BusinessMagazin

Tag: bugetari

  • Guvernul vrea să construiască 6.500 de locuinţe generoase pentru bugetari

    Construirea locuinţelor are în vedere ”necesitatea asigurării accesului la locuire, care reprezintă o precondiţie pentru exercitarea unor drepturi fundamentale de care trebuie să beneficieze orice persoană”, potrivit unei note de fundamentare la proiectul de lege propus de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). ”Necesitatea dezvoltării construcţiei de locuinţe la nivel naţional, cu asigurarea de surse de finanţare la bugetul de stat, este justificată de numărul foarte mare de solicitări pentru obţinerea unei locuinţe în regim de închiriere, dar şi de faptul că autorităţile publice locale nu dispun de suficiente resurse financiare, la nivel local, pe care să le distribuie către construirea de noi locuinţe”, spune ministerul indicat.

    Chirii plătite militarilor de 135 milioane lei

    Cel mai plastic exemplu este cel al Ministerului Apărării Naţionale. În nota de fundamentare se afirmă că acest minister ar cheltui prea mulţi bani cu chiria personalului şi că ar fi mai ieftin ca ministerul să deţină propriul fond de locuinţe destinate închirierii.

    ”Identificarea celei mai stringente nevoi de construire a locuinţelor de serviciu a fost justificată de Ministerul Apărării Naţionale care a informat, încă din anul 2015, că alocă anual fonduri de la bugetul de stat pentru personalul specific cu nevoi de locuinţe determinate de mobilitatea obligatorie a lucrătorilor în desăvârşirea pregătirii profesionale şi a dezvoltării unei cariere solide, cheltuieli care, în timp, ar putea fi reduse prin realizarea de locuinţe de serviciu aflate în proprietatea publică a statului şi administrarea acestei instituţii”, se arată în nota de fundamentare.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Guvernul pune 2 miliarde în plus la salariile bugetarilor. Cât va câştiga un medic de la Fălticeni şi unul de la Bucureşti

    Cu trei variante puse pe masă pentru ordonanţa privind salariile bugetarilor, Ministerul Muncii a propus în discuţiile cu partenerii sociali o soluţie care ar rezolva corectarea problemelor de încadrare şi plată inegală pentru persoane pe aceleaşi funcţii, cu aceeaşi vechime şi aceleaşi atribuţii în cadrul aceleiaşi unităţi, cum ar fi spital, scoală, secţie de poliţie sau primărie. Astfel, potrivit draftului de ordonanţă se propune corectarea structurii salariale în Sănătate, rezolvarea disfuncţionalităţilor de încadrare pentru toate familiile ocupaţionale, creşterea echităţii salariale în administraţia publică şi introducerea de bonusuri pentru Sănătate şi Educaţie. De asemenea,se propune o creştere suplimentară faţă de restul funcţiilor în cazul salariilor debutanţilor din Sănătate. Impactul bugetar al acestor măsuri ar fi de 2,29 de miliarde.

    Află aici cât va câştiga un medic din Fălticeni şi ce salariu va avea un medic la Bucureşti

  • Salarii mărite pentru bugetari. Lista celor care vor beneficia de majorări

    Ziua Naţională a României vine cu veşti bune pentru bugetari. Aceştia vor avea salarii mai mari. Cei mai mulţi bani, 25% la salariu, vor primi cei care lucrează în Sănătate, Asistenţă Socială şi angajaţii serviciilor de expertiză medicală.

    Şi în învăţământ vor creşte salariile, însă cu 15 la sută. De majorare va beneficia şi personalul didactic, nedidactic, precum şi cel auxiliar.

    Ceilalţi bugetari primesc şi ei, de astăzi, salarii mărite cu 10%. Printre aceştia se numără personalul din administraţia publică şi locală şi cel din unităţile de cultură şi teatru, potrivit digi24.

    De această măsură vor beneficia 200.000 de angajaţi. Aceste majorări salariale presupun costuri suplimentare de 6,5 miliarde de lei, în bugetul anului viitor.

    Salarii mai mari cu 25%

    – angajaţi sistemul public sanitar

    – angajaţi sistemul public de asistenţă socială

    – angajaţi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă

    şi ai serviciilor teritoriale

    Salarii mai mari cu 15%

    – angajaţi din sistemul de învăţământ (personalul didactic, nedidactic şi cel auxiliar)

    Salarii mai mari cu 10%

    – angajaţi administraţie publică şi locală

    – angajaţi jandarmerie, poliţie, inspectorate pentru situaţii de urgenţă

    – angajaţi unităţile de cultură şi teatru;

  • Amendamentul PSD privind creşterea salariilor bugetarilor cu 10%, adoptat de Cameră

    În debutul dezbaterilor, PNL a solicitat retrimiterea la comisiile de specialitate a OUG 35/2015, după adoptarea în comisii a amendamentului PSD privind salariile bugetarilor.

    Propunerea nu a trecut, lipsind un singur vot pentru cererea liberalilor.

    Liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, a cerut o pauză de consultări, în urma căreia liderii grupurilor nu au căzut de acord pentru a relua votul.

    Deputaţii au dezbătut, pe articole, OUG 35/2015, adoptând întregul text, inclusiv amendamentele adăugate în comisie, printre care cel al PSD, prin care sunt majorate toate salariile personalului bugetar, cu condiţia ca bugetarii să nu mai fi beneficiat, pe parcursul anului, de vreo altă majorare.

    PNL a încercat şi a doua oară să retrimită proiectul la comisii, solicitând ca Ministerul Finanţelor să vină în Parlament pentru a prezenta impactul bugetar al măsurii.

    OUG 35/2015 a fost astfel adoptată, urmând ca, în jurul orei 14.30, să fie acordat şi votul final.

    Proiectul a trecut de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Încă un pas spre falimentul grecesc: 25% în plus pentru medici, de la Ponta cel generos

    Iar mai târziu, când s-a aflat că vor creşte cu până-n 70% şi salariile angajaţilor de la Cotroceni şi Palatul Victoria, probabil că indignarea a fost generalizată în rândul acelor bugetari care trăiesc cinstit din salariu, nu între cei numiţi politic, ca să colecteze bani…Aşa a început o presiune formidabilă asupra unui buget şi aşa supra-solicitat de solicitările salariale. Statisticile arată că medicii şi profesorii au fost mereu perdanţii sistemului bugetar, în timp ce birocraţii din diferite instituţii primeau periodic salarii mărite, prime, vouchere şi zile libere.

    Moral, medicii şi profesorii sunt îndreptăţiţi să ceară mai mult. Practic, nu sunt bani pentru ei. Acesta este adevărul. Guvernul le poate oferi rămăşiţe, mult sub ceea ce primesc serviciile secrete, de exemplu. Dacă salariile medicilor şi profesorilor ar creşte peste noapte cu 50%, am ajunge rapid în situaţia Greciei. De aceea, le spun tuturor cadrelor medicale: dacă vreţi să câştigaţi decent, la nivelul uriaşei pregătiri pe care o aveţi, trebuie să ieşiţi de sub aripa statului. Câtă vreme sistemul medical rămâne la stat – că este ministerul Sănătăţii, că sunt autorităţile locale – adevăraţii bani vor veni doar din plicul oferit de pacient, ceea ce este inacceptabil. Inacceptabil.

    Mi se pare incredibil că sunt medici care fac apologia plicului oferit benevol, la sfârşitul operaţiei. Cred că medicii vor pica într-o capcană dacă acceptă oferta premierului, de a se legifera această formă de mită. Ştiţi foarte bine că termenul de „cadou oferit benevol” este un pretext: sunt nenumărate forme pentru a face presiuni pentru ca pacienţii „să priceapă” că trebuie să „cotizeze”. Aşa cum explica, recent, judecătorul Cristian Danileţ, este corectă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie care consideră că medicii din sistemul de stat sunt asimilaţi funcţionarilor publici şi nu au voie să primească absolut nici un cadou. Sistemul medical trebuie trecut în mâini private, este singura soluţie. Sunt ţări în care este de stat şi funcţionează decent – Marea Britanie, de exemplu. Dar ştiţi foarte bine diferenţa: corupţia.

    Medicii trebuie să aibă curajul să ceară privatizarea spitalelor şi să spargă mitul că oamenii săraci vor avea parte de asistenţă medicală doar dacă se duc în instituţii de stat. Dimpotrivă, eu cred că plăţile informale, la care se adaugă contribuţiile obligatorii ale angajatului şi angajatorului, face ca sistemul de stat să fie mai scump decât cel privat. Dincolo de umilinţa de a da/ primi plicul cu bani la chirurg, anestezist, asistente medicale şi infirmiere, marea problemă a spitatelor de stat este corupţia. Vorbesc despre corupţia patronată politic, aşa cum s-a văzut la Mehedinţi, în cazul Adrian Duicu: achiziţiile de echipamente medicale erau scumpe şi inutile. Acesta este caz notoriu pe care DNA-ul l-a scos la suprafaţă, probabil că sunt multe altele. Ar fi necesar un audit independent, pentru a vedea depista defecţiunile din sistem.

