BusinessMagazin

Tag: BVB

  • Surpriză majoră: Cum veţi putea câştiga bani frumoşi împrumutând primăria locală

    • Prin comparaţie cu titlurile de stat, destinaţia fondurilor atrase prin obligaţiuni municipale constă în dezvoltarea infrastructurii locale pentru a nu fi pusă presiune suplimentară pe buget
    • „În condiţiile în care aceste obligaţiuni municipale vor deveni accesibile publicului de retail, evident vom asista la migrarea sumelor existente astăzi în depozite bancare către piaţa de capital.”

     

    Primăriile din România se pregătesc să se finanţeze cu 2,3 miliarde de lei până în primăvara lui 2024 prin intermediul unor emisiuni de obligaţiuni municipale, care vor susţine planurile de dezvoltare a infrastructurii locale şi prin care marii investitori vor putea să îşi diversifice portofoliile. Astfel, trei emisiuni de obligaţiuni au fost aprobate de primăriile Reşiţa, Piatra Neamţ şi Consiliul Judeţean Cluj. De asemenea, sectoarele 3 şi 4 ale Capitalei şi Consiliul Judeţean Prahova analizează în prezent acest tip de listări.

    Acum, la Bursa de Valori Bucureşti, sunt listate 35 de emisiuni de obligaţiuni municipale şi judeţene în valoare totală de 2,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, în doar câteva luni, valoarea acestor finanţări la Bursă aproape se va dubla, ceea ce înseamnă că investitorii care vor subscrie la aceste finanţări vor primi o nouă gură de oxigen, dată fiind activitatea redusă în ultimii ani pe segmentul de finanţări municipale.

    ZF a discutat în acest sens cu Valentin Miron, director general al VMB Partners, companie care a consultat 27 dintre cele 35 de emisiuni municipale prezente la BVB.

    „Prin aceste operaţiuni se introduc în circuit bani privaţi pentru finanţarea infrastructurii locale. Acest fapt înseamnă de fapt că Primăria nu se bazează doar pe bugetul local, pe transferurile de la bugetul de stat sau pe ajutorul european (care toate sunt de fapt o expresie a unui procent minor din veniturile populaţiei, reprezentând taxe şi impozite), ci pe infuzia de capital privat cu sume mult mai mari decât cele colectate la bugetul local, permiţând astfel o dezvoltare mai rapidă a infrastructurii (să nu mai aşteptăm încă 35 ani ca să avem spitale judeţene noi, de exemplu)”, spune Valentin Miron.

    Deocamdată există la Bursa de Valori Bucureşti două tipuri de obligaţiuni municipale, tip „bullet” şi obligaţiuni amortizate. După cum sugerează numele, cele amortizate presupun rambursări anuale de principal până la stingerea lor integrală, iar cele „bullet” se referă la rambursarea integrală a principalului o singură dată, integral la maturitate.

    Spre deosebire de titlurile de stat, a căror finanţare merge către peticirea bugetului prin reducerea deficitului, destinaţia fondurilor atrase prin obligaţiuni municipale este reprezentată de către dezvoltarea infrastructurii locale pentru a nu fi pusă presiune pe buget, care se bazează, în principiu, pe taxe şi impozite.

    „În ceea ce priveşte municipiul Bucureşti, singura unitate administrativ teritorială care a emis în România în ultimii 10 ani, randamentul la emisiunea din aprilie 2022, denominată în RON, este de 8,9%. Toate aceste randamente, atât ale municipiului Bucureşti cât şi ale titlurilor emise de stat, nu reflectă nici rating-ul de ţară, nici creşterea PIB, nici ameliorarea balanţei comerciale, nici stabilitatea cursului de schimb. Singurul lucru reflectat este creşterea cheltuielilor din sectorul bugetar de stat şi faptul că investitorii se aşteaptă automat la un randament al obligaţiunilor municipale mai mare decât cel de la titlurile de stat. Totuşi, această percepţie oarecum trunchiată conduce către estimarea potrivit căreia viitoarele emisiuni de obligaţiuni municipale vor trebui să ofere, în funcţie de rating-ul municipalităţilor respective, un spread pozitiv faţă de titlurile de stat cu maturităţi similare”, adaugă reprezentantul VMB Partners

    Pe lângă faptul că aceste finanţări dezvoltă proiectele locale, de la infrastructură la construcţia de spitale şi grădiniţe, obligaţiunile municipale vin şi în susţinerea lichidităţii bursei, însă aici ar trebui îmbunătăţită inclusiv legislaţia. 

    „În condiţiile în care aceste obligaţiuni municipale vor deveni accesibile publicului de retail, evident vom asista la migrarea sumelor existente astăzi în depozite bancare către piaţa de capital. În mod cert, acest lucru va genera o lichiditate mai bună şi o atomizare a pieţei. Pentru a deveni mai lichide, pe viitor intenţionăm includerea în structura obligaţiunilor municipale a unor clauze de timp de tip «put», în limita a 5-10% din valoarea totală emisă în fiecare an. De fapt, ce înseamnă acest lucru?”

    Înseamnă existenţa unui cumpărător garantat, respectiv primăria, la valoarea nominală, atunci când un investitor doreşte să facă exit din poziţia respectivă, afirmă Valentin Miron.

