Tag: bataie

  • De ce este achiziţia LinkedIn de către Microsoft sortită eşecului?

    Pe 13 iunie, Microsoft a bătut palma pentru a cumpăra LinkedIn pentru 26,2 miliarde de dolari, adică 196 dolari per acţiune, 50% peste preţul de închidere din şedinţa de tranzacţionare de pe 12 iunie. Tranzacţia este una dintre cele mai mari din toate timpurile, atât pentru Microsoft cât şi pentru întreaga industrie, şi cel mai probabil va fi cea mai mare de anul acesta.

    Aceasta ar putea părea veşti interesante pentru acţionarii Microsoft şi cu siguranţă sunt veşti bune pentru acţionarii LinkedIn. Totuşi, conform unui studiu Harvard, 70-90% dintre achiziţii şi fuziuni sunt un eşec răsunător. Conform Harvard Business Review, afacerile care încearcă să intre în pieţe atât de specificii precum face Microsoft cu LinkedIn sunt cele mai sortite eşecului, scrie Seeking Alpha.

    Microsoft deja a ratat cursa pentru reţelele sociale în ultimii zece ani, iar compania vrea să folosească LinkedIn pentru a sări în faţa competiţiei în cel mai nou sector ”trendy”, cel al reţelelor sociale de business, precum Slack sau Hipchat.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Drogul care l-a omorât pe Prince, noul favorit al cartelurilor mexicane. Un kilogram le aduce un profit de 1,6 milioane dolari

    Drogul care l-a omorât pe Prince, faimosul cântăreţ şi producător american, a devenit favoritul cartelurilor mexicane pentru popularitatea de care se bucură acum în Statele Unite.

    Fentanilul este un drog foarte puternic, dar şi extrem de profitabil, au spus oficialii americani. El poate fi produs pe cale sintetică, în laborator propriu, fără bătaia de cap de a mai cultiva mac, iar mafia mexicană ştie acest lucru foarte bine, potrivit New York Times.

    Drogul mai este produs şi în China, care distribuie astfel de transporturi la ordinea zilei către numeroase carteluri peste tot în lume, la preţuri mici, iar contrabandiştii le vând apoi prin reţele ilegale cu un adaos de până la 1600%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Marea Britanie a bătut Germania ca destinaţie pentru emigranţii români

    Marea Britanie a trecut în faţa Germaniei ca ţară de destinaţie pentru românii care pleacă la muncă în străi­nătate în 2014, cu 32.500 de emigranţi români, dublu faţă de anul anterior, iar Germania a rămas la un flux de 23.700 români atraşi, cu doar 7% mai mult faţă de anul anterior.

    Aproape 185.000 de români figurează în statisticile oficiale că au plecat în străinătate în 2014, iar peste trei sferturi dintre aceştia au ales ca ţară de destinaţie Italia, Spania, Marea Britanie şi Germania, potrivit datelor pu­bli­cate în Anuarul Statistic al Româ­niei, ediţia 2015.

    Astfel, cei mai mulţi ro­mâni care au plecat în străină­tate în 2014 au optat pentru Italia (unde au plecat 55.000 de oameni, în scădere cu 7% faţă de anul anterior) sau Spania (peste 32.700, în creş­tere cu 46% faţă de anul 2013).

  • YouTube devine concurentul televiziunilor în 2017: Plănuieşte să lanseze “Unplugged”, un serviciu TV

    Vestea a apărut miercuri, pe Bloomberg şi a venit în aceeaşi zi în care Hulu a anunţat că va oferi un pachet de canale TV prin cablu şi prin comunicaţie radio în colaborare cu mai multe reţele de distribuţie prin cablu. Se pare că YouTube ar purta discuţii cu marile companii media precum CBS şi Viacom, NBCUniversal, Twenty-First Century Fox Inc., dar încă nu s-a bătut palma în acest sens.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carne aruncată pe jos şi pusă la vânzare în vitrină într-un magazin din Craiova – VIDEO

    În clipul video se poate observa o practică neorthodoxă în Complexul Big Nou din cartierul craiovean Craioviţa Nouă, la un stand unde sunt vândute produse din carne. O vânzătoare a fost filmată când arunca pe jos carnea, care pare congelată, apoi a pus-o la vânzare, în vitrine, potrivit site-ului CraiovaForum

    Un bărbat a filmat incidentul (n.r din păcate a filmat pe verticală) şi a trimis clipul la mai multe instituţii de presă. ”Multă lume, care a reproşat în nenumărate rânduri vânzătoarelor din complex, au plecat şi bătute de acolo de către diferite persoane sau patronii acelor magazine”, a declarat el.

    ”În primul rând, vânzătoarea nu are voie să spargă pulpele, pentru că ele sunt produse pentru consum colectiv şi sunt deja ambalate şi trebuie vândute ca atare. Vom trimite un inspector acolo pentru a verifica cele sesizate”, a declarat, pentru Craiova Forum, Gheorghe Marinescu, director Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului (OJPC) Dolj

     

  • Confesiunile unui angajat McDonald’s traumatizat. 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături

    Un angajat al McDonald’s care lucrează pe tura de noapte a dezvăluit mai multe întâmplări din timpul serviciului, scriu cei de la Daily Mail. Femeia, pe nume Sarah, spune că a văzut adolescenţi băuţi care s-au luat la bătaie folosind scaunele din restaurant şi clienţi care au luat la bătaie angajaţii din cauza unor burgeri.

    Într-o conversaţie pe Reddit, alături de alţi utilizatori, Sarah a povestit cum i s-au oferit în mai multe rânduri droguri pentru mâncare, dar a detaliat şi cele mai ciudate comenzi pe care le-a primit în timpul nopţii.

    Unele dintre acestea ies în evidenţă: 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă de mere sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături, mai notează cei de la Daily Mail.

    În Australia există 948 de restaurante McDonald’s şi multe dintre acestea funcţionează în regim non-stop. În ultimii ani, compania a derulat o campanie agresivă de extindere.

    McDonald’s România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de restaurante, cu afaceri de circa 100 mil. euro şi cu aproape 70 de unităţi de tip fast-food, şi-a schimbat acţionarul la jumătatea lunii ianuarie. Astfel, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un francizat din Malta, potrivit datelor ZF.

    Transferul către o structură de tip parteneriat pentru dezvoltare reflectă strategia generală de redresare a brandului condusă de preşedintele şi CEO-ul Steve Easterbrook, care include obiectivul pe termen lung de a opera 95% din restaurante în sistem de franciză la nivel global. Începând cu 22 ianuarie 2016, Premier Capital a preluat ca proprietate şi operaţiuni toate cele 67 de restaurante McDonald’s din România şi cele 19 cafenele McCafé şi va asigura capitalul necesar pentru a finanţa dezvoltarea McDonald’s în România.

  • 30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Bicicleta şi-a câştigat un loc de prim rang în transportul urban, dar depozitarea sa, mai ales într-o garsonieră sau un apartament mic este o problemă reală. Iată câteva soluţii prin care bicicleta îşi poate găsi un loc, pe tavan, într-un rastel, suspendată de un raft sau chiar de elemente vechi de bicicletă. Şi cele mai multe sunt cât se poate de simple şi le puteţi imporviza singur, fără prea mare bătaie de cap.

  • 5000 de locuri de muncă vor fi puse la bătaie la târgul Angajatori de Top din weekend


    100 de companii, 300 de specialişti din domeniul resurselor umane, peste 5000 de locuri de muncă şi peste 700 de poziţii în cadrul programelor de internship&trainee vor găsi anul acesta partcipanţii la târgul Angajatori de Top. Evenimentul va avea loc vineri şi sâmbătă, 25-26 martie, la Sala Palatului, interval în care sunt aşteptaţi să participe peste 10 000 de profesionişti, studenţi şi proaspăt absolvenţi.

    „Din semnalele pe care le-am primit până acum din partea angajatorilor cu care colaborăm de 10 ani, anul 2016 va fi unul extrem de competitiv. Foarte mulţi angajatori îşi formează echipele, iar numărul angajarilor este în creştere faţă de anii trecuţi, lucru care se poate observa şi din creşterea cu 25% a poziţiilor deschise în cadrul Angajatori de TOP comparativ cu ediţia din toamnă 2015. În acest context, atragerea candidaţilor care sunt într-adevăr valoroşi va reprezenta o preocupare pentru specialiştii HR. Târgul de joburi Angajatori de TOP creează cadrul potrivit atât pentru angajatori, cât şi pentru candidaţi, fiind printre canalele preferate de recrutare, pentru că le oferă companiilor posibilitatea de a cunoaşte potenţialii candidaţi şi a avea un prim contact cu aceştia.” – a declarat Cristina Carataş, project manager Angajatori de TOP Bucureşti.

    Potrivit organizatorilor, există o serie de poziţii pentru care angajatorii întâmpină dificultăţi în procesul de recrutare, cele mai mai mari dificultăţi fiind întâlnite pentru joburile care presupun cunoştinţe de limbi străine, în general, poziţiile cu cerinţe de limbă germană, maghiară, bulgară, slovenă, croată, daneză, olandeză, greacă. Alături de acestea, competiţia este acerbă mai ales pe câteva tehnologii pe care le urmăresc cei mai mulţi dintre angajatori – exemplu, C++, PHP, Java, dar şi pentru profilele nişate din inginerie, transporturi sau logistică.

    În cadrul evenimentului Angajatori de TOP, cele 100 de companii provin din peste 14 domenii de activitate, iar poziţiile deschise sunt adresate atât profesioniştilor, dar şi persoanelor cu un nivel mediu de experienţă şi celor entry-level.  Pe lângă cele 5000 de joburi, companiile au deschise şi peste 700 de poziţii în cadrul programelor de internship şi trainee, adresate studenţilor şi proaspăt absolvenţilor. 58% dintre companii urmăresc să recruteze între cinci şi 10 interni, 25% între 10 şi 20 de interni, 13% dintre companii au planuri de recrutare a peste 20 de interni, iar 4% dintre companii doresc să recruteze peste 50 de interni. Specializările urmărite sunt diverse, iar poziţiile sunt în departamente precum: Marketing, Resurse Umane, Achiziţii,  Logistică, Vânzări, Juridic, Audit&Consultanţă, Financiar, Producţie.

    „Odată cu deschiderea celui de-al patrulea centru logistic din ţară, la Lugoj, Lidl România îşi extinde echipa şi oferă multiple oportunităţi de angajare. Viitorii noştri colegi vor beneficia în mod constant de oportunităţi de dezvoltare şi promovare, vor avea parte de pachete salariale atractive, peste medie, şi vor fi sprijiniţi să atingă performanţă în cadrul echipei Lidl. Totodată, deoarece credem în tineri, în ideile lor inovatoare şi în dedicarea lor, derulăm programul Campionatul de Management, care se adresează absolvenţilor de studii superioare ce îşi doresc o carieră în Retail. Acest program le oferă tinerilor ambiţioşi şansa de a trece printr-un program de pregătire profesională timp de un an, la sfârşitul căruia pot dobândi o poziţie în compania noastră potrivită competenţelor demonstrate”, a declarat Ileana Ştefan, director de resurse Umane în cadrul Lidl România.

    Pe lângă cele 5000 de oportunităţi de carieră, în cadrul evenimentului vor avea loc şi 35 de Workshopuri şi Conferinţe. Profesionişti din cadrul companiilor: Coca-Cola HBC, Lidl România, Genpact, EY, Stefanini România, Veeam Software, Deloitte, DB Schenker, DB Schenker Global Services Europe, Telus International Europe, Computer Generated Solutions, Uniqa Asigurări, Allianz Worldwide Partners, Telekom România, BCR, JTI, Oracle, Hewlett Packard Enterprise, HP Inc., Dell, BearingPoint, IBM, Ericsson, UniCredit Business Integrated Solutions, Accenture, Vodafone Shared Services, Intralinks, Intel România şi Bitdefender vor susţine  sesiuni de 45 de minute în cadrul cărora vor prezenta procese şi inovaţii dezvoltate, proiectele în desfăşurare, competenţele şi abilităţile căutate la viitorii angajaţi, planurile de angajare pentru următoarea perioadă etc.

     Accesul la eveniment este gratuit în baza preînscrierii pe www.hipo.ro şi va fi permis vineri, 25 martie, în intervalul 10.00-18.00 şi sâmbătă, 26 martie, în intervalul 10.00-17.00, la Sala Palatului din Bucureşti. Pentru cele peste 5000 de poziţii deschise, vizitatorii pot aplica folosind un singur CV Barcode. CV-ul Barcode îl pot obţine din contul personal, pe Hipo.ro. După completarea CV-ului au posibilitatea să descarce CV-ul în format Barcode, pe care, ulterior, să îl printeze şi să aplice la joburile deschise de cele 100 de companii.

    Catalyst Solutions este o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, specializată în dezvoltarea de soluţii de recrutare şi employer branding. Printre proiectele companiei se află Angajatori de TOP (cel mai mare târg de carieră din Romania organizat bianual în Bucureşti, Timişoara), www.HiPo.ro – singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaţilor cu studii superioare, Top Talents Romania (proiect ce identifică în fiecare an cei mai valoroşi 300 de tineri absolvenţi la nivel naţional), Consulting Days (cuprinde o serie de conferinţe dedicate celor interesaţi de audit, taxe, contabilitate, legal şi IT&C), Ghidul Angajatorilor (publicaţie de orientare în carieră adresată studenţilor şi masteranziilor din domeniul economic şi tehnic distribuită în cele mai importante centre universitare din ţară), DevTalks (proiectul reuneşte 1000 de developeri & profesionişti IT pasionaţi de zonele web, online, cloud computing şi big data)  Târgul Virtual pentru Absolvenţi şi Angajatori de TOP Virtual.

  • Care sunt cele mai bune şcoli de business din lume

    În clasamentul realizat de Financial Times primul loc îi revine lui Insead, care a uract trei locuri faţă de anul trecut. Instituţia care are campusuri în Franţa, Singapore şi Abu Dhabi a bătut Harvard Business School şi London Business School, adjucându-şi primul loc.

    Spre deosebire faţă de alte instituţii de învăţământ, Insead are un program de un an, ceea ce înseamnă costuri mai scăzute pentru studenţi. În plus, absolveţii Insead din 2012 au, în prezent, un salariu mediu de aproximativ 167.000 de dolari, la trei ani după absolvire.

    Carroll School of Management de la Boston College a înregistrat cea mai mare creştere, a urcat de pe locul 93 până pe locul 69.

    Din acelaşi articol reiese faptul că mai multe femei urmează cursurile unei şcoli de business. Numărul femeilor studenţi a crescut de la 30% în 2005 la 35% în prezent. Şcolile din China au cele mai multe studente, 44% din totalul studenţilor sunt femei. 

  • La 7 ani vindeau organe de peşte, iar acum fac peste 60 de milioane de euro cazând refugiaţii

    Pentru unii valul de refugiaţi este motiv de isterie, dar pentru alţii reprezintă o şansă de profit. Sârbii au făcut afaceri cu de toate pe drumul imigranţilor, vânzându-le acestora orice, de la transport cu autobuzul la ghete şi cartele telefonice. Constructorii nemţi şi retailerii de bricolaj se aşteaptă la un boom al vânzărilor, dar în Norvegia, fraţii Adolfsen au adus afacerile cu imigranţi la un cu totul alt nivel. Jurnaliştii de la Bloomberg şi-au petrecut câteva zile alături de ei, iar rezultatul este o poveste despre oportunitate, ambiţie, bani şi etică în afaceri .

    Avem în faţă o scenă care ar putea topi şi o inimă de piatră. Într-un sătuc din Norvegia, acum scăldat în lumina caldă a apusului, într-o sală de clasă câţiva adolescenţi afgani stau aplecaţi deasupra unei mese de lemn tăind febril cu foarfeca din bucăţi de hârtie specială.

    Sunt băieţi de 15-18 ani care au văzut şi au trăit suferinţe pe care niciun copil nu le merită: explozii, focuri de armă sau uciderea unui părinte de către Statul Islamic. Au ajuns aici tocmai din Afganistan, pe jos şi în dube aglomerate până la limita sufocării. S-au strecurat prin pădurile de la graniţa turco-bulgară, au fost fugăriţi şi muşcaţi de câinii grănicerilor şi bătuţi de contrabandiştii care le-au fost călăuze. Acum sărbătoresc Crăciunul şi meşteresc felicitări pe care scriu primele cuvinte învăţate din norvegiană: „Crăciun Fericit!“.

    Sunt ei fericiţi, atât de departe de casă? „Este calm şi linişte. Este drăguţ“, spune Bilal în paştună. Bilal are 15 ani. Profesorii lor, cândva refugiaţi şi ei, unul din Siria şi celălalt din Eritreea, le supraveghează atent munca, zâmbind. Foşnetul hârtiei şi discuţiile lor sunt întrerupte de zgomotul unui tren îndepărtat.

    Aceasta ar fi Scandinavia la care s-a referit autoproclamatul socialist Bernie Sanders, candidat la preşedinţia SUA, în octombrie, când a sugerat că americanii ar trebui „să se uite la ţări precum Danemarca, Suedia şi Norvegia şi să înveţe din împlinirile lor“, mai ales în ceea ce priveşte programele guvernamentale pentru ajutarea celor defavorizaţi.

    Doar că în sală mai este un personaj. Stă retras, aproape invizibil, şi îşi verifică mailurile pe telefon. El este Kristian Adolfsen, de 55 de ani. Poartă un tricou cu guler în V şi ochelari. Este prima lui vizită la centrul de refugiaţi din Hvalstad, afacerea lui şi a fratelui său Roger, de 51 de ani. Kristian şi Roger deţin în total 90 de astfel de centre şi alte 10 în ţara vecină Suedia. Pentru ei, refugiaţii reprezintă o oportunitate uriaşă. Compania celor doi fraţi, Hero Norge AS, este liderul unei industrii scandinave înfloritoare, care percepe de la guvernele Norvegiei şi Suediei un comision – variind între 31 de dolari şi 75 de dolari în Norvegia, per cap de om – pentru a-i adăposti şi hrăni pe refugiaţi.

    În Norvegia, Hero are mai multe tipuri de adăposturi pentru refugiaţi, printre care spaţii de cazare unde cei care cer azil dorm doar câteva nopţi până când sunt verificaţi de poliţie. Pentru refugiaţii care-i aşteaptă pe ofiţerii de la imigraţie să discute cu ei există un alt tip de facilitate, unde şederea durează câteva săptămâni. Apoi sunt taberele, unde refugiaţii locuiesc pe termen mai lung şi au o oarecare independenţă. Locuinţele sunt individuale pentru că şederea poate dura ani de zile, până când refugiatul primeşte dreptul de a rămâne în Norvegia.

    Pentru 2015, Hero se aşteaptă la venituri de 63 de milioane de dolari, cu un profit de 3,5%. În celelalte ţări din Europa, unde de cei care cer azil au grijă de obicei ONG-uri precum Crucea Roşie, o singură firmă care funcţionează pentru profit are operaţiuni mai mari decât cele ale fraţilor Adolfsen. Este vorba de ORS Services, o companie elveţiană care în 2014 a obţinut profituri de 99 de milioane de dolari având grijă de refugiaţii din Elveţia, Austria şi Germania.

    Kristian şi Roger au reuşit în parte pentru că au experienţă în serviciile de ospitalitate. În cele trei decenii de la înfiinţarea Adolfsen Group, cei doi fraţi au construit o reţea de afaceri de 800 de milioane de dolari pe an cu grădiniţe şi centre de îngrijire, dar şi cu hoteluri, clădiri de apartamente, linii de croazieră şi staţiuni de iarnă. Fraţii au intrat cu afacerile lor în sectorul refugiaţilor în mai 2014, când au plătit unui grup danez, ISS Facility Services, 22 de milioane de dolari pentru Hero Norge, o companie veche de 27 de ani care administra 32 de centre de refugiaţi.

    La început, fraţii Adolfsen au pus ochii pe Suedia, însă foarte rapid numărul refugiaţilor veniţi în Norvegia a explodat şi de atunci imigranţii continuă să vină. O ţară cu o populaţie de 5 milioane a primit anul trecut peste 31.500 de refugiaţi, mai mulţi ca niciodată, în condiţiile în care Siria se dezintegrează, iar războaiele din Afganistan, Irak şi Eritreea alungă populaţia de acolo.

    Direcţia Norvegiană pentru Imigraţie (UDI) nu mai poate face faţă valului de refugiaţi şi apelează din disperare la oamenii de afaceri. „UDI face apel la capitalişti“, titra recent ziarul Aftenposten.

    Companii şi entităţi care lucrează pentru profit au acum grijă de circa 90% din refugiaţii veniţi în Norvegia. Pentru ele a început goana după aur, iar cursei nu-i lipseşte circul. Undeva la periferia Osloului, un întreprinzător pe nume Ola Moe a închiriat cu 10.000 de dolari pe lună un spital vacant, a făcut îmbunătăţiri minime şi a luat în îngrijire 200 de refugiaţi. Pentru aceştia cere guvernului 460.000 de dolari pe lună.