din 2010, primul an de criză pentru care există date financiare. Mai bine de jumătate din afacerile companiei în România vin din vânzările de cafea.

  • Starbucks deschide o cafenea pe strada unde locuiesc cei mai bogaţi români

    Lanţul de cafenele Starbucks se extinde într-o nouă locaţie în zona Pipera. Cafeneaua, denumită „Starbucks Reserve Strip Mall” va fi inaugurată joi, 12 februarie şi va fi a 13-a din lanţul Starbucks de pe piaţa autohtonă.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, noua cafenea se află pe strada Erou Iancu Nicolae, la numărul 67, în oraşul Voluntari.

    Cafeneaua se poziţionează a fi una premium, fiind a patra din Europa care comercializează gama în ediţie limitată Reserve, cât şi a patra din Europa care foloseşte un filtru Clover, care utilizează o tehnologie nouă de realizare a cafelei, denumită Vacuum-Press.

    Prima cafenea Starbucks a fost înfiinţată în 1971, în Piaţa Pike din Seattle, iar în momentul de faţă totalizează peste 20.000 de cafenele la nivel global. Starbucks a intrat pe piaţa din România în anul 2007, odată cu deschiderea primei cafenele în Plaza România. În momentul de faţă există doisprezece locaţii – opt în Bucureşti şi patru locaţii în Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Iaşi.

    Potrivit ZF, planurile ameri­canilor sunt ca în următorii cinci ani să ajungă la 35 de cafenele în România. Lanţul american de cafenele a obţinut în 2013 o cifră de afaceri de 7 milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu 20% faţă de anul precedent şi cu 66% peste nivelul din 2010, primul an de criză pentru care există date financiare. Mai bine de jumătate din afacerile companiei în România vin din vânzările de cafea.

    În zona Erou Iancu Nicolae din Pipera locuiesc ambasadori, expaţi care conduc multinaţionalele cu sediul în zona de nord a Bucureştiului şi oameni de afaceri români, fiind una dintre străzile cu cele mai ridicate preţuri ale locuinţelor de la periferia Capitalei.