    În sfârşit, atunci când ni se spune că „nu sunt bani mai mulţi” pentru Sănătate, guvernul Ponta se preface că uită faptul că marile companii de stat sunt datoare vândute la bugetul asigurărilor de sănătate. Citeam, recent, o ştire în care se spunea că restanţele primelor cinci firme din totul marilor datornici la bugetul asigurărilor de sănătate (108 milioane de lei), ar putea acoperi costurile cu mâncarea pentru 10 mii de pacienţi din spitale timp de trei luni sau ar putea suporta tratamentul timp de o săptămâna al persoanelor bolnave de cancer din toată ţara. Aceste companii de stat îşi pot permite să acumuleze datorii pentru că au susţinerea politică a premierului Ponta: Compania Huilei, Complexul Energetic Hunedoara, Poşta Română sau RATB-ul, controlat de Sorin Oprescu şi un fals sindicalist cu carnet de membru PSD. Din nou spun: dacă aceste companii erau private, fără spate politic, nu s-ar fi ajuns să acumuleze datorii atât de mari.

    Decizia premierului Ponta de a majora, prin ordonanţă de urgenţă, salariile medicilor cu 25% este o catastrofă. Va alimenta şi mai mult solicitările altor categorii de bugetari şi ne va plasa şi mai aproape de falimentul de tip grec. Soluţia este ca absolut toate privilegiile acordate în ultimul timp – de la indemnizaţii mărite pentru demnitari la pensiile speciale pentru securişti – să fie anulate, pentru a stinge incendiul care riscă să cuprindă economia României.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • România pregăteşte o amplă reformă de relaxare fiscală

    Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat ajustări dramatice concretizate în disponibilizări, în tăierea salariilor bugetarilor şi în majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În ultimii ani, salariile bugetarilor au fost reîntregite, însă cota standard de TVA a rămas la 24%.

    Redresarea a fost lentă, iar nevoia unei relaxări fiscale a devenit importantă pentru impulsionarea economiei. După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, cu începere din iunie 2015,  guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare fiscală pentru următorii ani care includ reduceri nesperate ale taxelor principale – TVA, CAS şi cota unică -, dar şi intenţii de penalizare a microîntreprinderilor fără angajaţi sau cu un salariat prin impozite mai mari şi de introducere a obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018, impozitul pe profit şi venit poate să coboare de la 16% la 14% din 2019, iar în cazul microîntreprinderilor se vor aplica cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi. Guvernul a propus şi eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2016, a impozitului pe dividende. Totodată, în 2016 ar urma să dispară „taxa pe stâlp“, care a atras numeroase critici de la aprobarea sa anul trecut. Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie.

    Având în vedere anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi, proiectul rescris al Codului fiscal – care aduce şi schimbări ale cotelor principalelor impozite şi regândirea unor sisteme de taxare – a fost caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“ sau „revoluţionar“.

    Cu toate intenţiile bune, incertitudinile legate de materializarea relaxării fiscale persistă. Unele măsuri de relaxare fiscală propuse de guvern au început să fie „ajustate” sau chiar să „dispară” pe parcursul negocierilor din Parlament. Mulţi miniştri de finanţe au pledat pentru măsuri de relaxare fiscală la reuniunea Ecofin din primăvară. Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a insistat atunci că România trebuie să-şi reducă fiscalitatea pentru a impulsiona creşterea economică: „România nu poate să nu aplice astfel de măsuri, întrucât este o ţară care are nevoie de foarte multe investiţii”.

    România a fost în ultimii ani una dintre cele mai stabile şi mai disciplinate ţări din UE din punct de vedere bugetar şi fiscal. Creşterea economică din zona euro arată însă tarele teoriei austerităţii. Austria şi Finlanda, de exemplu, ţări care au militat puternic pentru austeritate, sunt în pană de creştere.

    Pachetul de relaxare fiscală din România este binevenit dacă măsurile vor fi aplicate aşa cum au fost anunţate şi dacă aplicarea va fi durabilă, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mari niveluri de impozitare indirectă din Europa şi un nivel de taxare a muncii peste medie, cu efecte asupra competitivităţii economice, în opinia consultanţilor. Relaxarea fiscalităţii poate să aibă efecte pozitive asupra investiţiilor şi consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Relaxarea fiscală va aduce creştere suplimentară a PIB, după cum anticipează Ministerul Finanţelor. Astfel, în scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018.

    Rămâne de văzut dacă măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de guvern vor deveni realitate în condiţiile în care persistă şi probleme de sustenabilitate bugetară. Impactul bugetar brut al modificărilor fiscale este estimat pentru anul viitor la circa 16 miliarde de lei, dar Finanţele speră că vor fi recuperate venituri, astfel că impactul bugetar net va ajunge la 6,8 miliarde de lei.

  • Senatul a extins amnistierea fiscală de la personalul din învăţământ la toţi bugetarii

    Senatorii au adoptat în plen un amendament care a extins aplicabilitatea unei propuneri legislative care prevedea iniţial scutirea de la restituirea sumelor din venituri salariale, constatate nelegale, de la cadrele didactice la întregul personal bugetar.

    Amendamentul propus de Comisia pentru muncă a făcut ca Guvernul să-şi schimbe poziţia iniţială, împotriva propunerii legislative, într-una în favoarea actului normativ.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, prezentă la dezbateri, a susţinut propunerea legislativă, menţionând că măsura ar fi o reparaţie pentru bugetari.

    ”Din 2012, de când am preluat guvernarea, Guvernul Ponta se luptă şi ia măsuri pentru repararea nedreptăţilor făcute de către fosta guvernare, iar proiectul de lege care astăzi este în dezbatere se înscrie pe această linie. Este vorba de repararea nedreptăţilor făcute profesorilor, cadrelor medicale, reprezentanţilor administraţiei publice locale şi alte categorii de bugetari. De aceea, Guvernul susţine raportul pe care l-a întocmit Comisia pentru muncă”, a afirmat ministrul.

    Plumb a evitat să precizeze în cadrul dezbaterilor care este impactul bugetar al iniţiativei legislative.

    Propunerea legislativă, formulată de senatorul Liviu Pop, se referea iniţial la scutiri aplicate profesorilor din trei localităţi din judeţul Hunedoara, fiind retrimisă în Parlament de preşedintele Traian Băsescu, care a reclamat printre altele faptul că legea este discriminatorie aplicându-se doar persoanelor din anumite localităţi.

    Ulterior, iniţiativa legislativă a fost amendată de senatorii din Comisia de muncă, măsura amnistierii fiind aplicată tuturor bugetarilor.

    În dezbateri, liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a reclamat faptul că amendarea în acest mod a propunerii legislative ar putea ridica vicii de constituţionalitate.

    ”Prezenta lege se aplică personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare”, precizează iniţiativa adoptată de Senat, conform amendamentului formulat de Comisia de muncă.

    ”Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la articolul 1 (personalul bugetar – n.r.) trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori, drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control, a unor prejudicii”, mai precizează legea.

    Iniţiativa a fost adoptată cu 122 de voturi ”pentru” şi două abţineri, urmând ca decizia finală să fie luată de Camera Deputaţilor.

  • Încă o zi nelucrătoare pentru bugetari. 2 mai, declarată ZI LIBERĂ

     Ziua liberă este recuperată la o altă dată.

    Premierul Victor Ponta a declarat anterior că agenda şedinţei de guvern include hotărârea prin care ziua de 2 mai 2014 este declarată zi liberă şi a precizat că speră ca “predicţiile extrem de optimiste” ale industriei de turism să se adeverească şi să rezulte venituri mari.

    Duminică seara, premierul Ponta a afirmat că Guvernul va declara, probabil, ziua de 2 mai 2014 drept zi nelucrătoare, care să fie recuperată la o altă dată, pentru a lega 1 Mai de zilele de sâmbătă şi duminică.

    Asociaţia de Promovare Litoral-Delta Dunării şi Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistice din România au solicitat Guvernului să declare 2 mai 2014 zi naţională liberă, astfel încât să fie asigurate mai multe zile libere cu ocazia sărbătorii de 1 Mai, pentru sprijinirea turismului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ZILE LIBERE care să lege Crăciunul şi Anul Nou de week-end, pentru bugetari. Ce date vor fi declarate libere. Ponta: Cu primele se stă mai prost

     “Sunt nişte zile libere, cu primele stăm mai prost anul ăsta”, a spus Ponta.

    Guvernul ar urma astfel să declare zilele de 27 decembrie 2013 şi 3 ianuarie 2014 drept zile libere.

    “O să discutăm în Guvern care vor fi zilele libere şi modul în care se recuperează în ianuarie în aşa fel încât să ţinem cont totuşi de realitate, că, dacă oamenii au liber miercuri şi joi, îi chemi vineri înapoi la serviciu ca să plece sâmbătă probabil că e destul de puţin funcţional”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariile restante care vor fi câştigate anul viitor în instanţă de bugetari, plătite tot în 5 ani

    Guvernul a elaborat deja o ordonanţă de urgenţă care prevede că plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2014, se va realiza astfel: în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro