Tag: berlin

  • Sex şi droguri fără ghilimele

    Curajos în expresie, descriind un univers crud, violent, volumul a făcut ca puştoaica Helene să fie degrabă comparată cu Rimbaud (în materie de precocitate) sau cu Françoise Sagan (la nivel de talent literar). Problema e că, după primele valuri de vânzări şi de critici ditirambice, lumea s-a dezmeticit şi a descoperit că mare parte din text fusese preluat, fără ghilimele şi nici îngrijorare, de la alţi scriitori. Mai mari, şi ca vârstă, şi ca har decât ea.

    Cu toate acestea, cartea – povestea tinerei Mifti, o pasăre de noapte care frecventează clubul berlinez deocheat Berghain şi care încearcă toate experienţele sexuale şi narcotizante posibile – rămâne o experienţă incitantă. În privinţa plagiatului, autoarea declară senin: “m-am inspirat liber”. Şi sare astfel încă un pârleaz, de data asta non-ficţional.

    Helene Hegemann, “Rămăşiţele unui Axolotl”, Editura Litera, Bucureşti, 2011

  • Der Spiegel: Germania de Vest a intentionat la un moment dat sa vanda partea sa din Berlin

    Cancelarul german Konrad Adenauer sugerase ca Berlinul de Vest, aflat atunci sub ocupatia fortelor franceze, britanice si americane, dar total izolat in cadrul Germaniei de Est comuniste dupa ridicarea zidului la 13 august 1961, ar putea fi schimbat cu parcele de teritoriu. Der Spiegel, citand documente guvernamentale declasificate recent, scrie ca Adenauer i-a prezentat aceasta idee secretarului de Stat american Dean Rusk si presedintelui John F. Kennedy, sugerand ca Statele Unite sa faca aceasta propunere Uniunii Sovietice, a carei armata controleaza Germania de Est. Ideea era de a lasa Germania de Est si Uniunea Sovietica sa preia controlul asupra Berlinului de Vest, un obiectiv al politicii sovietic, in schimbul extinderii catre vest a frontierei Germaniei de Vest, catre Thuringia, o parte din Saxonia si din Mecklenburg-Pomerania occidentala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • In viitor, soferii ar putea frana exclusiv prin puterea gandului (VIDEO)

    Semnalele electrice trimise de creier pentru a semnaliza
    intentia de franare au fost detectate de oamenii de stiinta cu 130
    de milisecunde inainte ca soferii sa apese pedala de franare, au
    descoperit cercetatorii de la Universitatea Tehnica din Berlin.
    Daca frana ar fi fost aplicata in momentul cand gandul a fost
    detectat, distanta de franare ar fi fost redusa cu 4 metri.

    Studiul publicat in Journal of Natural Engineering a fost efectuat
    pe o serie de voluntari care au fost asezati in fata a trei
    monitoare, intr-un simulator de conducere numit “The Open Source
    Racing Car Simulator”.

    Mai mult pe
    www.descopera.ro
    .

  • Sandra Izbasa – aur, Diana Chelaru – argint la CE de la Berlin. Romania isi incheie participarea cu sase medalii

    Tot duminica, Flavius Koczi a ocupat locul patru in finala la
    sarituri, dupa ce a castigat doua medalii anterior: vineri, pe cea
    de argint la individual compus, iar sambata, pe cea de aur la
    sol.

    Fetele au castigat la randul lor doua medalii, prin Amelia Racea –
    bronz la individual compus, respectiv aur la sarituri, prin Sandra
    Izbasa.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Gimnastii romani castiga aurul la Berlin. Flavius Koczi si Sandra Izbasa, medaliati la Campionatele Europene

    Gimnasta Sandra Izbasa a castigat, sambata, medalia de aur in
    concursul de sarituri din cadrul Campionatelor Europene de la
    Berlin, in timp ce Amelia Racea s-a clasat pe locul sapte. Amelia
    Racea a intrat a treia in finala, fiind notata la prima evolutie,
    cu 14.000, iar la a doua cu 13.450, obtinand o medie de 13.725, cu
    care a ocupat locul sapte. Sandra Izbasa a fost a sasea pe lista de
    start, fiind notata cu 14.700 si cu 14.650 la a doua saritura, iar
    cu media de 14.675 a castigat medalia de aur.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui “Hodorkovski”, documentarul filmat timp de cinci ani si furat deja de doua ori

    Filmul a fost furat de doua ori in ultimele saptamani.
    Politistii au demarat cercetari in vederea identificarii autorilor
    furtului, insa nu au reusit sa-i prinda pe faptasi. Exista
    suspiciuni ca furtul are substrat politic si face parte dintr-o
    campanie rusa impotriva criticilor lui Hodorkovski la adresa
    regimului Putin, transmite The Guardian. Caseta a fost furata prima
    oara in Bali, in Indonezia, unde regizorul german Chiril Tuschi a
    editat inregistrarile, si apoi de la biroul sau din Berlin, cu doar
    doua zile inainte sa fie prezentat in cadrul festivalului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum se vede calea ferata romaneasca de la Berlin

    “La momentul actual, in Europa Centrala si de Est, nu exista
    multe proiecte de trenuri de mare viteza. Polonia are singurul
    proiect de o asemenea amploare.” Andre Navarri, presedintele
    companiei Bombardier Transportation (BT), anunta la InnoTrans
    lansarea noului model din familia trenurilor de mare viteza Zefiro.
    China a comandat deja 80 de garnituri, iar Italia are si ea in plan
    achizitia noului model. Devenita o prioritate in vremuri de criza,
    infrastructura e privita ca o investitie si nicidecum ca o
    cheltuiala din bugetul public. Desi industria a avut de suferit de
    pe urma recesiunii, trenurile de mare viteza se vor dezvolta tot
    mai agresiv pe intreg mapamondul. Cei 17.500 de kilometri europeni
    de infrastructura rapida se vor dubla in urmatorii 25 de ani,
    potrivit estimarilor producatorilor de echipamente feroviare.


    Raspunsul lui Andre Navarri, presedintele BT, la intrebarea
    referitoare la potentialul Europei de Est in dezvoltarea unor
    astfel de proiecte vine cat se poate de franc: “Consider ca exista
    o oportunitate reala de a creste pe acest segment de piata, pentru
    ca marele pericol pentru tarile din Est e ca daca nu se misca acum,
    operatorii de pe pietele vestice, care vor avea trenuri adaptate
    unei infrastructuri mai bune, vor fi nevoiti sa ocoleasca asemenea
    regiuni”. Oficialul insista si pe faptul ca dezvoltarea
    infrastructurii trebuie continuata cu atat mai mult cu cat sunt in
    joc si fonduri nerambursabile consistente de la UE.

    La noi, inceputurile lucrarilor de modernizare din bani europeni
    sunt cel putin timide ca amploare si lente ca timp de executie. Se
    lucreaza de ani buni pe tronsoanele Predeal-Campina si
    Bucuresti-Constanta, pe o lungime totala de circa 300 de kilometri
    – important ca trafic, dar nesemnificativ ca pondere in lungimea
    totala a retelei de cai ferate romanesti. “Toata lumea spera ca
    infrastructura se va imbunatati. Relatia Constanta-Bucuresti este
    in curs de reabilitare; e drept, e o ruta scurta”, spune Janis
    Vitins, directorul de marketing al diviziei de locomotive din BT.
    Vitins vorbeste despre potentialul relatiei Constanta – granita de
    Vest, pe care il vede “extrem de important”. Pana sa ajungem la
    viteze de peste 300 km/h, adica putin peste 60 de minute de la
    Bucuresti la Iasi, s-au gasit solutii pentru scaderea timpilor de
    rulaj pe calea ferata. Practic, locomotive care sa fie capabile sa
    functioneze alternativ, atat pe motorina, cat si pe curent
    electric. “O asemenea locomotiva va fi adusa pentru teste si in
    Romania, pentru a fi prezentata operatorilor de transport la Zilele
    Feroviare, de la inceputul lui octombrie”, adauga Vitins.

    |n momentul de fata, mare parte din locomotivele romanesti sunt
    invechite. De aceea, producatorii de pe piata externa urmaresc, pe
    de-o parte, oportunitatile de innoire a flotei si, pe de alta
    parte, mizeaza pe comenzile operatorilor privati. “Problema e ca
    CFR Calatori si CFR Marfa nu au bani”, comenteaza Vitins. Dar CFR
    Calatori detine o cota de piata de 90% din traficul de persoane pe
    calea ferata, iar CFR Marfa mai bine de doua treimi. La solicitarea
    FMI, cele doua companii se afla pe lista celor zece aflate sub
    monitorizarea speciala a Guvernului, cu scopul reducerii
    subventiilor – asadar, vanzarile catre Romania vor avea ca tinta in
    special putinii operatori privati. De soarta lor ar urma sa depinda
    eventualele modernizari ale flotei feroviare, cat timp autoritatile
    se lupta cu deficitul bugetar si nu mai au in vedere innoirea
    vagoanelor din anii ’70, cu care probabil ca vom circula si in
    urmatorii cinci-zece ani.

  • Cele mai inedite proiecte de trenuri. Vezi aici castigatorii de la Berlin (SLIDESHOW)

    Designul propus de Saakyan pentru trenuri de suprafata pe rute
    de distanta medie sau lunga a impresionat imediat juriul. Conceptul
    consta intr-o camera flexibila cu scaune si mese mobile, alaturi de
    spatii linistite si zone libere luminate natural prin peretii
    uriasi din sticla. “Mi-a placut faptul ca pot interactiona cu
    designeri din toate colturile lumii si pot schimba idei pe
    platforma online”, a declarat castigatorul la primirea premiului.
    Mai exact, un cec de 2.000 de euro din partea presedintelui
    Bombardier Transportation, Andre Navarri.

    Premiul al doilea i-a revenit italianului Stefano Ivan
    Scarascia. Conceptul dezvoltat de tanarul student a fost pe gustul
    comunitatii de pe internet, fiind practic cel mai votat proiect din
    cele inscrise pe portalul competitiei. “Sawtooth” e de fapt un
    prototip de metrou lipsit de barele de care se tin, de regula,
    pasagerii. Totul pentru a se evita raspandirea microbilor intre
    calatori.

  • Paradisul cu apa calda – cum a inflorit turismul de spa intr-o comunitate rurala est-germana

    La cam 88 de kilometri sud-est de Berlin ti se dezvaluie
    peisajul linistit al Brandenburgului: o impletitura de paduri si
    campuri de in. Ca si alte zone din Germania rurala, satele din
    acest land estic apar la fiecare cativa kilometri. Dar aici exista
    barci late specifice care plutesc in mici porturi de rau. Drumurile
    de tara, marcate cu copaci inalti, isi fac loc printre plantatiile
    de castraveti si printre mlastini.


    Aceasta este Spreewald, o regiune aproape de granita cu Polonia,
    unde raul Spree se transforma intr-o delta interioara, cu kilometri
    de paraie putin adanci care curg de peste tot. In 1991, UNESCO a
    clasat cele 42.500 de hectare din Spreewald ca rezervatie de
    biosfera protejata, asigurand pastrarea padurilor, a vietii
    salbatice, a canalurilor care au facut-o de mult timp o atractie
    populara in randul turistilor germani.

    Dar se pare ca una dintre cele mai mari comori din Spreewald se
    afla inca dedesubt: un izvor fierbinte descoperit in urma cu peste
    zece ani se afla la 1.350 de metri sub pamant, unde se afla
    minerale si saruri la niveluri similare celor din Marea Moarta.
    Cand izvorul a fost deschis pentru public in 2005, landul
    Brandenburg a declarat Burgul – o comunitate rurala rasfirata de
    4.500 de oameni unde au fost descoperite apele – drept “kurort”,
    adica o destinatie de spa certificata.

    De atunci, cazarile peste noapte au crescut in Burg cu 40%,
    potrivit autoritatilor municipale, iar orasul atrage mai multi
    vizitatori decat oricare alt loc din Brandenburg, cu exceptia
    Potsdamului. Ei sunt asteptati de noi hoteluri si pensiuni – dintre
    care unele ofera si tratamente spa – pe langa popasurile care acum
    stau deschise tot anul, nu doar in lunile calde. Un drum care a
    fost redenumit “kurortroute” (drumul spa) serpuieste printre
    fostele ferme ale comunitatii si pe podurile de peste canale; o
    pista de biciclete este disponibila pe aproape acelasi traseu
    pentru vizitatorii care vor sa imbine tratamentele spa cu
    activitatea fizica. Iar portul public pentru barci (kahns) din Burg
    a fost modernizat si infrumusetat.

    La baza transformarii Burgului ca destinatie de spa este
    Spreewaldtherme, ale carei piscine sunt alimentate din izvorul
    fierbinte. Complexul si-a deschis portile in urma cu cinci ani,
    consfintind Burg ca destinatie de spa. Intr-o cladire moderna
    ascunsa in padure, noua piscine cu apa termala intre 18 si 37 de
    grade Celsius se intind pe 775 de metri patrati, cu diverse grade
    de continut mineral si salin. Oaspetii misuna prin vasta zona de
    sauna in papuci de casa si halate, mergand spre sesiunile de sauna
    cu infuzii cu aburi si plante locale. Tratamentele cuprind masaje
    cu ulei de seminte de in si impachetari cu alge din Spreewald.

    Stefan Kannewischer, elvetianul investitor si operator al
    Spreewaldtherme, trece cu privirea peste peisajul care se intinde
    dincolo de apele care-i alimenteaza spa-ul. Kannewischer, a carui
    afacere de familie a eclipsat resorturile similare din Baden-Baden
    sau Bad Kissingen, isi aminteste prima sa vizita aici. “Ma gandeam:
    ce-mi trebuie mie sa ma duc in orasul asta de langa granita
    poloneza? Dar cum am ajuns mi-am dat seama ca locul acesta e
    magic”, povesteste el.

    Cu acel prilej, Kannewischer a facut o plimbare pe canal intr-o
    barca. “De cum m-am urcat, pret de trei-patru ore am fost in alta
    lume.”Burg aminteste de linistea care exista in Spreewald.
    Regiunea, unde locuieste o minoritate slava care se autointituleaza
    soraba si vorbesc un dialect cu acelasi nume, se axeaza in parte pe
    agricultura si pe exporturile de castraveciori subtiri si picanti,
    marca inregistrata, asezonati cu mustar, marar sau usturoi, si pe
    turism, care a inceput sa infloreasca la sfarsitul anilor 1880.

    Vaslasii locali, care ii incanta pe vizitatori cu detalii
    istorice, ghideaza barcile – odinioara principalele mijloace de
    transport prin aceste locuri – prin canale putin adanci care misuna
    de vietuitoare. Libelulele aterizeaza pe nuferi, salciile
    plangatoare perie verdele apelor si totul devine dintr-odata
    foarte, foarte linistit.


  • “Eu cand vreau sa fluier, fluier” a primit Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin

    Ceremonia de decernare a premiilor a inceput la ora 20.00 (ora
    Romaniei) si s-a desfasurat, la Berlin. Alaturi de Florin Serban,
    pe scena au urcat, pentru a ridica “Jury Grand Prix – Silver Bear/
    Marele Premiu al Juriului – Ursul de Argint”, actorii Ada Condeescu
    si George Pistereanu. Premiul le-a fost inmanat de actrita Renée
    Zellweger. “Ii multumesc lui Florin (Serban, n.r.) pentru acest
    premiu. El a vazut acel ceva in mine cand altii n-au vazut”, a
    spus, pe scena, Ada Condeescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro