Scheletul va fi din beton armat, iar pereţii din sticlă. Subsolul va fi destinat fluxului de bagaje şi unor spaţii administrative (transformatoare, rezerve de apă, depozite), la parter va fi zona de check-in (cu 10 birouri) şi spaţii comerciale, iar la etaj vor fi patru fluxuri de securitate, zona de control paşapoarte, zona de îmbarcare şi spaţii comerciale. Conform arhitectului Dorin Ştefan, pentru realizarea proiectului tehnic va fi nevoie de aproximativ trei luni, iar pentru realizarea lucrărilor propriu-zise, de un an şi jumătate.
Tag: Brasov
-
Cel mai lung traseu de tiroliană din România a fost inaugurat
Extins recent cu încă 15 tronsoane, sistemul de tiroliene de la Canionul Şapte Scări i-a încântat pe turiştii, informează stirileprotv.ro.
Traseul format din 36 de tronsoane porneşte de la baza canionului şi poate fi parcurs în 90 de minute. Înainte de lansare, un specialist le oferă turiştilor ponturi care să îi ajute să ajungă în siguranţă la sol.
În coborâre, turiştii au parte de un peisaj spectaculos: traseul trece printr-o pădure deasă, de-a lungul unui pârâu.
Intrarea în canion costa 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii. Cei care au vrut să încerce şi tiroliana au mai plătit 90 de lei.
-
Autostrada de lux in România. Taxa pe autostrada Braşov – Ploieşti, printre cele mai mari din Europa centrală şi de est
Taxa aplicată pe viitoarea autostradă de pe Valea Prahovei va fi mai mare faţă de cele percepute pe majoritatea autostrăzilor din fostele ţări comuniste, informează digi24.ro.
Cu un tarif pentru automobile de 6,3 euro, fără TVA, la suta de kilometri, circulaţia pe autostrada Ploieşti-Braşov va fi un lux pentru majoritatea românilor.
Tarifele în Polonia variază în plaja de 4-6 euro pe suta de kilometri. Spre exemplu parcurgerea distanţei Rusoci (Gdansk) – Nowa Wies (Torun), 150 de kilometri costă 30 de zloţi, adică 20 de zloţi la suta de kilometri, echivalentul a 4,65 euro pe suta de kilometri, mult mai puţin decât pe Valea Prahovei, unde tariful este de 6,4 euro, fără TVA. Veniturile medii nete lunare sunt de 763 euro, mult peste nivelul din România, de 589 de euro.
Cu toate acestea Comisia Naţională de Prognoză care propune nivelul de 6,3 euro, fără TVA, la suta de kilometri susţine că taxa din România este comparabilă cu media europeană.
Croaţia are autostrăzi ceva mai scumpe. Aici cu zece euro, adică aproximativ 77 de kuna, se poate merge pe autostrada A1 de la Zagreb la Rijeka, adică 161 kilometri. Aceasta înseamnă 6,25 de euro pe suta de kilometri. Pentru autostrada A3, de la Zagreb la Osijek, 245 de kilometri de autostradă, tariful este de 135 de kuna adică 55 de kuna la suta de kilometri, echivalentul a 7,4 euro la suta de kilometri. Autostrada A4, Zagreb – Gorikan, 93 de kilometri costă 47 de kuna, ceea ce duce în final la un preţ de 6,8 euro la suta de kilometri. Salariul mediu net în această ţară este însă de 858 de euro peste cel din România de 589 de euro.
În Serbia pentru distanţa de aproximativ 200 de kilometri din Aleksinac şi Belgrad se percepe 6 euro deci de două ori mai puţin decât în România.
Acestea sunt singurele ţări foste comuniste care folosesc taxa de autostradă. Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia dar şi Austria folosesc sistemul vinietei, similar celui aplicat în România la parcurgerea drumurilor naţionale.
-
Guvernul a stabilit o primă de succes şi amenda pentru construcţia autostrăzii Ploieşti – Braşov
„În şedinţa de Guvern de astăzi, pe ordinea de zi suplimentară, a fost propus spre adoptare şi a fost adoptat un proiect de Hotărâre privind studiul de fundamentare pentru autostrada Bucureşti – Ploieşti – Comarnic – Braşov, sau, pe scurt, autostrada Ploieşti – Braşov. Este vorba despre primul proiect care va fi realizat în parteneriat public privat. Studiul de fundamentare a fost întocmit în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 39 din 2018 privind parteneriatul public privat. Din luna septembrie vor începe procedurile de atribuire şi dialogul competitiv cu investitorii, astfel încât până la sfârşitul anului să aibă loc şi semnarea acestui contract, iar această investiţie a fost identificată drept obiectiv prioritar în cadrul Masterplanului general de transport al României. Autostrada în lungime de aproximativ 107 km va realiza legătura cu municipiul Braşov, traversând axa turistică Sinaia – Buşteni – Azuga – Predeal. Menţionez avantaje socio-economice ce decurg din construirea acestei autostrăzi, cum ar fi creşterea siguranţei circulaţiei rutiere, reducerae numărului de accidente, reducerea duratei călătoriei, îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră şi a poluării fonice”, a anunţat, miercuri, la finalul şedinţei de Guvern, purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
ÎN SFÂRŞIT!! Unul dintre cele mai aşteptate drumuri din România a primit UNDĂ VERDE
„Astăzi aprobăm studiul de fundamentare privind construcţia şi operarea segmentului de autostradă Ploieşti – Comarnic – Braşov, precum şi operarea autostrăzii Bucureşti – Ploieşti. Studiul de fundamentare a fost întocmit în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă 39 din 2018 privind parteneriatul public privat. Din luna septembrie vor începe procedurile de atribuire şi dialogul competitiv cu investitorii, astfel încât până la sfârşitul acestui an să reuşim semnarea acestui contract deosebit de important”, a anunţat premierul Viorica Dăncilă, în debutul şedinţei de Guvern de miercuri.Dăncilă a adăugat că durata proiectare şi de execuţie este stabilită la maximum 4 ani, cu începere din anul 2019.„Autostrada realizează legătura Capitalei cu municipiul Braşov, traversând axa turistică Sinaia – Buşteni – Azuga – Predeal. Durata de proiectare şi de execuţie este stabilită la maximum 4 ani, cu începere din anul 2019. Totodată, sunt prevăzute şi bonificaţii din partea statului dacă lucrările de execuţie se finalizează în avans, dar şi penalităţi pentru o eventuală întârziere. Durata de operare de către investitorul privat este de 20 de ani. Costurile totale estimate aferente realizării acestei investiţii se ridică la aproximativ 1,36 miliarde euro”, a precizat prim-ministrul. -
MHS Truck & Bus şi Roman SA vor să producă un camion românesc la standarde nemţeşti
„Ne dorim să producem la Braşov un camion românesc la standarde nemţeşti. Mai mult, strategia noastră este ca, pe masură ce programul va ajunge la maturitate, tot mai multe componente ale platformelor de transport auto să fie produse în România. Obiectivul ultimului an al programului este acela de a produce 100% din necesarul de vehicule militarizate, exclusiv în ţara noastră”, a spus Claudia Iordache, managing director MHS Truck & Bus.
MHS Truck & Bus si Roman SA intenţionează să depună o ofertă în cadrul competiţiei anunţate de Ministerul român al Apărării Naţionale pentru achiziţia a aproximativ 3300 de camioane şi remorci, cu camioanele militare gama HX şi camioanele comerciale militarizate TG.
-
Cel mai frumos centru istoric din România! Clujul, Braşovul şi Bucreştiul trebuie să ia lecţii de aici
Primarii din Bucureşti, Cluj şi Braşov ar trebui să dea un telefon primarului din Oradea şi să-l întrebe cum a reuşit să transforme piaţa Unirii din Oradea, piaţa centrală a oraşului pe modelul celor din Viena sau Budapesta. Cu bani europeni, transformarea este uimitoare iar pozele nu pot cuprinde frumuseţea. Trebuie să fii acolo.Braşovul, renumit pentru Centrul său istoric are majoritatea clădirilor vechi la un pas de prăbuşire. Primarul George Scripcaru nu a reuşit să găsească o soluţie până acum. A schimbat de câteva ori pavelele din Piaţa Sfatului, a montat nişte stâlpi de iluminat şi gata.La fel, şi primarul din Cluj, Emil Boc, se chinuie să găsească o soluţie pentru a pune în valoare arhitectura din Piaţa Unirii. În această perioadă transformă în pietonal o latură din Piaţă, a plantat câţiva pomişori în apropiere şi cam atât.Palatul Vulturul Negru – o constructie arhitectonica monumentala, in stilul Secession, scrie romanibuni.ro -
Stocul spaţiilor logistice şi industriale a depăşit pragul de 3 milioane de metri pătraţi
Aproape 90% din stocul actual este concentrat ȋn Bucureşti şi alte cinci oraşe – Timişoara, Cluj, Ploieşti, Braşov şi Piteşti.
Piaţa industrială şi logistică din Romȃnia a avut un ȋnceput de an destul de precaut, avand ȋn vedere ca doar puţin peste 100,000 de metri pătraţi au fost livraţi. Pentru a doua jumătate a anului, aproximativ 450,000 de metri pătraţi sunt aşteptaţi a fi finalizaţi, mai mult de jumătate din proiectele planificate sau aflate ȋn construcţie fiind localizate ȋn Bucureşti (54%). În afara capitalei, Timişoara, Cluj şi Ploieşti vor atrage cel mai mare volum de livrări.
„Observăm o evoluţie temperată a pieţei, atȃt din perspectiva construcţiilor cȃt şi a tranzacţiilor semnate. Probabil că vom asista la nişte consolidări ale unor mari retaileri, ȋn paralel cu transferul unor chiriaşi către propriile dezvoltări, toate aceste operaţiuni fiind analizate cu atenţie, planificate din timp şi corelate cu indicatorii de consum şi estimările viitoare de creştere ale business-urilor respective. Cererea are ritmul echilibrat şi sănătos, sectorul industrial avȃnd un potenţial atrăgător şi ȋn următorii 2-3 ani”, spune Rodica Tarcavu, partner, Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox.
Cererea de spaţii logistice şi industriale ȋn Romȃnia a fost de aproximativ 120.000 de metri pătraţi ȋn prima jumătate a anului şi a fost reprezentată ȋn mare parte de tranzacţii noi. Capitala a rămas cea mai căutată destinaţie, avȃnd ȋn vedere faptul că aproximativ 53% din volumul ȋnchirierilor au fost ȋnregistrate aici.
În prima jumătate a acestui an, cererea a venit ȋn special din partea companiilor din sectoarele logistică, e-commerce şi distribuţie – reprezentȃnd aproximativ 73% din total. Rata de neocupare a spaţiilor industriale s-a menţinut la un nivel scăzut, aproximativ 4%.
-
Coldwell Banker România a anunţat deschiderea unui birou în Constanţa
Peste 25.000 de locuinţe au fost finalizate în Constanţa şi împrejurimi în ultimii 11 ani, aceasta fiind a treia piaţă rezidenţială din România, după Bucureşti şi Cluj – Napoca
Prin această inaugurare, compania a ajuns astfel la şapte birouri, dintre care patru în Capitală – două dedicate preponderent pieţei rezidenţiale şi două sectorului corporate, şi câte unul în Braşov (Coldwell Banker Alpin) şi Cluj – Napoca (Coldwell Banker Transilvania). Investiţia în deschiderea noului birou s-a ridicat la peste 100.000 de euro, incluzând şi bugetul de funcţionare necesar pentru următoarele şase luni.
„Lucrăm în mod activ la consolidarea şi extinderea activităţii atât în Bucureşti cât şi în principalele oraşe din ţară, beneficiind de expunerea internaţională a Coldwell Banker şi având cereri de la numeroşi jucători activi pe piaţa imobiliară locală. Constanţa este a treia piaţă rezidenţială regională din România după Bucureşti şi Cluj-Napoca, cu peste 25.000 de locuinţe livrate în perioada 2007 – 2017 potrivit statisticilor oficiale şi cu noi vârfuri înregistrate în ultimii ani. În plus, cererea de servicii profesionale a crescut semnificativ pe segmentele spaţiilor logistice şi de birouri, care vor continua să se dezvolte în Constanţa în următorii ani”, afirmă Bogdan Voica, CEO Coldwell Banker România.
Compania este unul dintre cele mai mari consultanţi imobiliari activi pe piaţa locală, înregistrând o cifră de afaceri cumulată de 5,3 milioane de euro în 2017 şi fiind consultantul şi agentul exclusiv a peste 15 proiecte rezidenţiale, cumulând peste 10.000 de locuinţe planificate. Divizia de evaluări din cadrul Coldwell Banker România a evaluat în 2017 proprietăţi imobiliare cu o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro în timp ce divizia de property management administrează proprietăţi cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 150.000 metri pătraţi.
„Constanţa are un potenţial fantastic de dezvoltare atât pe segmentul rezidenţial, cât şi în zona de office sau industrial. Ne aflăm într-un moment excelent pentru a oferta piaţa cu o echipă profesionistă de consultanţi imobiliari şi un birou care respectă standardele internaţionale ale mărcii. Echipa Coldwell Banker Constanţa numară în acest moment 6 consultanţi, din care 3 seniori cu peste 10 ani de experienţă în imobiliare şi vânzări, persoane care au gestionat proiecte de anvergură în Bucureşi şi marile oraşe”, afirmă George Botezatu, managing partner Coldwell Banker Constanţa.
-
Incă o cetate din România a fost restaurată în totalitate. Programul de vizitare şi cât costă intrarea
Braşovul mai deschide o cetate reabilitată de la zero. Cetatea Feldioara- Marienburg. În zonă, turiştii mai pot vizita Cetatea Râşnov, Cetatea Rupea, Cetatea Braşovului, Castelul Bran şi Cetatea Făgăraşului.Cetatea Feldioara – Marienburg se deschide publicului larg astăzi, 1 august. Într-o primă etapă, programul de vizitare va fi de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00, urmând ca acesta să fie actualizat pe parcursul desfăşurării diferitelor alte activităţi pe care cetatea le va găzdui.Cetatea din Feldioara a fost construită în secolul al XIII-lea, fiind cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania – Ţara Bârsei. Cetatea este monument istoric, iar până în anul 2012 a fost doar o ruină. Ea a fost restaurată în totalitate în perioada anilor 2012 – 2017.
Proiectul de restaurare a început în anul 2012, an în care s-au întocmit studiile de fezabilitate şi de proiectare a lucrărilor. Lucrările de restaurare au fost realizate de către Consiliul Judeţean Braşov, iar cheltuielile de restaurare au totalizat 12.379.295,67 lei, constructor fiind SC Euras SRL din Satu Mare. S-au restaurat toate zidurile de incintă şi toate turnurile din nord, sud, est, vest, precum şi zidul Zwinger de protecţie. Toate fortificaţiile iniţiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime.$
Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei şi ale mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna a cărei adâncime este de circa 70 de metri şi s-a amenajat o zonă de belvedere asupra Ţării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. S-au executat subzidiri, injectări şi lucrări de consolidare în paralel cu alte forme de conservare pentru zidăria veche. La injectările care au fost făcute la zidărie şi la refacerea suprafeţelor degradate ale tencuielilor s-a folosit un var hidraulic special ce conţine materie primă extrasă din Munţii Dolomiţi, importat din Italia.
A urmat reconstrucţia prin folosirea de lemn şi cărămidă făcută la comandă la fabrica din Sighişoara, pe modelul celei din care fuseseră ridicate zidurile Cetăţii, precum şi piatră şi învelitori din ţigle ceramice. În ansamblul său, proiectul a urmărit aducerea în actualitate a formei pe care cetatea a avut-o în secolul al XVII-lea, atunci când cetatea a fost tencuită. Pentru a elimina confuziile care pot apărea între zidurile restaurate şi cele iniţiale, restauratorii au folosit ca material lemnul.