    În continuare, el spune că, datorită excepţiei prevăzute de Regulamentul Uniunii Europene 1129/2017, prospectul obligaţiunilor municipale nu intră sub incidenta obligativităţii autorizării lor de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. În acest context se consideră că nu pot face deocamdată obiectul unor oferte publice, ci doar a plasamentului privat.

    Discuţiile ulterioare cu ASF au condus la concluzia că este necesară adoptarea unei Ordonanţe de Urgentă care să completeze cadrul legal existent, respectiv legea 126/2018, astfel încât obligaţiunile municipale să poată fi vândute prin ofertă publică. Acest fapt ar fi compatibil cu modul in care se emit obligaţiunile municipale în multe ţări europene şi, de fapt, în întreaga lume.

    „Insistăm asupra necesităţii adoptării de urgenţă a acestor completări la cadrul legal existent deoarece, evident, investitorii de retail dintr-o localitate au tot interesul să cumpere obligaţiuni ale primăriei respective pentru a investi în procesul de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii publice de interes local (şcoli, grădiniţe, spitale, artere rutiere, staţii de epurare etc). Mai mult, permiţând accesul publicului larg la ofertele de obligaţiuni, piaţa secundară va deveni mult mai atomizată, generând un plus semnificativ de lichiditate”, explică Valentin Miron.

    Pe de altă parte, modul prin care se stabilesc valorile cupoanelor ar fi rezultatul corelării dintre cerere şi ofertă. Practic, valoarea randamentului la aceste obligaţiuni nu se va mai stabili, aşa cum se întâmplă în prezent, prin negociere directă şi relativ opacă între emitent şi sindicatul de intermediere, ci prin Bursă printr-un mecanism public şi transparent de coroborare a cererii cu oferta.

    Obligaţiunile municipale sunt garantate prin cesiunea de creanţe pe care le are de încasat primăria, respectiv taxe şi impozite locale, precum şi cote defalcate din impozitul pe venit. Gradul de risc al obligaţiunilor municipale depinde în mare măsură de mărimea populaţiei, de dezvoltarea economică actuală şi de nivelul de angajare a populaţiei rezidente. Astfel, o localitate care are un nivel al şomajului foarte scăzut generează, prin cota defalcată de 63% din impozitul de venit care se varsă la bugetul local, un venit operaţional consistent, care se constituie ca sursă primordială de rambursare la scadenţă a obligaţiilor de plată.

    „Este imposibil de crezut că dintr-un oraş cu un nivel mare de angajare a forţei de muncă vor pleca, de exemplu, 10.000 de firme sau 50.000 de angajaţi simultan, într-un singur an. Asta, de fapt, înseamnă că variaţiile sumelor încasate reprezentând impozitul pe venit sunt nesemnificative de la an la an. Dacă localitatea respectivă are un nivel de dezvoltare economică decent şi o rată a şomajului relativ mică, riscul este extrem de redus.”

    Revenind la avantaje, unul dintre principalele atuuri ale emisiunilor de obligaţiuni, în speciale cele structurate în conformitate cu un program pe termen lung clar şi bine definit, constă în degrevarea gradului de îndatorare al bugetului local.  Art. 63 alin. (4) din legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale interzice contractarea de datorie publică locală nouă dacă există plăţi reprezentând serviciul datoriei existente care depăşesc cumulat, într-un an, 30% din media veniturilor proprii anuale din ultimele trei exerciţii financiare încheiate ale unităţii administrativ teritoriale.

    Deşi fondurile obţinute din vânzarea acestor obligaţiuni municipale se utilizează în general în scopul pre-finanţării şi/sau co-finanţării proiectelor care beneficiază parţial de fonduri europene nerambursabile (POR, POIM etc) şi această situaţie se încadrează în excepţia prevăzută la art. 63 din legea mai sus numită, totuşi, din motive de prudenţialitate bugetară, precum şi pentru păstrarea unor indicatori financiari de îndatorare care să se încadreze în standardele internaţionale acceptate, rambursarea principalului se va face în mai multe transe anuale, de exemplu în ultimii trei ani până la maturitate.

    „Acest fapt degrevează gradul de îndatorare al emitentului între anii mai sus menţionaţi, comparativ cu un credit bancar, care nu permite un termen de graţie de obicei mai mare de doi-trei ani. Structurarea obligaţiunilor în acest mod permite contractarea de datorie publică adiţională în primii cinci-şase ani de viaţă a obligaţiunilor, fără a încărca în mod substanţial gradul de îndatorare al emitentului”, punctează directorul general al VMB Partners.

    De fapt, posibilitatea rambursării principalului în mai multe tranşe anuale nu este doar o caracteristică menită să asigure respectarea formală a prevederilor art. 63 alin. (4) din legea 273/2006, ci se constituie mai degrabă drept o soluţie de adresare a riscurilor privind operaţiunea de emitere de obligaţiuni noi menite să asigure roll-over pentru emisiunea existentă.

    Daca obligaţiunile sunt structurate corect în conformitate cu necesităţile sale, pot genera, prin operaţii succesive de refinanţare programată, o sincronizare a duratei de viaţă a proiectelor de infrastructură cu perioadele însumate de până la maturitate, afirmă Valentin Miron.

    Concret, dacă o clădire care este finanţată prin obligaţiuni şi are un termen de viaţă de 50 de ani, este inechitabil din punct de vedere social ca această clădire să fie finanţată din taxele şi impozitele generaţiei de azi.

    „Ar fi echitabil social ca acest obiectiv de investiţii de infrastructură să se poată finanţa din taxele şi impozitele tuturor generaţiilor de contribuabilii care îl utilizează. Din nefericire, nicio instituţie financiară bancară, fie ea domestică sau internaţională, nu oferă creditare pe 50 de ani. Nici obligaţiunile nu oferă (în momentul de faţă) o maturitate de 50 de ani.  Dar, prin mai multe emisiuni de obligaţiuni care succesive, putem ajunge la această maturitate cumulată egală cu durata de viaţă a infrastructurii respective”, a declarat reprezentantul VMB Partners pentru ZF.

     

     

  • Norofert a închis anticipat un credit de 2 mil. euro pentru capital de lucru

    Producătorul de inputuri pentru agricultură Norofert (simbol bursier NRF) a anunţat acţionarii miercuri la Bursa de Valori Bucureşti că a închis anticipat un credit pentru Plafon Multiprodus – Monocompanie de la Exim Banca Românească în valoare de 2 mil. euro, cu 10% cash colateral drept garanţie.

    Creditul a fost contractat de către companie pe 1 februarie 2023 pe o perioadă de 24 de luni, respectiv până la data de 31.01.2025, în vederea utilizării ca şi capital de lucru pentru achiziţionarea de materii prime pentru producţia îngrăşămintelor de sol şi achiziţionarea de îngrăşăminte granulate din import.

    „Capitalul a fost utilizat întocmai pentru achiziţii care vor merge către producţia de inputuri pentru campania de vânzări toamnă 2023 şi primăvară 2024. Închiderea anticipată cu un an şi jumătate a facilităţii de credit face parte din strategia Companiei de a reduce gradul de îndatorare global în vederea scăderii presiunii pe fluxul de numerar”, notează Norofert în raportul de la BVB.

    De asemenea, pe lângă închiderea anticipată acestui credit, compania a mai achitat suma de 5,8 milioane de lei către bănci pentru închiderea şi/sau reducerea altor facilităţi de creditare pe termen scurt şi lung.

    Norofert are 96 mil. lei capitalizare, iar cei mai mari acţionari sunt Vlad Popescu (36,35%), Ileana Popescu (15,01%) şi Marius Alexe (12,2%). Acţiunile NRF înregistrează o scădere de 9,8% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 10,4 mil. lei, arată datele BVB. Compania va publica rezultatele financiare la S1/2023 pe 8 septembrie.

  • De ce au scăzut acţiunile OMV Petrom cu 3% în ultimele minute ale şedinţei de joi?

    Acţiunile OMV Petrom (simbol bursier SNP), unicul producător local de petrol şi gaze naturale, s-au depreciat joi, 31 august cu 3,1%, pe fondul unor tranzacţii în valoare de circa opt milioane de lei, în contextul în care, cu doar câteva minute înainte de închiderea şedinţei, scăderea era de doar 0,35%, conform datelor BVB.

    Prin contrast, indicele de referinţă BET a coborât astăzi cu 0,01%, în timp ce BET-NG, unde sunt incluse companiile de pe Piaţa Principală a BVB care au obiectul de activitate energia şi utilităţile aferente, s-a depreciat cu 0,68%.

    „Închiderea de astăzi a fost marcată de finalul de lună, moment în care se mai efectuează schimburi de pachete si rebalansări. Însă astăzi a fost diferit faptul că închiderea a adus mai multe tranzacţii si dinamici decât de obicei, fiind vorba şi de modificări/includeri ale companiilor in indicii MSCI. Petrom însă nu a avut modificări pe indici”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.

    Totuşi, poate fi vorba despre un fond de pensii Pilon II care şi-ar fi marcat din profituri sau care a realizat o nouă rebalansare în portofoliu, adaugă reprezentantul societăţii de intermediere.

    Acţiunile SNP au plus 26,7% anul acesta, faţă de un avans de 13,7% pe BET şi o creştere de 16,5% în cazul BET-NG.

    În T2/2023, OMV Petrom a raportat o reducere semnificativă a veniturilor din vânzări consolidate, cu 39% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Influenţa negativă a fost cauzată de preţurile mai scăzute la mărfuri şi de volumele mai reduse în vânzările de produse petroliere şi energie electrică, care au fost parţial compensate doar de volumul mai mare de gaze naturale vândute.

    Compania a raportat o pierdere de 537 de milioane de lei în T2/2023, de la un profit de 2,9 miliarde de lei în perioada similară de anul trecut, în special pe fondul taxelor de solidaritate solicitate de coaliţia PSD-PNL marilor companii din energie. Vânzările au însumat 8,4 miliarde de lei, de la 13,7 miliarde în S1/2022.

    La nivel semestrial, Petrom a anunţat un profit net de 944 milioane de lei, în scădere cu 80% de la cel de 4,6 miliarde de lei din prima jumătate a lui 2022. Vânzările au fost de 17,8 miliarde de lei, minus 30%.

     

  • Producătorul de elemente prefabricate din beton Prefab din Bucureşti, afaceri de 60,9 mil. lei în primele şase luni din 2023, cu 38,4% mai mici faţă de S1/2022

    Producătorul de elemente prefabricate din beton Prefab Bucureşti (simbol bursier PREH) a încheiat primul semestru din 2023 cu un profit net de 125.100 de lei, în creştere cu 70,7% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, la afaceri de 60,9 mil. lei, cu 38,4% mai mici, arată datele din raportul financiar semestrial publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    „Contextul economic actual este în continuare dominat de incertitudini , neexistând posibilitatea efectuării cu acurateţe a unor previziuni pentru perioada următoare. La data de 30 iunie 2023 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2022, se constată menţinerea blocajului în piaţa materialelor pentru construcţii cauzat de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, piaţa imobiliară fiind  semnificativ afectată”, notează compania în raport.

    Veniturile din exploatare au crescut cu 57,7% de la an la an, până la 65,8 mil. lei, iar cheltuielile de exploatare au fost cu 59,1% mai mari, de 64,5 mil. lei, astfel că rezultatul din exploatare a fost pozitiv, de 1,38 mil. lei, plus 12,2%, arată calculele ZF.

    Prefab are o capitalizare de 147,5 mil. lei şi este controlată în proporţie de 69,6% de Romerica International, în timp ce societatea Celco din Constanţa are 26,36% din capitalul social. Acţiunile PREH înregistrează o creştere de 29,9% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 183.600 de lei, arată datele BVB.

     

  • Profil de investitor: În ce mai investim

    Fondul Proprietatea (simbol bursier FP) este un emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti înfiinţat iniţial de Guvernul României în decembrie 2005 ca formă de despăgubire a persoanelor expropriate abuziv în regimul comunist prin includerea unor participaţii la companiile de stat şi acordarea de acţiuni FP.

    Pornind cu deţineri la unele dintre cele mai mari companii listate la BVB, FP şi-a redus în timp portofoliul, cel mai recent exit fiind de la Hidroelectrica (H2O), cel mai mare şi mai profitabil producător de energie din România şi ceea ce reprezenta cea mai mare deţinere a Fondului.

    FP a încheiat T1/2023 cu venituri de 3,37 miliarde de lei, în urcare cu 37% faţă de perioada similară de anul trecut şi un profit de 1,74 miliarde de lei, plus 34% prin comparaţie cu primele trei luni din 2022, potrivit datelor din raportul financiar trimestrial. Raportul financiar aferent S1/2023 urmează a fi publicat pe 31 august.

    La 12 mai 2023, FP era deţinut de investitori instituţionali români (37,3%), investitori individuali români (21%), investitori instituţionali străini (10,88%), investitori individuali străini (3,09%), The Bank of New York Mellon (8,55%), Ministerul Finanţelor (5,96%), iar 13,2% reprezintă acţiuni proprii. În total, avea 18.269 de acţionari.

    Data de 12 mai a fost considerată şi data de înregistrare pentru plata dividendelor anuale în cuantum brut de 0,05 lei pe acţiune aprobată prin AGOA din aprilie. Calculele ZF arată dividende totale de circa 270 mil. lei şi un randament de circa 2,4% la preţul de atunci.

    Pe de altă parte, FP a chemat pe 18 august investitorii să voteze un dividend special cu o valoare brută de 1,4942 lei pe acţiune, bani care vin din încasările din oferta publică iniţială a Hidroelectrica, data de înregistrare fiind 8 septembrie 2023. În acest caz, randamentul este de 81,1% la preţul curent. Din IPO-ul Hidroelectrica, Fondul a strâns 9,3 mld. lei, din care suma de 8,06 mld. lei va fi distribuită ca dividende, iar restul banilor vor fi folosiţi cel mai probabil pentru răscumpărarea acţiunilor proprii şi ulterior anularea lor. De la înfiinţare, FP a avut mai degrabă o strategie de diluare.

    Investitorii urmăresc în continuare cum va raporta Fondul în trimestrele viitoare şi mai ales ce strategie va avea, având în vedere că în portofoliu au rămas după listarea Hidroelectrica societăţi precum Aeroporturi Bucureşti sau Salrom, pentru care s-au anunţat intenţii de listare, Engie România, Administraţia Porturilor Maritime, Alro, Romaero, Zirom, Poşta Română, unele dintre ele cu probleme.

    Fondul Proprietatea are 11,45 mld. lei capitalizare, după ce acţiunile au scăzut cu 9,7% în acest an, pe fondul unor tranzacţii de 1,2 mld. lei. În ultimul an, scăderea FP este de 8,6%, arată datele BVB.

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: Cum faci educaţie bursieră în online

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Rareş Mihăilă şi-a făcut debutul pe Bursa de la Bucureşti în 2016. Tot în acel an a lansat proiectul Investeştelabursă şi a devenit primul vlogger de educaţie bursieră din România. A mers şi mai departe, transformând site-ul într-o aplicaţie mobilă care oferă investitorilor acces la ştiri şi analize, topuri şi multipli de tranzacţionare, totul din dorinţa de a-şi împărtăşi pasiunea pentru investiţii.

     

    „Am început să investesc la BVB în 2016 după ce mai bine de şase luni am citit tot ce am găsit în mediul online despre ce înseamnă să investeşti în acţiuni listate la bursă. Suma minimă necesară pentru deschiderea unui cont de investiţii era atunci de 10.000 de lei. Aşadar, am economisit lună de lună pentru a strânge banii respectivi, dar după deschiderea contului am retras o mare parte din ei pentru că nu eram suficient de încrezător să investesc o sumă atât de mare pe bursă”, îşi aduce aminte Rareş Mihăilă, investitor şi creator de conţinut de educaţie bursieră din Târgu-Mureş.

    Cu 3.500 de lei, suma rămasă în contul brokerului, Rareş a cumpărat prima oară acţiuni ale companiei aeronautice IAR Braşov şi unităţi de fond ETF BET Patria-TradeVille. Faţă de anul când a început el investiţiile, acum cei mai mulţi brokeri nu mai cer o sumă minimă de început, iar modalitatea de deschidere a unui cont s-a simplificat, putând fi realizată exclusiv online. „Consider că în ultimii ani investiţiile la bursă sunt mai accesibile ca oricând”, spune el.

    Rareş are 38 de ani şi este inginer IT. Are un master în tehnologia informaţiei la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu-Mureş. În 2016, în acelaşi timp cu debutul lui pe bursă, lua naştere şi proiectul Investeştelabursă, pe care l-a lansat din dorinţa de a-şi împărtăşi noua pasiune cu cât mai mulţi oameni străini de investiţii.

    Rareş Mihăilă, 38 de ani

    PROFESIE: inginer IT

    OCUPAŢIE: investitor şi creator de conţinut educativ

    INVESTEŞTE: activ

    Odată cu site-ul, investitorul a lansat şi un canal de YouTube, fiind acum şapte ani primul vlogger de educaţie bursieră din România şi astăzi printre puţinii care fac asta. Pe canalul lui, investitorii şi cei care se gândesc să investească au acces la peste 340 de materiale video de educaţie bursieră, explicative şi pe înţelesul debutanţilor, care au strâns până acum peste 2,2 milioane de vizualizări şi mai mult de 264.000 de ore vizionate.

    „Odată cu proiectul Investeştelabursă, pentru mine investiţiile au devenit un job full-time. Treptat, din dorinţa de a face investiţii cât mai bine documentate, am transformat site-ul Investeştelabursă într-o platformă de analiză a companiilor listate la BVB”, afirmă Rareş Mihăilă.

    Aplicaţia de mobil, dezvoltată împreună cu Lorand David, permite investitorilor să rămână la curent cu tot ce se întâmplă la BVB. Este gratuită şi poate fi descărcată de pe App Store sau Google Play. Ea cuprinde secţiuni precum „compania zilei”, topul lichidităţii, al creşterilor şi al scăderilor, cele mai ieftine acţiuni sau multiplii de tranzacţionare pe baza celor mai recente date, dar şi ştiri, analize, podcasturi sau emisiuni video, inclusiv de la Ziarul Financiar.

    „Peste 3.000 de investitori folosesc deja aplicaţia pentru a se menţine informaţi cu principalele evenimente de la BVB”, a spus Rareş în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi din 15 februarie 2023.

    Cea mai bună sursă de informare pentru investitori rămâne însă site-ul Bursei de Valori Bucureşti, spune investitorul, care mai urmăreşte zilnic şi o serie de publicaţii financiare.

    La început temător, după ce a trecut prin perioade cu volatilitate ridicată, Rareş este astăzi mai încrezător în forţele proprii. Îşi aduce aminte şi acum celebra ordonanţă de urgenţă de la finalul anului 2018 introdusă de guvernarea PSD care a afectat unele sectoare reprezentative de la bursa locală şi ce sentimente trăia fiind prezent în piaţă.

    „Au impozitat foarte dur sectorul bancar introducând peste noapte o taxă pe activele bancare. Nu doar sectorul bancar avea de suferit. Au fost introduse brusc taxe şi pe sectorul telecom, energetic şi alte sectoare. Practic nu scăpa nimeni. Am fost foarte supărat şi dezamăgit la acea vreme”, mărturiseşte el.

    În acest moment, peste 90% din portofoliul lui Rareş este investit la Bursa de la Bucureşti, piaţa pe care o urmăreşte îndeaproape. Cea mai mare deţinere este la Fondul Proprietatea (26%), la care a acumulat acţiuni în anticiparea IPO-ului Hidroelectrica şi a unui dividend special pe care Fondul a anunţat că îl va distribui în urma ofertei, iar la Hidroelectrica a plasat circa 4% din total portofoliu.

    Următoarele deţineri sunt la Banca Transilvania (22%) şi One United Properties (17%), OMV Petrom (13%) şi DN Agrar (10%), dar şi altele. Aproximativ 49% din portofoliu este reprezentat de domeniul financiar-bancar, fiind urmat de comerţ cu 21% şi petrol şi gaze cu 13%.

    „Am învăţat că bursa noastră, fiind concentrată mai mult pe companii value cu business matur şi echilibru financiar stabil, nu este atât de volatilă precum pieţele externe. Un portofoliu de investiţii compus în mare parte din companii mature, cu business stabil şi politică de dividend publică va evolua bine chiar şi în perioade mai tulburi”, spune acesta.

    În ultima perioadă, Rareş s-a concentrat pe companii mature, cu o politică de dividend stabilă şi care au ajuns la începutul anului 2023 la multipli de piaţă atractivi. Portofoliul lui are un randament de circa 8,7% în prima jumătate a anului.

    „Atunci când mă uit la o companie analizez ultimele rezultate financiare publicate, trimestriale sau semestriale, dar mă uit şi la ultimul raport anual. Mă uit la evoluţia cifrei de afaceri, a profitului operaţional şi apoi a profitului net. Calculez marjele de profitabilitate operaţională şi cea netă. Mă uit mai departe la bilanţ, dar şi la acţionariatul companiei. Calculez diverşi multipli de preţ pentru a evalua cât de ieftină sau scumpă e compania în raport cu evoluţia rezultatelor financiare”, spune el.

    Rareş se consideră un investitor activ, cu un profil de risc moderat-conservator. Analizează rezultatele financiare şi caută companii subevaluate. Cu alte cuvinte, este un value investor, adică are o strategie care implică găsirea de acţiuni care se tranzacţionează la multipli mai mici decât valoarea lor intrinsecă.

    „Am fost nevoit să mai marchez şi pierderi. Sunt conştient de faptul că nu toate investiţiile pe care le fac vor fi profitabile. Se întâmplă uneori ca rezultatele raportate de companii să nu se ridice la nivelul aşteptărilor mele”, recunoaşte el.

    Celor care să gândesc să înceapă să-şi pună economiile la treabă, investitorul le recomandă să-şi stabilească pentru început ce fel de abordare de investiţii vor să adopte, pasivă sau activă, şi cât timp îşi pot dedica administrării portofoliului. În funcţie de abordare şi timpul disponibil pot merge mai departe la selecţia intrumentelor financiare şi la construirea portofoliului.

    „Dacă eşti în căutarea unui moment perfect pentru a începe să investeşti, consider că nu-l vei găsi niciodată. Poţi începe oricând. Oportunităţi de investiţii se vor găsi mereu, doar trebuie să ai răbdare, să citeşti comunicatele companiilor şi să înţelegi mişcările bursiere”, este concluzia lui Rareş Mihăilă.    ■

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Apetitul la risc este definit ca nivelul optim de risc pe care un investitor este dispus să îl accepte în privinţa unei investiţii. Este, altfel spus, gradul de risc la care un investitor este dispus să se expună pentru a atinge un anumit obiectiv financiar. De exemplu, dacă aveţi un apetit ridicat pentru risc, înseamnă că sunteţi dispuşi să riscaţi să pierdeţi sume mari de bani pentru a câştiga de mai multe ori suma investită. Apetitul la risc este determinat de vârstă, venituri şi obiectivele de investiţii.

    2. Toleranţa la risc este nivelul tolerabil de risc pentru care un investitor rămâne confortabil în ciuda pierderilor sau a incertitudinilor. Cu alte cuvinte, toleranţa la risc este capacitatea de a accepta sau de a absorbi riscurile. Deşi sunt doi termeni folosiţi adesea în mod eronat cu acelaşi sens, apetitul pentru risc se referă la asumarea riscului, în timp ce toleranţa la risc se referă la controlul riscului. Rezistenţa la risc depinde de aşteptările financiare, vârstă şi capacitatea de a câştiga.

    3. Profilul de risc sau profilul investiţional este un test prin care investitorii află în ce tipologie se regăsesc în funcţie de gradul de risc pe care îl tolerează. Sub directiva MiFID, chestionarul cuprinde circa 15 întrebări ce ţin de experienţă, cunoştinţe, situaţia financiară, apetitul şi toleranţa la risc şi obiectivele financiare ale fiecăruia. În funcţie de punctaj, există investitori foarte conservatori, conservatori, moderaţi, dinamici şi agresivi. După alte teste, profilurile de risc sunt defensiv, conservator, echilibrat, activ şi foarte activ.

    Capturi din aplicaţia Investeştelabursă dezvoltată de Rareş Mihăilă

    ÎN CE MAI INVESTIM

    Financiar-bancar

    Fondul Proprietatea (simbol bursier FP) este un emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti înfiinţat iniţial de Guvernul României în decembrie 2005 ca formă de despăgubire a persoanelor expropriate abuziv în regimul comunist prin includerea unor participaţii la companiile de stat şi acordarea de acţiuni FP.

    Pornind cu deţineri la unele dintre cele mai mari companii listate la BVB, FP şi-a redus în timp portofoliul, cel mai recent exit fiind de la Hidroelectrica (H2O), cel mai mare şi mai profitabil producător de energie din România şi ceea ce reprezenta cea mai mare deţinere a Fondului.

    FP a încheiat T1/2023 cu venituri de 3,37 miliarde de lei, în urcare cu 37% faţă de perioada similară de anul trecut şi un profit de 1,74 miliarde de lei, plus 34% prin comparaţie cu primele trei luni din 2022, potrivit datelor din raportul financiar trimestrial. Raportul financiar aferent S1/2023 urmează a fi publicat pe 31 august.

    La 12 mai 2023, FP era deţinut de investitori instituţionali români (37,3%), investitori individuali români (21%), investitori instituţionali străini (10,88%), investitori individuali străini (3,09%), The Bank of New York Mellon (8,55%), Ministerul Finanţelor (5,96%), iar 13,2% reprezintă acţiuni proprii. În total, avea 18.269 de acţionari.

    Data de 12 mai a fost considerată şi data de înregistrare pentru plata dividendelor anuale în cuantum brut de 0,05 lei pe acţiune aprobată prin AGOA din aprilie. Calculele ZF arată dividende totale de circa 270 mil. lei şi un randament de circa 2,4% la preţul de atunci.

    Pe de altă parte, FP a chemat pe 18 august investitorii să voteze un dividend special cu o valoare brută de 1,4942 lei pe acţiune, bani care vin din încasările din oferta publică iniţială a Hidroelectrica, data de înregistrare fiind 8 septembrie 2023. În acest caz, randamentul este de 81,1% la preţul curent. Din IPO-ul Hidroelectrica, Fondul a strâns 9,3 mld. lei, din care suma de 8,06 mld. lei va fi distribuită ca dividende, iar restul banilor vor fi folosiţi cel mai probabil pentru răscumpărarea acţiunilor proprii şi ulterior anularea lor. De la înfiinţare, FP a avut mai degrabă o strategie de diluare.

    Investitorii urmăresc în continuare cum va raporta Fondul în trimestrele viitoare şi mai ales ce strategie va avea, având în vedere că în portofoliu au rămas după listarea Hidroelectrica societăţi precum Aeroporturi Bucureşti sau Salrom, pentru care s-au anunţat intenţii de listare, Engie România, Administraţia Porturilor Maritime, Alro, Romaero, Zirom, Poşta Română, unele dintre ele cu probleme.

    Fondul Proprietatea are 11,45 mld. lei capitalizare, după ce acţiunile au scăzut cu 9,7% în acest an, pe fondul unor tranzacţii de 1,2 mld. lei. În ultimul an, scăderea FP este de 8,6%, arată datele BVB.

    „Ne uităm la Fondul 2.0, unde avem flexibilitatea de a investi în noi oportunităţi pentru a profita de potenţialul pe care ni-l oferă piaţa românească. Când anume ar urma să se întâmple asta? În ceea ce priveşte tranzacţiile viitoare nu este ceva ce putem cere să facem astăzi, dar cu siguranţă este ceva la care vom lucra.”

    Johan Meyer, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • BREAKING. Tranzacţiile de la BVB au spart 600 mil. lei în jurul prânzului. Hidroelectrica, plus 9% la o capitalizare de 51 mld. lei. BET se apreciază cu 2,5%

    Lichiditatea pe întreg segmentul de acţiuni al Bursei de Valori Bucureşti ajungea azi, la 14:00, la peste 630 de milioane de lei, al doilea cel mai ridicat nivel de anul acesta, conform datelor BVB

    Din total, 565 de milioane de lei reprezentau valoarea tranzacţiilor realizate cu acţiuni Hidroelectrica (simbol bursier H2O), societate listată de astăzi pe piaţa locală de capital.

    La ora publicării ştirii, compania de stat afişa un avans de 8,85% la 113,2 lei pe acţiune, ceea ce duce valoarea de piaţă la 51 de miliarde de lei, de departe cea mai mare evaluare din rândul companiilor româneşti listate pe piaţa locală.

    Acţiunile Fondului Proprietatea, acţionar minoritar care şi-a vândut participaţia de 20% la producătorul de energie în cadrul ofertei publice de vânzare de acţiuni H2O, afişau o creştere de 1,4%, pe un rulaj de cinci milioane de lei.

    Aproape toţi indicii de la BVB erau pe plus, de la 0,4% pentru BETAeRO la 3,3% în cazul BET-NG, care include companiile din energie şi utilităţi, unde Hidroelectrica are o pondere de 30%, la fel ca OMV Petrom (SNP).

    Benchmark-ul BET urca cu 2,5%, în contextul în care cea mai bună dinamică a indicelui din 2023 – înregistrată chiar în prima şedinţă de tranzacţionare a anului – a fost de 3%.

     

  • Sebastian Burduja, ministrul energiei, la listarea Hidroelectrica: „Fac un apel către toţi românii să investească în piaţa de capital şi în Hidroelectrica”

    Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanţa pieţei de capital într-o economie liberă şi cum poate ajuta aceasta la dezvoltarea economică: „O economie liberă nu poate exista fară o piaţă de capital. Romania işi asumă rolul pe care piaţa de capital îl are pentru dezvolatrea economică”.

    Revenind la detalii despre companie, ministrul a apreciat potenţialul enorm şi calitatea patrimoniului deţinut de aceasta. „O companie cu o capitalizare de aproape 10 miliarde de euro şi care deţine peste 200 de obiective precum centrale şi staţii de transformare”.

    Ce a mai declarat Sebastian Burduja:

    „Ne bucuram astazi de succesul bursei de valori, si are toate ingredientele sa fie si mai sus de atat”

    „Interesul investitotorilor de tip retail s-a manifestat si in listarea hidroelectrica”

    „Listarea companiei este rezultatul unui efort onest dintre stat şi privat”

  • ETF-ul care replică indicele BET, listat pe bursa de la Zagreb, a ajuns la active de 6,5 mil. euro la o lună şi jumătate de la listare. Fondul urmează să fie lansat pe piaţa de capital din Slovenia şi la Bursa de Valori Bucureşti

    • În iunie, ETF-ul românesc a fost în topul celor mai tranzacţionate instrumente de pe bursa din Croaţia
    • Pe viitor, piaţa românească ar putea avea inclusiv un ETF cu acţiuni slovene şi încă unul cu acţiuni croate 

     

    InterCapital Asset Management, cel mai mare manager independent de investiţii din Croaţia, cu active de circa 400 de milioane de euro sub gestiune, se pregăteşte să lanseze la Bursa de Valori Bucureşti un nou ETF (exchange traded fund/fond tranzacţionat la bursă) care replică indicele local BET, după ce a listat fondul pe piaţa de capital din Zagreb în data de 31 mai, spune CEO-ul Ivan Kurtovic, invitat într-o recentă ediţie a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi.

    „Până acum am reuşit să atragem 6,5 milioane de euro active, fondul fiind listat momentan doar pe bursa de la Zagreb. Acum sunt în proces de listare a ETF-ului la Ljubljana, unde sperăm să îl lansăm în următoarele două săptămâni. Apoi dorim să îl listăm pe Bursa de Valori Bucureşti, însă trebuie făcute mai multe cereri preliminare în acest sens. Sperăm să ajungem acolo cât mai repede cu putinţă”, explică Ivan Kurtovic.

    Lansarea ETF-ului a fost anunţată de Ivana Gažic, şefa Bursei de Valori din Zagreb, încă de la finele anului trecut, în cadrul unui eveniment orga­nizat de Bursa de Valori Bucureşti cu ocazia aniversării a 140 de ani de la înfiinţarea primei Burse mobiliare româneşti.

    În prezent, InterCapital se concentrează în principal pe mediul croat de retail şi parţial pe investitorii instituţionali croaţi, unii dintre ei luând parte direct la oferta publică de vânzare de acţiuni a Hidroelectrica (H2O), adaugă reprezentantul managerului de investiţii.

    „Existând şi acest eveniment important de listare în perioada de lansare a ETF-ului, investitorii au înţeles cât de subevaluată este piaţa românească. De ceva timp, investitorii croaţi duc lipsă de poveşti atractive de creştere. Astfel, în iunie, ETF-ul a fost a doua sau a treia cea mai tranzacţionată acţiune pe bursa croată. Pe primul loc a fost o companie locală de IT, listată în urmă cu doi ani.”

    CROBEX, indicele de referinţă al pieţei de capital din Croaţia, este pe plus cu circa 18% anul acesta, cu mult peste dinamica la nivel european de 5,1%, reflectată în benchmark-ul Stoxx 600 Europe. Prin contrast, BET afişează un avans de circa 9,7% de la începutul lui 2023 încoace.

    „Sud-Estul Europei este încă neglijat de marii investitorii. Noi ne găsim nişa în ţări precum România, Slovenia şi Grecia, iar ideea noastră privind ETF-urile este să lansăm multiple produse cu acţiuni şi instrumente cu venit fix de-a lungul regiunii. Marii furnizori de ETF-uri vor veni greu sau nu vor veni niciodată în această regiune pentru că este prea mică. Pentru noi este suficient de mare”, continuă Ivan Kurtovic.

    La BVB, fondul dezvoltat de InterCapital va concura direct cu ETF-ul BET Patria-TradeVille. Administrat de Patria AM, fondul a trecut recent de 10.000 de investitori, de la circa 7.100 la sfârşitul lui 2022. La 30 iunie, ETF-ul avea active de 97,3 milioane de lei, în urcare cu 35,8% faţă de 31 decembrie 2022, când activele ajungeau la 72,2 milioane de lei.

    „Principala diferenţă între ETF-ul nostru şi ETF-ul Patria AM este că fondul nostru se va adresa comunităţii internaţionale deoarece vrem să atragem bani noi în regiune. De asemenea, va exista o diferenţă cu privire la baza de cost, deci ETF-ul va fi atractiv în ceea ce priveşte pricing-ul.”

    De asemenea, InterCapital a luat în considerare lansarea unui ETF cu acţiuni croate la BVB, însă următorul proiect constă în listarea unui fond sloven pe piaţa românească de capital.

    „De ce sloven? Pentru că fundamentele pieţei din Slovenia sunt destul de asemănătoare cu cele ale pieţei româneşti, notând aici randamentele mari ale dividendelor şi evaluările mici. La un moment dat, vrem să listăm însă şi un ETF cu acţiuni croate”, mai spune Ivan Kurtovic.

     

  • Fondul Proprietatea anunţă decontarea tranzacţiilor privind acţiunile aferente IPO-ului Hidroelectrica. Compania a încasat peste 8 mld. lei

    Franklin Templeton International Services, administratorul Fondului Proprietatea, a informat piaţa locală de capital cu privire la decontarea tranzacţiilor în legătură cu acţiunile aferente ofertei publice iniţiale derulate de FP cu acţiunile deţinute la  producătorul de energie electrică Hidroelectrica.

    „În urma Ofertei, Fondul a încasat venituri brute în sumă de 8.064.301.072 Lei (excluzând orice Opţiune de Supra-Alocare), care vor fi utilizate în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Fondului nr. 3 din 15 noiembrie 2022”, se arată într-un raport de la BVB.

    Acţiunile Hidroelectrica (simbol bursier H2O) vor intra la tranzacţionare la BVB miercuri, 12 iulie, urmând să fie incluse în indicele de referinţă BET din prima sesiune de trading.

    H2O Day. Listarea Hidroelectrica, după cel mai mare IPO din Europa din 2023, începe pe 12 iulie. Urmăriţi istoria în derulare alături de ZF, cu o analiză-eveniment, minut cu minut, din studio