BusinessMagazin

Tag: bijuterii

  • Cele mai scumpe bijuterii în istorie

    Graff Pink

    Atunci când vine vorba de bijuterii de lux de colecţie, diamantele nu pot lipsi de la festivitatea de premiere. Exemplarul cel mai de seamă din această categorie este unicul Graff Pink, diamantul deţinut iniţial de un bijutier american celebru, Harry Winston.

    Acesta a fost descris drept diamantul cel mai deosebit descoperit vreodată şi valorează nu mai puţin de 46.2 milioane de dolari. După ce a fost ţinut în colecţia unică a acestui bijutier vreme de mulţi ani, acesta a ajuns în posesia brandului Graff care l-a inclus într-un inel devenit celebru şi cu o valoare de piaţă de inegalat.

    Colierul Hutton-Mdivani Jadeite

    Din categoria celor mai scumpe bijuterii din istorie nu putea lipsi un colier de colecţie precum cel al brandului Hutton-Mdivani care a fost vândut pentru suma fabuloasă de 27.4 milioane de dolari. Smaraldul verde este culoarea aleasă pentru această piesă de colecţie accesorizată cu 27 de mărgele preţioase la care se adaugă un adevărat set de rubine şi diamante montate în platină şi aur galben de 18k.

    Ceasul unic Chopard

    Chopard este un brand cunoscut pentru fabricarea ceasurilor. Ceasul Chopard de 201 de carate, realizat în anul 2000, care conferă un nou sens conceptului de lux. Vândut pentru suma fabuloasă de 25 milioane de dolari, acesta a rămas în istorie drept cel mai scump ceas de până acum.

    Acestea sunt trei dintre cele mai scumpe bijuterii din lume în acest moment. Fiecare dintre acestea a devenit parte memorabilă a istoriei şi obiecte de colecţie studiate de cei care aspiră să aducă inovaţie în acest domeniu.

    Sursa: BeSpecial.ro

  • Bijuterii pentru petreceri de sezon

    Lucrate din diamante, safire sau rubine montate manual în aur înnegrit ori simple din aur sau cu o singură piatră preţioasă, acestea se pot purta fie separat, fie mai multe pe un deget. Tot la capitolul inele, ar merge şi ceva din colecţia Amore de la Niquesa, o piesă din aur roz cu o floare cu petale din spineli negri şi diamante dispuse în jurul unui diamant mai mare ori un inel cu spinel albastru rar de la Boghossian din colecţia Kissing, care se remarcă prin alăturarea a două pietre preţioase contrastante care dau impresia că plutesc.

    Creatorul David Morris propune un colier ce aminteşte de cele purtate de femeile elegante ale anilor ’20, lucrat din perle cu onix negru, sidef şi diamante, care aduce cu un şnur legat la gât de ale cărui capete atârnă câte o perlă mare, iar Daniela Villegas, cercei în formă de păsări flamingo din aur, safire, opal mexican şi diamante.

    Tot cu cercei încearcă să tenteze femeile aflate în căutare de o bijuterie nouă casa Fabergé, cerceii amintind prin formă şi lucrătură de ouăle pentru care este celebră compania, de data aceasta confecţionate din aur roz, diamante şi smalţ, iar Graff Diamonds propune o brăţară rigidă din diamante, care seamănă cu o diademă şi pare să alungească încheietura purtătoarei.

  • Marii retaileri au deschis cu 18% mai puţine magazine în 2017

    În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marii retaileri au deschis cu 18% mai puţine magazine în 2017

    În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Metoda „Împrietenire” prin care hoţii au furat 300.000 de lei şi 1,3 kilograme de bijuterii din aur

    Poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, cu suportul Direcţiei Operaţiuni Speciale a Poliţiei Române, au efectuat 17 percheziţii domiciliare în judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea, la persoane bănuite de constituire a unui grup infracţional organizat şi furt calificat prin metoda „împrietenire – oferire produse cosmetice/detergenţi”.
     
    Infractorii îi păcăleau pe oameni că le fac demonstraţii sau că le oferă produse gratuite şi, după ce le câştigau încrederea, furau obiecte de valoare sau bani din locuinţele victimelor.
     
    În sarcina membrilor grupării au fost reţinute, în perioada noiembrie 2016 – decembrie 2017, comiterea a 33 de infracţiuni de furt calificat, fapte comise în judeţele Constanţa, Brăila, Vâlcea, Argeş, Cluj, Braşov, Sibiu, Prahova şi în Bucureşti. Prejudiciul total cauzat este de aproximativ 300.000 de lei.
     

  • Cum a ajuns o fostă PREZENTATOARE de la TVR să facă un business de sute de mii de euro început în joacă – VIDEO

    Cu o investiţie iniţială într-o cutie cu aţe şi accesorii, Malvina Cservenschi a lansat cu cinci ani în urmă Malvensky. Anul trecut, afacerea a ajuns la 722.000 de euro, în creştere cu 85% faţă de 2015, iar pentru 2017 antreprenoarea se aşteaptă la un plus de 25%.

    „Afacerea a pornit tipic pentru cei care au o pasiune şi încep să se joace cu ea, iar treptat joaca devine un adevărat proiect“, povesteşte Malvina Cservenschi despre începuturile Malvensky. Practic, a început cu o brăţară pe şnur, făcută pentru o prietenă, cu altă brăţară pentru o cunoştinţă, iar apoi vorba s-a împrăştiat şi oamenii au fost atraşi de ideea sa originală. Investiţia iniţială a fost infimă, fiind vorba de o cutie cu aţe, câteva accesorii şi cristale, spune antreprenoarea, iar afacerea a crescut organic în cei cinci ani de la lansare. Nu a folosit surse de finanţare externe şi a reinvestit mereu profitul obţinut.

    80% dintre produsele Malvensky sunt bijuterii, diferenţa de 20% fiind accesorii, precum eşarfe, stilouri etc. Dintre bijuterii, fiecare colecţie în parte are un traseu cu suişuri şi coborâşuri, spune antreprenoarea, însă toate se vând foarte bine, în funcţie de intenţia clientului, nevoia de moment, eveniment, buget şi dorinţe speciale. ”Produsele personalizate rămân, însă, cele mai solicitate, alături de brăţara Infinity şi derivatele acesteia“, precizează Cservenschi. De asemenea, colecţia Cei 7 Arhangheli conţine produsele alese cel mai frecvent pentru a fi oferite cadou, datorită semnificaţiei şi încărcăturii spirituale, iar în acest sezon colecţia The Heart of Orient este protagonista; produsele se vând deopotrivă online şi offline. ”Online este o cale rapidă şi comodă de achiziţionare, însă magazinul Malvensky, deschis recent, este o experienţă în sine“, povesteşte antreprenoarea. Pe lângă unitatea fizică din Capitală, Malvensky mai are expunere şi în magazinul de bijuterii şi accesorii din hotelul
    St Regis din New York.

    Preţurile bijuteriilor pleacă de la 150 de lei pentru o brăţară cu şnur şi accesoriu din argint, circa 500 de lei pentru lănţişoarele din argint, 1.000 de lei pentru cele de aur, dar pot depăşi 3.000 de lei pentru cele speciale, din anumite colecţii, conform site-ului companiei; pentru luna septembrie bonul mediu a fost de 550 de lei, spune Cservenschi.

    Malvensky nu are un public ţintă, mai spune fondatoarea. Astfel, printre clientele sale se pot regăsi tinere în pas cu moda, dar şi persoane cu gusturi clasice, care lucrează în instituţii diplomatice sau corporaţii. ”Explicaţia este simplă: misiunea Malvensky este de a traduce simboluri, tradiţii şi folclor în aur şi diamante. Iar aceste simboluri, tradiţii şi folclor nu au nici vârstă şi nici public ţintă, dar se pot regăsi cu uşurinţă în viaţa oricui.“

    Întrebată cum vede supravieţuirea în piaţa în care activează, Malvina Cservesnchi spune: ”întrebarea este prima ocazie care mă invită să mă gândesc la supravieţuire. Am altă stare de gândire“. Din perspectiva sa, piaţa este extrem de fertilă pentru Malvensky. Se declară foarte atentă la cifre, la investiţii, la randamentul afacerii, deci pericole nu există, doar riscuri. ”Iar printr-un management al afacerii atent poţi să lucrezi sănătos şi echilibrat, fără să îţi pui în pericol siguranţa afacerii“, adaugă ea. Pe de altă parte, în privinţa concurenţei, spune că priveşte, învaţă şi urmăreşte marile case de creaţie de bijuterii ale lumii, ”dar la sfârşitul zilei contează ADN-ul, pasiunea şi chemarea personală“.

    Afacerea Malvensky, cu o echipă de opt angajaţi permanenţi, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 722.000 de euro, cu o creştere de 85% faţă de anul precedent, când a însumat 477.000 de euro, spune fondatoarea. De asemenea, pentru anul 2017 estimează o creştere de minimum 25%.

    Cea mai recentă investiţie a vizat deschiderea primului magazin fizic Malvensky, care ”a meritat fiecare bănuţ şi a respectat planul de investiţii“, declară antreprenoarea. Lansarea acestuia a fost, de altfel, şi primul pas dintr-un plan de afaceri pe termen mediu şi lung, spune Cservenschi, despre care nu doreşte deocamdată să dea detalii. Precizează că şi peste cinci ani Malvensky va face acelaşi lucru, cel mai probabil la o scală mult mai mare. ”Misiunea asumată, de a traduce simboluri, tradiţii şi folclor în aur şi diamante, este un izvor nesecat de inspiraţie şi oportunităţi, atât pe piaţa românească, cât şi pe cea internaţională. Ştiu exact care sunt următoarele colecţii, ştiu exact în ce colţuri ale lumii mă duce călătoria mea de a descoperi noi tradiţii şi simboluri pentru a le transpune în bijuteriile Malvensky“, susţine tânăra antreprenoare. 

    ”Piaţa bijuteriilor din România poate fi descrisă ca bogată şi săracă în acelaşi timp“, mai spune fondatoarea Malvensky. Bogată pentru că există cerere şi ofertă, iar săracă – sau mai puţin bogată – prin comparaţie cu alte ţări; India şi China, de pildă, reprezintă 44% din consumul de bijuterii de aur la nivel global, spune Cservenschi. Cele două ţări au înregistrat o cerere de consum mai mare decât Europa, America de Sud, Africa şi America de Nord la un loc, în ciuda faptului că cererea a scăzut mai mult de 25% chiar în aceste două mari pieţe, completează ea. Pe scurt, ea descrie piaţa locală de bijuterii ca pe un segment provocator, fertil, cu perspective de dezvoltare tehnologică şi a standardelor de calitate atât în producţie, cât şi în partea de servicii, ”dar şi cu o componentă educativă importantă, pentru că nevoia de dezvoltare a resursei umane este critică în orice domeniu“, ţine ea să precizeze.

    ”Însă mai este o nuanţă pe care vreau să o transmit: ce înseamnă piaţă de bijuterii? Majoritatea sunt comercianţi care cumpără din alte ţări şi vând în România. Există şi un procent mai mic, mult mai mic, de producători, designeri şi comercianţi în acelaşi timp“, declară ea, adăugând că Malvensky face parte din cea din urmă categorie. Volumul şi valoarea pieţei sunt greu de estimat din cauza existenţei pieţei nefiscalizate, dar, conform antreprenoarei, în România se produce în jur de o tonă de bijuterii lunar, dintre care aproximativ 50% bijuterii de aur. Procentul de bijuterii cu diamante este mult mai mic, până în 10% din cifra totală, însă aceste cifre oscilează şi reprezintă mai mult un reper decât o cifră sigură, din simplul motiv că mai există, în paralel, o piaţă subterană şi, evident, deloc reglementată, punctează antreprenoarea.

    Pentru îmbunătăţirea situaţiei, Cservenschi consideră că aspectul cel mai important ar fi resursa umană calificată, în condiţiile în care ”se pierd meserii extraordinare în favoarea maşinăriilor“. Deşi spune că sprijină avansul tehnologic şi dezvoltarea standardelor de calitate, în lumea designului de bijuterii există meseriaşi – acum pe cale de dispariţie -, care ”ştiu să mânuiască aurul, pietrele preţioase şi instrumentarul la nivel de excelenţă“. Dacă ar fi să mai pornească un proiect, ”aş investi într-o astfel de şcoală“, punctează fondatoarea Malvensky.

    Înainte de a trece la viaţa antreprenorială, Malvina Cservinschi a lucrat timp de 10 ani în televiziune, unde a fost, pe rând, reporter, prezentator de ştiri, editor de ştiri şi realizator de campanii. Când a trecut la afaceri, a început totul de la zero, acţionând şi învăţând lucrurile din mers. ”Nu cred într-o reţetă absolută de a găsi succesul în afaceri deoarece am văzut multe tipuri de antreprenori care au reuşit fără să urmărească o reţetă similară. Personal, am avut nevoie de o viziune cât mai clară, cu o strategie şi un plan pe măsură, abilitatea de a lucra cu oamenii, studiu, cercetare şi desen, alături de multă, dar foarte multă muncă“, precizează ea. însă şi oamenii potriviţi în jurul său au reprezentat un punct forte, alături de un mediu de învăţare constant, lucruri ”vitale şi care fac o reală diferenţă“. Iar cei cărora le place ceea ce fac, găsesc echilibrul şi bucuria de care au nevoie. ”Chiar şi când nu îmi place, îmi place. Am grijă de mine, de timpul petrecut cu familia, prietenii sau partenerul de viaţă în egală măsură cum am grijă de timpul meu cu caietul de desen, cu fabrica de producţie, cu echipa sau cu clienţii. Totul şi toţi sunt viaţa mea“, povesteşte Malvina Cservenschi. Iar cel mai important sfat pe care l-ar putea oferi unui antreprenor aflat la început de drum ar fi să înveţe zi de zi, constant, această deprindere fiind un stâlp de bază al unui parcurs de succes. ”Prin practică, prin studiu, printr-o carte sau prin alegerea unui anturaj mai inteligent decât tine. învaţă în fiecare zi şi caută, în mod intenţionat, să afli ce poţi face mai bine“, punctează antreprenoarea.

     

     

    Românii au cheltuit în 2015 circa 50 de milioane de euro pe bijuterii şi ceasuri de lux, piaţa fiind în relativă stagnare în ultimii ani, arată datele companiei de cercetare Euromonitor, publicate de ZF. Spre deosebire de alte pieţe din Europa sau din Asia, vânzările de pe piaţa locală de lux sunt realizate aproape exclusiv de români, numărul turiştilor care fac astfel de achiziţii fiind foarte mic. Retailerii de ceasuri şi bijuterii sunt poziţionaţi fie în galeriile comerciale şi la parterul hotelurilor de cinci stele, fie pe arterele de shopping ale ţării, mai cu seamă în Capitală. Printre cei mai importanţi jucători pe segmentul bijuteriilor şi ceasurilor de lux sunt lanţurile Cellini şi B&B, cărora li se adaugă magazine monobrand sau multibrand mai mici, dar şi jucători locali. Piaţa de bijuterii şi ceasuri de lux este doar un segment al întregii pieţe a luxului, evaluată de Euromonitor la 1,9 miliarde lei.

  • Puterea simbolurilor în afaceri

  • Bijuteriile desperecheate, noua modă

    O asemenea tendinţă nu poate fi decât o veste bună pentru cele care şi-au pierdut un cercel şi care acum nu mai trebuie să renunţe la cel rămas, deoarece popularitatea bijuteriilor asimetrice este în creştere, mai ales la categoria cercei. Aceştia se vând acum şi în perechi care nu se potrivesc din punctul de vedere al formei, mărimii ori materialelor folosite ori la bucată, astfel încât să poată fi combinaţi după cum doreşte persoana care le poartă.

    Designerii de bijuterii asimetrice afirmă că motivele pentru care această tendinţă prinde la public sunt posibilitatea de exprimare a individualităţii ori aerul mai tineresc pe care îl conferă purtatul de cercei desperecheaţi. Aşa au apărut colecţii cum este cea inspirată de Parisul anilor ’20 semnată de Valerie Messika, fondatoare şi directoare a casei omonime, care cuprinde cercei asimetrici, dintre care unul mai mare care cuprinde urechea şi unul mai mic, combinaţia fiind special gândită ca să păstreze o notă discretă.

    Brandul australian Alinka se remarcă prin cercei cu aer rebel care pot fi cumpăraţi la bucată sau în perechi, variind de la unii simpli la cei care dau impresia că de fapt sunt mai mulţi cercei într-unul singur care pot fi detaşaţi la nevoie.
    Şi Dior a lansat cercei asimetrici, cum ar fi Plaisir Champêtre Saphir, în care punctul comun îl reprezintă doar safirele, modelul şi restul de pietre preţioase ale fiecărui cercel diferind.
     

  • Cât cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae

    Conform studiului, cei mai mulţi intenţionează să cheltuie cu această ocazie între 100 şi 250 de lei (44%), în timp ce aproape 32% scot din buzunare între 251 şi 500 de lei, iar 16% cheltuie peste 500 de lei.

    Deşi în oraşele mici intenţia de cumpărare este mai mare, suma medie pentru cadouri este mai mică decât în oraşele cu peste 100.000 de locuitori.

    Ca tendinţă, lista de cadouri a Moşului seamănă cu cea de anul trecut, cele mai căutate fiind dulciurile (72,5%), jucăriile (45,3%) şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte (40,3%). La aceasta, se adaugă fructele, cosmeticele/parfumurile sau cărţile. De asemenea, au fost menţionate şi cadouri precum bijuterii, electrice/electronice/electrocasnice, smartphone/tabletă sau excursii/călătorii. Moşul aduce şi bani (4,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A pornit afacerea la doar 28 de ani, iar azi compania a devenit un gigant cu active de peste 20 de miliarde de euro

    Louis-François Cartier s-a născut în 1819, în Paris şi a murit în 1904. El a pus bazele Cartier în 1847, la doar 28 de ani, după ce a a preluat atelierul lui Adolphe Picard, unde şi-a făcut ucenicia. A început să creeze bijuterii elegante, ce aveau ca particularitate folosirea platinei.

    Aristocraţia franceză a fost în scurt timp cucerită de bijuteriile realizate de el, iar prinţesa Mathilde, nepoata lui Napoleon I, a făcut prima achiziţie în 1856. Trei ani mai târziu, împărăteasa Eugenia s-a alăturat listei de admiratori ai lui Cartier, iar în 1859 el a deschis un butic pe Bulevardul Italienilor din Paris. În 1899, fiul lui Louis-François Cartier, Alfred Cartier, împreună cu fiul său, Louis (Alfred a mai avut doi fii, Pierre şi Jacques, implicaţi ulterior în afacere), au creat primul ceas de mână cu diamante. Piesa a avut un succes imens, iar în acelaşi an, un nou butic Cartier a fost deschis în Paris, pe Rue de la Paix, ce avea să devină hubul casei de bijuterii.

    În 1900, Cartier a lansat o colecţie de bijuterii cu design neoclasic, cu diamante montate în platină. Colecţia a devenit un must-have pentru clientela artistocrată a brandului. în 1904, pionierul în domeniul aviaţiei Alberto Santos-Dumont s-a plâns prietenului său Louis Cartier în legătură cu lipsa de fiabilitate şi comoditate a folosirii ceasurilor de buzunar în timpul zborului. Cartier a creat designul unui ceas plat, de mână, care a fost plăcut nu doar de Santos-Dumont, ci şi de mulţi alţi clienţi. Astfel s-a născut Santos, primul ceas de mână pentru bărbaţi lansat de Cartier.

    Tot în 1904, casa a devenit furnizorul oficial pentru regele Edward al VII-lea al Angliei şi pentru regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, iar trei ani mai târziu, al ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei. în 1907, Cartier a semnat un contract cu Edmond Jaeger, care a agreat să furnizeze mecanismele pentru ceasurile lui Cartier. Până în acest punct, Cartier avea deja subsidiare în Londra, New York şi St. Petersburg; devenea rapid una dintre cele mai de succes companii din lume. Modelele Baignoire şi Tortue (ambele produse şi în prezent) au fost lansate în 1912, urmate de modelul Tank în 1917. Designul acestuia a fost făcut de Louis Cartier, inspirat de noile tancuri de pe frontul de vest. Şi această linie a supravieţuit, cu peste 30 de variante lansate de atunci.

    În 1910, Pierre Cartier a vândut Diamantul Speranţei, cunoscut şi ca Diamantul Blestemului, clientului american Evalyn Walsh McLean.

    În 1917, bijutierul a creat primul ceas de mână pentru femei care scotea în evidenţă ceea ce avea să devină simbolul casei, o panteră. La începutul anilor’20, Cartier a format un joint venture cu Edward Jaeger (sau Jaeger-LeCoultre) pentru a produce mecanisme exclusiv pentru Cartier. în ceasurile Cartier pot fi găsite şi mecanisme de la producători de ceasuri precum Vacheron Constantin, Audemars Piguet, Movado şi LeCoultre. în această perioadă, Alfred Cartier a început să adauge propria amprentă asupra pieselor, de obicei prin ştampilarea unui cod de patru cifre.

    Jacques a preluat conducerea operaţiunilor din Londra; Pierre Cartier a pus bazele subsidiarei din New York în 1909, mutându-se în 1917 pe Fifth Avenue, nr. 653, în vila neorenascentistă a lui Morton Freeman Plant, fiul miliardarului din industria căilor ferate Henry B. Plant. El a cumpărat vila de la Plant în schimbul a 100 de dolari, cash, şi a unui colier cu perle evaluat la vremea aceea la 1 milion de dolari. După moartea lui Pierre, în 1964, fiii Jean-Jacques Cartier (fiul lui Jacques), Claude Cartier (fiul lui Louis) şi Marionne Claudelle (fiica lui Pierre) – care au condus afacerile companiei în Londra, New York şi Paris – au vândut afacerea. în 1972, un grup de investitori conduşi de Joseph Kanoui au cumpărat Cartier Paris.

    În 1974, respectiv 1976, grupul a cumpărat Cartier Londra şi Cartier New York. în 1979, afacerile Cartier s-au unit, Cartier Monde controlând subsidiarele din Paris, Londra şi New York. În prezent, brandul este deţinut de compania elveţiană de bunuri de lux Compagnie Financière Richemont, cu active evaluate la peste 20 de miliarde de euro.